7,201 matches
-
sale. Portofoliul de produse ce trebuie achiziționate poate fi construit pornind de la intensitatea concurenței Între furnizori și ponderea cumpărătorilor. Intensitatea concurenței Între furnizori depinde de numărul furnizorilor potențiali. Acest număr este ridicat dacă produsul se bazează pe o tehnologie relativ banală și larg difuzată. Intensitatea este slabă dacă produsul cere competențe tehnologice specifice. Fig. 59 - Intensitatea concurenței Între furnizori Sursa: Pardoux (1990, p. 14). Ponderea cumpărătorilor depinde de partea din cifra de afaceri pe care o reprezintă pentru sectorul furnizor. De
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
slabă În raport cu furnizorii de hârtie pentru că editarea nu reprezintă decât 4% din piața produselor de papetărie. Prin intersectarea celor două criterii, În portofoliul de cumpărare distingem patru categorii de produse. Cazul 1. Produsele cu impact slab Încorporează o tehnologie relativ banală, deținută de un număr mare de furnizori. În plus, cumpărătorul are o pondere redusă În negociere, deoarece el nu reprezintă un debușeu strategic pentru furnizor. Relația client - furnizor se Încadrează În procedurile tradiționale, În care negocierea ia În considerare prețul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
modelul Eminescu, Blaga, Emil Botta, Philippide în ce privește ecourile livrești. După stabilirea în Israel, C. pare să revină la o delicată ironie, prin care iluminează și transfigurează viața de zi cu zi a femeii. Deși pare a consemna gesturi și clipe banale (călcatul, spălatul ferestrei), poeta aspiră spre sensurile cosmice ale existenței. Femeia calcă, de exemplu, uniforma militară a fiului ei, dar trece pe nesimțite la un soi de descântec pentru înlăturarea primejdiilor. Se face simțită prezența spațiului ebraic: patina zidurilor Ierusalimului
CAROL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
1986) și al orașului Slobozia (1992). Unele dintre poemele sale au fost incluse în antologii ale poeziei românești apărute în Italia, SUA, Canada și Germania. Volumul de debut, Hipermateria, avea să fie considerat, poate și datorită unei riguroase conceptualizări a banalului cotidian, un fel de „program” al generației optzeciste. Această poezie manifestă într-adevăr o anume agresivitate programatică în felul în care „atacă” verbal realitatea imediată, „hiper-fizică”, încercând să-i exaspereze încărcătura de contingență brutală, irespirabilă: „Să privim realitatea în față
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
fericirii într-un cuvânt. Discursul romanesc e centrat pe rutina cotidianului, pe gesturile mărunte, îndărătul cărora sunt depistate - și interpretate - chestiunile esențiale ale existenței: afectivitatea, preocuparea pentru realizarea profesională și, în general, umană (în versiunea eroismului nespectaculos și negrandilocvent, eroismul banalului), preocuparea pentru onoare, pentru demnitate, vocația pentru sacrificiu, dorința fiecăruia de a fi recunoscut, iubit și prețuit. Acest inventar sentimental și ideatic - depistabil la numeroși prozatori contemporani - e ilustrat cu mijloace narative nu deosebit de originale. Cărțile se articulează din șiruri
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
tânăr, poetul se simțea un intermediar între două lumi („Ci iată, prinse-ncet, parcă de-o mână, / Aripi îmi bat pe umeri din țărână”), în toamna lumii și a vieții va citi în ruginiul frunzelor moartea vânătorului Acteon. Poet inegal, banal în inspirația patriotică și în solidaritatea mitică cu strămoșii, C. se distinge în felul cum privește și admiră nudul feminin („Cu flori veniși, cu sânii purtați în mâini pe flori, / Masivă și frumoasă ca mamele de piatră”) și în proiectarea
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
de gen (talciocul, evenimente de familie cu ecou comunitar etc.), portrete și momente de rememorare implicând impactul cu istoria. Zilele (1972) continuă tendința spre fresca socială, prefigurată în Crepuscul, anexând în formula romanului de familie problematica faptului de actualitate, a banalului cotidian. Tot pe structura unor „biografii” configurate în interesante proiecții epice, se bazează C. în romanele cu temă istorică: Nemuritorul albastru (1976), Vămile nopții (1980), Linia și sfera (1982), Călărețul de fum (1984), Roata lumii (1988). În aceste „imagini” având
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
a micilor reflecții pe care le suscită. Autorul reconstituie cu relief și autenticitate viața de șantier - mai precis spus, viața la o schelă de extracție petrolieră, mică „așezare” ori „colonie” izolată, undeva, în Moldova. E un univers închis, „fără orizont”, banal, al gesturilor repetitive și comune. Dintre atributele optzecismului, C. privilegiază autenticismul, cultivând investigarea cotidianului. Abordarea nu e însă nicidecum minimalistă: personajul-diarist, apoi naratorul auctorial disecă fenomenalul, fac psihologie discursivă, verbalizează, interpretează și semantizeză cotidianul. Iar uneori se înregistrează salturi bruște
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
cu diferite identități socio-cultural-profesionale), cu toții cât se poate de „tipici” și, totodată, particularizați prin diferite detalii ori atribute (mentalități, preocupări, comportamente etc.), de regulă bizare ori grotești (de un grotesc al banalității, privit de autor cu oarecare blândețe și compasiune). Banalul imobil băcăuan capătă astfel funcția de „model societal”, de „eșantion” ori „machetă” a societății românești contemporane, și nu e de mirare că una dintre cronicile care s-au scris despre roman e intitulată Țara ca bloc. Peripețiile micii comunități de
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
melancolic, cât un sentimental romanțios, înclinat spre o duioșie grațioasă. Mâhnit și înlăcrimat la vederea suferinței, a sărăciei, el amintește uneori maniera poeziei delicate a lui Fr. Coppée, din aceeași sentimentalitate născându-se unele tablouri idilice, artificioase, ca într-o banală litografie. Mai interesante sunt unele teme și motive simboliste, C. făcând o timidă încercare de a se racorda la orientarea mai nouă a poeziei: peisaje autumnale cu arbori goi, frunze moarte și ploi neîntrerupte, câmpuri cu corbi, ca la J.
CISMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286278_a_287607]
-
lent în putrefacție și îl determină, în timp, pe câine să nu mai poftească vreodată la „fructul oprit”. Țăranii olteni folosesc o tehnică similară de dezvăț pentru a dezobișnui porcii să mănânce păsări de curte. Guthrie a comentat cu gravitate banala tehnică, vorbind despre „efortul câinelui de a scăpa de obsesie”5. Chiar și numai această exprimare sugerează că el acorda o mare importanță mecanismului psihic care generează habitudinile negative, în rândul cărora puteau fi incluse obsesiile, fobiile și „proastele obiceiuri
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
s-a continuat totuși să fie etichetat drept „imitație”. Cercetări anterioare au generat impresia că imitarea este principala caracteristică a oamenilor răbdători, dependenți, care se conformează, au o inteligență sub medie, nu au încredere în sine, respect de sine. Aceste banale corelative puteau fi obținute în experimente complexe de laborator, unde modelele păreau „răspunsuri ilogice” cu o valoare mică sau nerelevantă pentru subiecții de la care se așteaptă să participe la experimente psihologice. În astfel de situații, principala răsplată pentru subiecții mai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în relație consonantă dacă le considerăm ca fiind izolate, dar în mod cert un element decurge din celălalt 1. 7.3. Situații implicând disonanța cognitivătc " 7.3. Situații implicând disonanța cognitivă" Expusă atât de sintetic, teoria de mai sus pare banală. Dar ea apare cu totul altfel dacă este ilustrată cu situații concrete. Plecând de la cele patru teze de mai sus, un număr de cinci situații pot fi indicate, în mod cert, ca implicând existenta disonanței cognitive (vezi Festinger, 1957, p.
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
tumbe arlechinești, în neverosimil. Tărâm învăluit în „pâclă”, „fumuriu”, „cețos”, cu irizări de enigmatic, de suprareal, în care printre indescifrabile rumori purtând înțelesuri ascunse dănțuiește funambulescul, se scălâmbăie caricaturalul, se ițește, sub același cearcăn al reverberărilor, plăsmuirea extravagantă. Dând brânci banalului și scoțându-l din cadru, fantasmagoricul nu este doar un capriciu ațâțător, ci, în climatul difuz al incertitudinii, provoacă inexplicabile înfiorări. Hălăduielile în lucoarea incertă a asfințitului - o elocvență mută are, în descrieri, magia ca și impresionistă a luminii - tind
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
sta Alexandr Isaievici Soljenițân ș.a.m.d. Apoi, observ că lipsesc eroii din domeniu culturii și al sportului. Dar nu aceasta este foarte important. Fundamentală rămâne ideea că oamenii nu se nasc ucigași, că ne putem opune influențelor nefaste prin banale acte de eroism. Cartea Efectul Lucifer. Cum devin răi oamenii buni este o călătorie fascinantă în universul uman pentru care îi mulțumim autorului. La mulți ani, Philip Zimbardo! Septimiu Chelcea Jay Coakley Sports in Society: Issues and Controversies, New York, McGraw-Hill
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
suspendată și unde, prin urmare, orice este posibil. Când nu sunt lichele de rând, personajele par dintr-o bucată, de neclintit în decizii, nu lipsite însă de lirism și, câteodată, de ironie. A. știe să extragă semnificații grave din evenimente banale. Limbajul este de obicei frust, contribuind la obținerea culorii locale prin lexicul specific zonei. Tehnica narativă mizează pe alternanța planurilor și pe schimbarea neașteptată a vocilor. Dintre romane sunt de menționat în special Tornada (1980), frescă plină de dramatism a
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
de diferite între ele, încheagă o atmosferă de tragism existențial, perceput deopotrivă senzorial și intelectual, tragism ascuns precar în disperare și dezgust. Personajele au comportamente bizare și sunt purtate de un violent erotism pe cărările neverosimile ale cotidianului și ale banalului cel mai concret. Lirismul supravegheat și tehnica dicteului îl trădează fără încetare pe poet, deconspirare accentuată în prozele din Pianul cu păianjeni (1991), întemeiate pe aliajul dintre percepția realistă a universului rural, în care se consumă copilăria eroilor, și modalitatea
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
deplina libertate de voință și de acțiune a ființei umane."6 Abil (ca un demn purtător de cuvânt al autorului însuși), Inorogul cu această perorație își și începe pledoaria, iar discursul său are un rol mult mai important decât o banală captatio benevolentiae: "Toate lucrurile firești câte soarele vede, lumineadză și încăldzește, fără pricinitoriul clătirii lor nu numai a nu fi, ce așeși nici a să gândi pot. Una numai și aceia singură slobodă voia muritorilor ieste, carea fără nici o pricină
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
altul, după ce s-a revelat publicului în nuvele. Cititorul nu are niciodată impresia arbitrariului, atât de prezentă este, ca și în coșmaruri, impresia de realitate. Tatăl trucat dezvolta o angoasă profundă și personală, capabilă să provoace teroarea plecând de la tema, banală în epocă, a invaziei extratereștrilor. Mai târziu, Dick va respinge ideea, abordând tema simulacrelor pentru a demonstra că lumea pe care credem că o cunoaștem și în care credem că trăim nu este o lume reală, ci o iluzie 54
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
obligă deci pe colonizatori să modifice tehnologia pământească de la început în funcție de obstacolele întâlnite; în acest punct se dovedește uimitoare poezia, luând locul descrierii tehnice. Să mai adăugăm că, la Jules Verne, cei scăpați teferi din naufragiu sunt în general oameni banali, pe care nenorocirea i-a adus laolaltă. Dacă un inginer ca Cyrus Smith 92 se află printre ei e absolut din întâmplare. În schimb, Kim Stanley Robinson are grijă să nu trimită pe Marte decât echipaje de astronauți recunoscuți, ingineri
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Toate soluțiile acestea vor fi folosite pe Enterprise, nava spațială din Star Trek (Gene Roddenberry, 1966-1969). 1.4. Câteva experiențe noi inventate de science-fiction SF-ul oferă și alte elemente de curioase reflecții, în primul rând caricaturizând abordările cele mai banale, de exemplu prin formula: "Voulez-vous parlez avec moi?" ⁄ Putem discuta puțin? (Robert Sheckley, 1965). În această povestire 106, autorul reia mai întâi toate clișeele întâlnirii dintre un comis-voiajor din spațiu și indigenii de pe o planetă necunoscută, după modelul vânzătorului de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
printre care se află, poate, Mélané sau chiar Talitha. Cele două au numeroase puncte în comun. Poate că sunt mamă și fiică, de vreme ce, prin punte, se călătorește și prin timp? Sau amintirea încețoșează memoria îndrăgostită a lui Egon? Evocarea melancoliei, banală în sine, este întinerită și parcă recreată în acest nou cadru spațio-temporal. 3. Clonele în lumile imaginare ale SF-ului Clonarea este o ramură a manipulărilor genetice moderne. Această tehnică și-a făcut totuși intrarea în literatură printr-un ocol
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
aspect. Dar în cazul lui Dick, acest aspect nu este un simplu gadget, nici o temă printre atâtea altele: este un "efect de text", care presupune o veritabilă metafizică. Timpul ieșit din făgașul obișnuit (out of joint, cum spune Hamlet), personaje banale, o realitate nesigură, o lume de simulacre și de măști care tind să se impună drept reale: totul creează un univers coerent și prins într-o veritabilă dinamică. Este o lume fascinantă prin raporturile pe care le întreține cu lumile
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
înalt grad potențialul creativ de care dispune individul. O ingenioasă violență îi întâmpină pe copiii preșcolari în unele grădinițe. Pedepse care-i ridiculizează în fața colegilor, amenințări cu consecințe nebănuite asupra stării de siguranță și confort emoțional al copiilor sunt practici banale, a căror violență distructivă nu este sesizată decât uneori, de părinți. Sunt cunoscute amenințările educatoarelor: „dacă nu dormi, vine bau-bau!”sau uneori, mai rău, pentru copiii care plâng cerând să vină părinții să-i ia: „Dacă nu dormi, nu mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu-și dădeau seama că spaima Aureliei era mereu trează și că orice situație reală care semnifica „vinovăție”sau „pierdere”era de nesuportat și declanșa aceste crize de disociere de situația reală, când evenimentul traumatic, catastrofic irumpea în cotidianul calm, banal. Marea frică a educatoarelor față de aceste crize de neînțeles ale copilului le făcea incapabile de a vedea și de a asculta resursele Aureliei, pe care se putea construi vindecarea și reziliența copilului. Aurelia era talentată și făcea mici poezioare despre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]