8,717 matches
-
nu se simt prea fericite. Când Odiseu coborât acolo sacrifică animale, umbrele se reped să soarbă sângele vărsat. Sângele e simbolul vieții la care ar vrea să se reîntoarcă aceste fantome. Iadulraiul Hadesului seamănă mai mult cu „celălalt tărâm” al basmelor noastre, în el nu se poate vorbi de o fericire, ci mai mult de o nefericire gradată. Chiar atunci când e conceput ca un câmp elizeean, fericiții lui nu sunt invidiați de cei vii. Eroii epopeii și ai tragediei nu se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mama și tot el ne-a lăudat c-am știut Crezul în Biserică, ori acasă, când a venit cu treabă, chemat de mama și tata. Aici am citit din cărțile Școlii și ale Bisericii. Aici am citit Alexăndria și Esopia, Basmele Românilor și am ascultat Miorița, ori ne-am aplecat urechea la gura bătrânilor, ce nu povestesc oricând, ci numai celor de seama lor, ori celor cuminți și ascultători cu sufletul; ori am învățat la clăci, ori seara pe drum cântece
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
bradului, cea mai plăcută activitate din listă și sigur toți ai casei vor participa cu bucurie. Nu este nevoie să cumperi decorațiuni scumpe. Cu câteva lumânări colorate, fundițe făcute din panglici colorate și beteală poți să creezi o atmosferă de basm. Dacă te-ai mutat în casă nouă, poți face niște “investiții” în ornamente mai scumpe - primul Crăciun trebuie să fie cu totul și cu totul special! 6. Împodobitul bradului se face în seara de Ajun. Prilej de mare bucurie pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Moș Ajunul Să ne-aducă veste nouă Cum că mâine e Crăciunul Am tras repede zăvorul De la ușa din pridvor Și, intrând bătrânu-n casă, Ne-a urat “Noroc și spor!” Lângă vatră ni se -așază Și cu drag ne povestește, Basmul sfânt al Celui care Toată lumea o cârmuiește, Basmul nașterii slăvite A copilului Hristos. Moș Crăciun Slavă ție, Moș Crăciune, Ce-n tot anul vii mereu Să ne amintești cuvântul Fiului lui Dumnezeu. L-am rugat de sănătate Pentru noi, pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
că mâine e Crăciunul Am tras repede zăvorul De la ușa din pridvor Și, intrând bătrânu-n casă, Ne-a urat “Noroc și spor!” Lângă vatră ni se -așază Și cu drag ne povestește, Basmul sfânt al Celui care Toată lumea o cârmuiește, Basmul nașterii slăvite A copilului Hristos. Moș Crăciun Slavă ție, Moș Crăciune, Ce-n tot anul vii mereu Să ne amintești cuvântul Fiului lui Dumnezeu. L-am rugat de sănătate Pentru noi, pentru părinți, Pentru pacea țării noastre Înălțat-am rugi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
așază la dospit. Se pun colacii în cuptorul încins și se lasă la foc potrivit timp de o oră, ca să se rumenească. După ce se scot din cuptor se ung cu apă cu zahăr. Pogăcele cu jumări. Este deja subiect de basm talentul culinar al bunicilor noastre, iar rețeta pe care v-o prezint în continuare pare că are într-un colț și “autograful” acestora. Preparatul poartă denumirea de pogăcele cu jumări. Ingrediente: 500 g jumări de porc, cinci ouă, o ceașcă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Dumistrăcel împarte astfel unitățile analizate: A. enunțuri "anonime", care înglobează la rândul lor: A1. enunțuri "populare", adică: (a) contexte din "vorbire" (locuțiuni expresive; expresii idiomatice; zicători și proverbe; comparații stereotipe); și (b) "citate" din literatura populară (versuri; formule stereotipe de basm; "ghicitori"); A2. enunțuri "culte" (formule religioase; dictoane; sloganuri; formule tehnice; nume proprii de notorietate) B. enunțurile cu autori cunoscuți (titluri de opere; citate propriu-zise; cuvinte "celebre")170. Lăudabilă ca tentativă de a cuprinde un câmp empiric atât de complex și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
literare. Există, apoi, texte întregi care funcționează ca texteme, prin aplicarea cunoscutului procedeu al intertextualității. De exemplu, Odiseea lui Homer reprezintă, pentru romanul Ulysses al lui James Joyce, un imens textem "actualizat" în opera prozatorului irlandez, după cum anumite variante ale basmelor populare sunt "actualizate" în poveștile lui Creangă. Tot astfel, unele mituri ale literaturii universale (Faust, Don Juan, Miorița, Meșterul Manole) au inspirat, din postura de texteme, numeroase opere celebre, care au devenit uneori mai cunoscute chiar decât modelul lor317. În
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
case de bârne în așezări statornice, lumea își întorsese fața cătră o lege nouă și număra anul 780 de la izbăvitorul Hristos." (pp. 14-15) Deși textemul diasemic subliniat pare caracteristic mai degrabă narațiunii istoriografice (cronicii) decât celei mitice și/sau literare (basmului), dedublarea religioasă a temporalității ("timpul lui Zalmolxis" vs. "timpul lui Hristos") evocă o Dacie cvasi-mitică, cufundată în sacralitate. Totodată, folosirea unei cronologii plurale, care admite implicit existența și legitimitatea mai multor divinități, trimite către același simbol al crengii de aur
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
creanga de aur"). 2.4.2. Sfârșitul capitolului VIII (Aici Kesarion Breb află bucuriile cuviosului Filaret și ale doamnei Teosva, precum și o bucurie a sa proprie) și capitolul IX (Aici lucrurile se petrec ca în vremea cea de demult a basmelor mamei) relatează unul dintre evenimentele-cheie ale cărții: pețirea Mariei din Amnia, viitoarea mireasă a tânărului basileu Constantin Isaurianul, de către Kesarion Breb, în numele episcopului Platon din Sakkoudion și, indirect, al împărătesei Irina. Întregul episod se construiește pe baza unui [18] macro-textem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dintre evenimentele-cheie ale cărții: pețirea Mariei din Amnia, viitoarea mireasă a tânărului basileu Constantin Isaurianul, de către Kesarion Breb, în numele episcopului Platon din Sakkoudion și, indirect, al împărătesei Irina. Întregul episod se construiește pe baza unui [18] macro-textem celebru, și anume basmul Cenușăresei 421. Câteva dintre elementele poveștii (întâlnirea, motivul condurului) apar în capitolul VIII, însă deznodământul ("recunoașterea") se consumă abia în capitolul următor. Tot aici întâlnim și o serie de formule specifice basmului, care includ, pe lângă titlul capitolului și formula "vestea-poveste
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pe baza unui [18] macro-textem celebru, și anume basmul Cenușăresei 421. Câteva dintre elementele poveștii (întâlnirea, motivul condurului) apar în capitolul VIII, însă deznodământul ("recunoașterea") se consumă abia în capitolul următor. Tot aici întâlnim și o serie de formule specifice basmului, care includ, pe lângă titlul capitolului și formula "vestea-poveste", o reprezentare feerică ("de basm") a Bizanțului ca "figură" a Raiului pământesc: "[19] Acolo-i raiul lumii și buricul pământului, acolo sunt livezi cu mere de aur și cântă pasărea măiastră la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
elementele poveștii (întâlnirea, motivul condurului) apar în capitolul VIII, însă deznodământul ("recunoașterea") se consumă abia în capitolul următor. Tot aici întâlnim și o serie de formule specifice basmului, care includ, pe lângă titlul capitolului și formula "vestea-poveste", o reprezentare feerică ("de basm") a Bizanțului ca "figură" a Raiului pământesc: "[19] Acolo-i raiul lumii și buricul pământului, acolo sunt livezi cu mere de aur și cântă pasărea măiastră la ferestre împodobite cu mărgăritare." (p. 71) Învestite cu sens hiperbolic, cele patru elemente
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
doar un exercițiu preliminar, analiza textemelor pe care am întreprins-o mai sus e suficientă pentru a revela faptul că lumea ficțională din romanul Creanga de aur se dispune pe două axe (coordonate) referențiale. Cea mai evidentă dintre acestea - specifică basmului și, în general, narațiunilor inițiatice - este axa BINE vs. RĂU, care explică atât polarizarea personajelor, cât și natura conflictului. Un merit artistic semnificativ al lui Sadoveanu este, însă, de a nu-și limita romanul la un maniheism facil. În Creanga
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mea își bate joc de mine acuma"." (Mihai Eminescu, "Sărmanul Dionis", în Proză, prefață de Eugen Simion, Litera Internațional, București, 2010, p. 99) 413 DEX 2012 ne oferă următoarele semnificate: "a) (în concepțiile religioase) viața de dincolo de moarte; b) (în basme) regiune imaginată dincolo de acest pământ, celălalt tărâm". 414 Radu Cernătescu, Literatura luciferică. O istorie ocultă a literaturii române, Cartea Românească, București, 2010, p. 299. 415 Ibidem, pp. 266-273. 416 Roshen Dalal, Hinduism: An Alphabetical Guide, Penguin Books India, New Delhi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o analiză detaliată a polemicii dintre Celsus și Origen, v. Vasile Mihoc, Credință și înțelegere. Învățătura ortodoxă în perspectivă biblică, Agnos, Sibiu, 2014. 420 Origen, Scrieri alese, p. 32. 421 Deși Cenușăreasa și-a câștigat celebritatea mondială mai ales datorită basmelor scrise de Giambattista Basile, Charles Perrault, respectiv Jacob și Wilhelm Grimm, versiuni folclorice și culte ale acestei povești se întâlnesc încă din Antichitate, atât în spațiul cultural greco-roman, cât și în cel iudaic (v. Graham Anderson, Fairytale in the Ancient
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
teritorii de creștinat, noi forme de imaginar de cenzurat. Imaginarul specific călătoriilor din perioada marilor descoperiri geografice are surse nelimitate de dezvoltare. În primul rând tradițiile populare europene identifică în noile zone surse de reactivare a unei multitudini de mituri basme și legende. Populația locală, iar în spațiul american s-a adăugat și elemente ale populației africane, a realizat treptat o sinteză între propriul imaginar și cel impus de cuceritori. Rezultatul a fost un univers mitic complex, sincretic, dificil de asimilat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
impună. Cenzura specifică ereziilor s-a realizat în primul rând vis-à-vis de corupția și excesele bisericii, dublate de o altă viziune asupra lumii. Această viziune a fost mai apropiată de popor și implicit s-a dezvoltat într-o lume a basmelor și legendelor specifice omului simplu. Evoluția curentelor eretice a dus la o deschidere a imaginarului și implicit la o reorganizare a acestuia. Imagini inedite asupra lumii s-au dezvoltat ca urmare a noilor teologii introduse în spațiul european, imagini care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
9. jalea; 3. moartea; 10. înstrăinarea; 4. viața; 11. revolta; 5. iubirea; 12. ireversibilitatea timpului; 6. binele; 13. aparența înșelătoare; 7. răul; 14. etc. Alte obiective; de urmărit: 1. interferența literaturii populare cu cea cultă (autori consacrați care au scris basme, legende, balade, doine etc.); 2. corespondența cu literatura cultă (ex.: a. doina de jale Ț elegia; b. Cântecul despre soartă Ț meditația; c. strigătura Ț epigrama; d. basmul Ț povestirea sau romanul; etc.); 3. literatura populară Ț sursă de inspirație
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
1. interferența literaturii populare cu cea cultă (autori consacrați care au scris basme, legende, balade, doine etc.); 2. corespondența cu literatura cultă (ex.: a. doina de jale Ț elegia; b. Cântecul despre soartă Ț meditația; c. strigătura Ț epigrama; d. basmul Ț povestirea sau romanul; etc.); 3. literatura populară Ț sursă de inspirație pentru literatura cultă; 4. noblețea ideilor exprimate; 5. brevilocvența: a. mesaj scurt; d. expresia cea mai scrută a gândirii și a sentimentului; b. nu se dialoghează; e. se
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
doar esențele; c. nu există exces în narațiune, descriere etc. 6. finețea (sentimentelor, a strărilor sufletești etc.); 7. contemplativitatea îndeosebi în poezia lirică; 8. descripția fantastică a realului; îmbinarea realului cu fantasticul; 9. formele și structurile fixe; limbaj standard (stereotipiu basmului, începutul doinelor etc.); 10. alte elemente de stereotipie: un sistem prestabilit al mijloacelor de expresie: a. motive; e. reprezentări mitice; b. imagini; f. formule magice; măsura versurilor; c. metafore g. ritmul Ț de regulă, trohaic; d. grupuri de rime; h.
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de voință a unei colectivități (naționale, internaționale, sociale, culturale, etc.); - de altfel, și scopul său capătă caracter generalizator, colectiv;versurile sunt scurte (alteori, lungi) structurate, de regulă, în catrene; - rima, ritmul, vocabularul sunt solemne, în concordanță cu intenția de proslăvire. BASMUL - este o specie a genului epic; în proză;relatează întâmplări fantastice, împletite cu unele reale; - lumea basmului se raportează la aspecte apropiate de realitate; de fapt, este o oglindire a vieții (elemente reale) în mod fabulos (elemente fantastice, supranaturale); - reflectă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
generalizator, colectiv;versurile sunt scurte (alteori, lungi) structurate, de regulă, în catrene; - rima, ritmul, vocabularul sunt solemne, în concordanță cu intenția de proslăvire. BASMUL - este o specie a genului epic; în proză;relatează întâmplări fantastice, împletite cu unele reale; - lumea basmului se raportează la aspecte apropiate de realitate; de fapt, este o oglindire a vieții (elemente reale) în mod fabulos (elemente fantastice, supranaturale); - reflectă felul de a gândi și de a simți al poporului român; - atât elementele reale, cât și cele
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
impusă din afară, de un fel de deus ex machina; - lupta se dă între bine și rău; între pozitiv și negativ; între inteligență și forța fizică brută (care este și brutală);din această înfruntare, lumea binelui iese întotdeauna învingătoare; deci basmul are caracter moralizator. Motive literare: 1. împăratul fără urmași; 2. dorința (ne)împlinită; 3. probele (ne)depășite; 4. dorul de părinți; 5. reîntoarcerea la condiția umană. Personajele: - unele reprezintă binele (forțele binelui: voinicul, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, Sf. Vineri, etc.); altele
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
este lăsat în aceeași stare de incertitudine. (d) de salut: de despărțire „rămâi sănătos”, „mergi cu bine”, etc.; (e) de (re)vedere „bine v-am găsit sănătoși”, „bine-ai venit” etc.; (f) folosirea repetată a unor cifre numite „cifre de basm” (sau cifre basmice; cifre fatidice; cifre magice, etc.); ex: trei feciori de împărat, trei zmeib cu trei palate, trei încercări de luptă, (peste) șapte mări și șapte țări; nouă frați, etc. Ritualul plecării: - se făgăduiește o răsplată pentru îndeplinirea unei
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]