8,003 matches
-
fost mai mică decât în ceilalți doi ani luați în studiu, datorită secetei prelungite in acest an. Semănatul în epoca a III-a, când temperatura solului avea 70C (24 aprilie 2000) năutul a obținut cele mai scăzute rezultate, producția de boabe fiind de numai 992 kg/ha, cu 27% mai mică decât la varianta martor (epoca I) când semănatul s-a efectuat la data de 4 aprilie la o temperatură a solului de 30C. Recolta maximă de 1711 kg/ha a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
epoca I (30 martie - 7 aprilie, imediat ce se poate intra în câmp) cu o producție de 1.555 kg/ha (tabelul 110). Producția de proteină a fost influențată semnificativ de epoca de semănat, fiind proporțională cu procentul de proteină în boabe și recolta obținută la unitatea de suprafață. în anul 1998 producția de proteină a fost maximă (452,2 kg/ha) când boabele s-au semănat în epoca a II-a, iar minimă când însămânțatul s-a realizat în epoca I.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Producția de proteină a fost influențată semnificativ de epoca de semănat, fiind proporțională cu procentul de proteină în boabe și recolta obținută la unitatea de suprafață. în anul 1998 producția de proteină a fost maximă (452,2 kg/ha) când boabele s-au semănat în epoca a II-a, iar minimă când însămânțatul s-a realizat în epoca I. între producția de proteină realizată de năutul semănat în epoca I și cel semănat în epoca a III-a nu au fost
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
hectar de năut a avut valori cuprinse între 310,1 kg/ha (EI) și 476,3 kg/ha (EIII), diferența de producție fiind fără semnificație în cazul variantelor semănate în epocile II și III. în corelațiie directă cu producția de boabe a fost și producția de proteină/ ha în anul 2000. Epoca optimă de semănat a fost II când producția de 411,3 kg/ha proteină a depășit cu 121,9 kg/ha cantitatea de proteină obținută de năutul semănat în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
se poate explica prin efectul combinat al diminuării numărului mediu de ramificații /plantă, al numărului și greutății păstăilor pe plantă, odată cu creșterea desimii de semănat de la 30 b.g./m2 la 60 b.g./m2 (tabelul 121). Masa a 1000 boabe a avut valori medii foarte apropiate cuprinse între 234 g și 236 g. Din analiza fiecărui an separat, rezultă că în anul 1998 MMB a scăzut odată cu creșterea desimii având valori de la 245g la 232 g; în anul 1999 MMB
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a năutului semănat la desimea de 45 b.g./m2 și cu 3,2 g/pl mare decât a năutului semănat la desimea de 60 b.g./m2. Procentul de plante răsărite a avut valori diferite în funcție de desimea însămânțării năutului. Boabele de năut semănate la 30 b.g./m2 au răsărit în proporție de 70% în anul 1998, 74% în anul 1999 și 69% în anul 2000, cele semănate la 45 b.g./m2 au răsărit în procent de 72% în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
când năutul a fost semănat la desimea de 30 bg/m2 (tabelul 125). Cantitatea de proteină obținută la un hectar cultivat cu năut a fost cuprinsă între 313 kg/ha și 495,8 kg/ha. Deși procentul de proteină în boabe a crescut odată cu scăderea desimii de semănat, datorită producției de boabe care a crescut odată cu creșterea desimii de semănat, cantitatea de proteină raportată la unitatea de suprafață a înregistrat valori în creștere odată cu mărirea desimii de semănat de la 30 bg
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
tabelul 125). Cantitatea de proteină obținută la un hectar cultivat cu năut a fost cuprinsă între 313 kg/ha și 495,8 kg/ha. Deși procentul de proteină în boabe a crescut odată cu scăderea desimii de semănat, datorită producției de boabe care a crescut odată cu creșterea desimii de semănat, cantitatea de proteină raportată la unitatea de suprafață a înregistrat valori în creștere odată cu mărirea desimii de semănat de la 30 bg/m2 la 60 bg/m2. Față de varianta martor (45 bg/m2
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
numărul de ramuri pe o plantă, în ambele cazuri desimea de 30 b.g./m2 și , de regulă, năutul semănat în epoca a II-a dând valorile cele mai ridicate. Analizând media celor doi factori experimentați se vede că procentul boabelor în proteină a fost cuprins între 22,5% (E I x 60 b.g./m 2 ) și 24,4% (E III x 30 b.g./m 2 ). în anul 1998 conținutul boabelor în proteină a realizat un maxim când năutul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
celor doi factori experimentați se vede că procentul boabelor în proteină a fost cuprins între 22,5% (E I x 60 b.g./m 2 ) și 24,4% (E III x 30 b.g./m 2 ). în anul 1998 conținutul boabelor în proteină a realizat un maxim când năutul s-a însămânțat în epoca a III-a la desimea de 30 b.g./m2. Diferențe distinct semnificative și foarte semnificative față de martor (E I x 45 b.g./m 2 ) s-
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
liniște în mine/ Până la glezne, până la genunchi./ Este destul să-ți plimbi în somn/ Pe mine mâna/ Că frunze-mi cresc cântând/ Din trunchi,/ Este destul să îmi ridic privirea/ Ca să te văd./ O liniștită dragoste,/ Amiază suavă/ Ca o boabă de strugure/ Care-și găsește moartea/ În cerul visător al gurii". (Nu-mi voi mai aminti) Obsesiva metaforă a reîntoarcerii spre tărâmul copilăriei apare și aici, din nou anticipând universal volumelor ce vor urma: "Eu vin din vară,/ E o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Strâmb zăvorul șubrezit de vreme,/ Ca să uit ce-am auzit, să scap,/ De această zbatere, în care,/ Trupul mai aleargă după cap./ Și tresar, când ochii, împietrind de groază,/ I se-ntorc pe dos ca să albească/ Și, părând că-s boabe de porumb,/ Alte păsări vin să-i ciugulească.// Iau cu-o mână capul, cu cealaltă, restul,/ Și le schimb, când mi se pare greu,/ Până nu sunt moarte, să mai stea legate,/ Cel puțin, așa, prin trupul meu.// Însă, capul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lateral, privirea nu se întoarce în altă parte. Dimpotrivă, rețeta utilizată este cea, crudă, a reportajului în (i)realitatea imediată, cu efecte potențate prin insistenta asupra unor scene teribile"174: " Stăm la rând la moara dintre munti,/ Unii sus pe boabe, alții pe protap/ Și, din când în când, ne schimbăm locul/ Să nu amorțim cu noaptea-n cap.// Mulți suntem câți saci avem în sănii,/ Am trecut prin miezul nopții plaiul,/ Fiecare după sacul lui,/ Să nu-i schimbe cineva
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
gol desfăcut,/ Ca din veștezi nori luna,/ Poate s-ar furișa spre pământ..." (Să lăsăm să cadă cuvintele) 119Emil Maranu, Arta poetică la români, București, Editura Ion Creangă, 1978, p. 272. 120Ibidem, p. 92. 121 "De prea mult aur crapă boabele de grâu./ Ici colo stropi de mac/ și-n lan/ o fată/ cu gene lungi ca spicele de orz./ Ea strânge cu privirea snopii de senin ai cerului/ și cântă.// Eu zac în umbra unor maci,/ fără dorinți, fără mustrări
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
se putea găsi într-o băcănie la începutul secolului trecut. Iată o listă savuroasă și frumos mirositoare rătăcită printre hîrtii: „masline în sticle sau în tinichele; zahăr rafinat, în căpățîni, în bucăți sau pisat; zahăr candel; cafea crudă, prăjită, în boabe sau măcinată; cacao pisată sau în table(te); ceai; roșcove; smochine în păpuși și stafide negre mici; lămîi, portocale și mandarine; naramze, chitre și rodii; smochine în cutii; stafide roșii (de Corint); migdale în coji și curmale; ulei de masline
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1924. Fapt interesant, vocabularul Stanțelor burgheze e mai apropriat de perioada Primului Război Mondial decît de a celui de-Al Doilea! Nu-i exclus ca în ochii unora din ce ce vor citi acest jurnal să semăn cu zgîrcitul care adună și boabele din jurul ariei unde și-a îmblăcit snopii de grîu, nu numai pe cele din bătătură. Cu cel ce nu lasă din ele nici celor mai săraci decît el, nici păsărilor. Prea dau importanță - vor zice - tuturor însemnărilor, notelor și notițelor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vina de a sta închis în poem./ când sunt atâtea de făcut./ poemul nu este timp despre care scriu. ci timp în care scriu./ de care nu mai apuc să mă ocup./pe care nu-l mai apuc. sunt o boabă în păstaia poemului./ dacă cineva o deschide. boaba cade./ se rostogolește. nimeni n-o va culege. nu mai apucă să cadă, se va usca" etc. (Lecție deschisă despre orașul deschis). Și totuși, oricât ar textualiza, oricât ar fi tentat de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sunt atâtea de făcut./ poemul nu este timp despre care scriu. ci timp în care scriu./ de care nu mai apuc să mă ocup./pe care nu-l mai apuc. sunt o boabă în păstaia poemului./ dacă cineva o deschide. boaba cade./ se rostogolește. nimeni n-o va culege. nu mai apucă să cadă, se va usca" etc. (Lecție deschisă despre orașul deschis). Și totuși, oricât ar textualiza, oricât ar fi tentat de reconstrucția lumii exterioare prin resorturile poematizării oricărui element
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ospăț. Hrana este necesară și pentru spirit, și pentru trup. Același organism slujește și pe unul, și pe celălalt. La un astfel de ospăț, oamenii devin un singur om, potolindu-și foamea cu o aceeași hrană, toată pentru toți [...] Din boabele de grîu și de struguri se fac aceeași pîine și același vin, tot așa cum această pîine și acest vin mistic, puse nouă pe o masă sfințită, fac să dispară eul, ne absorb în extraordinara lor unitate. Citind aceste rînduri, nu
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
printre care și cea europeană, i se subordonează și i se asociază. Ne aflăm în planetă, iar acum planeta se află în noi, așa cum totalitatea unei holograme se află înscrisă într-unul dintre punctele sale particulare. Astfel, în fiecare dimineață, boabele cafelei pe care o beau vin de pe platourile înalte ale Americii Centrale sau ale Abisiniei, ceaiul din ceașca mea a fost cules în îndepărtatul Yunnan, sucul meu de fructe a fost stors din grepfruturi din Florida sau din Israel. Cămășile mele
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
12.3. Obiecte divinatorii artificiale, confecționate sau prelucrate În această categorie intră toate obiectele confecționate care ajută într-un fel sau altul la realizarea prezicerii. Ele pot fi dintre cele mai diverse: baghete magice, bețigașe, zaruri, tăblițe, globuri de cristal, boabe, bile, anse, cărți de joc, statuete, amulete, oglinzi, lumânări, topor, fus, ciur, inel etc. În cele ce urmează ne vom opri doar la folosirea oglinzii. S. Florea Marian prezintă un ritual de divinație maritală din noaptea de Sfântul Vasile care
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spasmodic puțină apă, ca dintr- o arteră secționată pe cale de a se goli. O altă țeavă, încovoiată peste un butoi metalic, înzestrată cu un ciuf ca de orătanie alcătuit din fascicule de cablu plesnit, tresare aidoma unei găini care caută boabe. Panoramare, peisajul de munte, sondele mergând în gol, fierăraie abandonată, prăjini aruncate, barăci pustii, camera dă peste o femeie frumoasă în prim- plan, în plan secund o sondă, femeia stă pe un buștean și își întinde spre soare fața cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ghebe) spălați, fierți și iar spălați ca să nu fie lipicioși. Lăsăm să se scurgă de apă,apoi punem ciupercile în borcane de 0,800-1 litru, peste care turnăm un baiț făcut din: 1 litru oțet,1 Kg. zahăr, 1 lingură boabe muștar, piper boabe după gust, câteva boabe enibahar, 3 foi dafin, 5 linguri sare. Amestecăm cu o lingură până se topește sarea și zahărul. Acest baiț nu se fierbe!. Legăm borcanele cu celofan, etichetăm și dăm la cămară. 1.5
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și iar spălați ca să nu fie lipicioși. Lăsăm să se scurgă de apă,apoi punem ciupercile în borcane de 0,800-1 litru, peste care turnăm un baiț făcut din: 1 litru oțet,1 Kg. zahăr, 1 lingură boabe muștar, piper boabe după gust, câteva boabe enibahar, 3 foi dafin, 5 linguri sare. Amestecăm cu o lingură până se topește sarea și zahărul. Acest baiț nu se fierbe!. Legăm borcanele cu celofan, etichetăm și dăm la cămară. 1.5 PASTE, SOSURI, MAIONEZE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
nu fie lipicioși. Lăsăm să se scurgă de apă,apoi punem ciupercile în borcane de 0,800-1 litru, peste care turnăm un baiț făcut din: 1 litru oțet,1 Kg. zahăr, 1 lingură boabe muștar, piper boabe după gust, câteva boabe enibahar, 3 foi dafin, 5 linguri sare. Amestecăm cu o lingură până se topește sarea și zahărul. Acest baiț nu se fierbe!. Legăm borcanele cu celofan, etichetăm și dăm la cămară. 1.5 PASTE, SOSURI, MAIONEZE BAIT PENTRU CARNE DE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]