7,261 matches
-
armatelor otomane, guvernul rus a reușit să impună încheierea Tratatului de la San Stefano. Acordul acesta, care a stricat echilibrul de forțe din peninsulă atît între statele balcanice cît și între marile puteri, avea drept scop principal crearea unui mare stat bulgar, al cărui teritoriu includea Macedonia și Tracia, precum și pe cel al Bulgariei din zilele noastre. Reacția puterilor, mai ales cea a Marii Britanii și a Austro-Ungariei, a fost atît de energică, încît Rusia a fost nevoită să fie de acord cu
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de a-i apăra pe aceștia. Începînd din acest moment, marile puteri și celelalte state balcanice au fost nevoite să țină seama de revendicările albaneze. Nici un stat din Balcani nu era mulțumit de aranjamentele stabilite la Berlin. Mai ales liderii bulgari erau profund dezamăgiți de dezmembrarea statului în urma tratatului de la San Stefano. Cu toate acestea, ei s-au dedicat, în primii ani de după intrarea în vigoare a tratatului înființării instituțiilor de stat. Dat fiind că Rusia fusese tacit acceptată de marile
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
numit un prinț, Alexandru de Battenberg, și a fost adoptată o Constituție. Revolta din Rumelia Orientală din 1885 a dus la unificarea acestei provincii cu Bulgaria. Evenimentul a provocat o criză internațională și a dus la o ruptură între guvernul bulgar și patronul lui rus. În 1886, Alexandru a fost obligat să abdice și a fost ales un nou prinț, Ferdinand de Saxa-Coburg. El a domnit inițial în colaborare cu influentul său ministru Ștefan Stambulov, dar după asasinarea acestuia, Ferdinand a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de ameliorare a situației din agricultură abia după primul război mondial. Cu toate că Serbia și Bulgaria aveau sisteme de posesiune a pămîntului asemănătoare, ele se deosebeau în privința unora dintre problemele cu care se confruntau. Achiziționînd pămînturile stăpînite cîndva de musulmani, țăranului bulgar i se cerea să plătească o taxă de despăgubire. Guvernul sîrb le-a preluat însă pur și simplu. Fiecare familie de țărani din ambele state se putea întreține în mare măsură singură, dar avea nevoie și de produse pentru piață
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lor. Sub administrațiile independente, taxele nu au făcut altceva decît să crească. Metodele de strîngere a acestora erau de asemenea mai eficiente și adesea mai brutale ca înainte. Cotele impozitelor erau foarte ridicate. De exemplu, s-a apreciat că țăranul bulgar plătea între 1879 și 1911 sub formă de taxe între 15 și 20% din cîștigul lui, ceea ce constituia o povară extrem de mare pentru o populație care trăia aproape de nivelul subzistenței. Contribuabilul rural primea în schimb foarte puțin de la guvernul central
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nepăsătoare față de problemele zonelor rurale din care proveneau familiile lor. Sub regimurile naționale, țăranii erau efectiv controlați prin dreptul la vot discriminator sau prin intervenția poliției în alegeri. Numai două dintre partidele politice importante, Partidul Radical Sîrb și Uniunea Agrară Bulgară, ambele avînd o conducere alcătuită din politicieni și intelectuali burghezi, încercau, cel puțin teoretic, să vorbească în numele țăranilor. Pe tot cuprinsul Balcanilor, nici chiar țăranii înșiși nu puteau oferi decît o singură soluție problemelor lor: mai mult pămînt. Acolo unde
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
răpise celei dintîi o parte din teritoriu, sudul Basarabiei, care era privită atît din punct de vedere național cît și istoric ca aparținînd României, dar acțiunile rușilor provocaseră temeri ca nu cumva să apară posibilitatea reinstaurării fostului protectorat. Înființarea statului bulgar, care părea inițial că se află sub dominație rusească, a dus la nașterea unor noi temeri. Pe lîngă aceasta, România nu avea în acest moment nici un aliat sau un prieten adevărat printre marile puteri. Odată cu obținerea independenței, fostele garanții din partea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
s-au dat două sute de mile pătrate (aproximativ 520 kilometri pătrați n.t.), inclusiv orașele Niš, Pirot și Vranje, în total mai puțin teritoriu decît cel atribuit Muntenegrului. Un și mai mare dezastru în ochii sîrbilor era crearea unui stat bulgar întins, care, incluzînd și Macedonia, făcea din acesta puterea dominantă din peninsulă. Liderii sîrbi vedeau în acest lucru o amenințare clară la adresa viitorului lor și erau numulțumiți văzînd cum un popor, considerat de ei ca avînd în trecut o atitudine
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o parte a graniței lor comune, și-a mutat cursul, au izbucnit neînțelegeri între cele două țări în privința teritoriului implicat. Cel mai important conflict s-a declanșat în 1885, în perioada unirii Rumeliei Orientale cu Bulgaria. Dat fiind că statul bulgar unificat era mai mare și avea o populație mai numeroasă decît Serbia, Milan a considerat că avea dreptul la o compensație, astfel că în noiembrie 1885 a lansat un atac. Cu toată convingerea generală că, lipsită de înalții ei ofițeri
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și avea o populație mai numeroasă decît Serbia, Milan a considerat că avea dreptul la o compensație, astfel că în noiembrie 1885 a lansat un atac. Cu toată convingerea generală că, lipsită de înalții ei ofițeri în urma retragerii rușilor, armata bulgară era o victimă sigură, aceasta i-a învins pe invadatori. Imperiul Habsburgic a fost nevoit să intervină ca să-l salveze pe Milan. Pacea a fost încheiată pe baza menținerii vechilor granițe, iar Serbia a trebuit să accepte unificarea bulgară. Întregul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
armata bulgară era o victimă sigură, aceasta i-a învins pe invadatori. Imperiul Habsburgic a fost nevoit să intervină ca să-l salveze pe Milan. Pacea a fost încheiată pe baza menținerii vechilor granițe, iar Serbia a trebuit să accepte unificarea bulgară. Întregul episod a constituit o lovitură puternică dată prestigiului regelui. Milan se confrunta în acest moment cu o serie de probleme serioase. Dinastia Obrenović era în primejdie. Anii anteriori nu aduseseră nici un cîștig național spectaculos, iar regele era un conducător
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
extinde erau teritoriile de la sud locuite de albanezi. Și aici se aflau într-adevăr speranțele muntenegrenilor, așa cum vor demonstra evenimentele din 1912. BULGARIA După demiterea și asasinarea lui Ștefan Stambolov, Ferdinand a reușit să preia controlul asupra întregului sistem politic bulgar. Nici o persoană sau partid nu au fost în stare să-i conteste poziția. El a fost extrem de mult ajutat de divizarea în 1914 a partidelor originare, Liberal și Conservator, în nouă facțiuni politice rivale. În ciuda faptului că existau unele deosebiri
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
obligat să demisioneze în 1899. Au venit la putere liberalii conduși de Vasil Radoslavov, care au guvernat din 1899 pînă în 1901. Acest Cabinet a trebuit să rezolve o problemă majoră din mediul rural. Faptul că marea majoritate a țăranilor bulgari aveau propriile lor ferme nu determinase în mod automat scăderea sărăciei de la sate. Celor care luaseră în stăpînire pămînturile foștilor proprietari musulmani li se ceruse să plătească despăgubiri. Ulterior, țărănimea a fost obligată să suporte cheltuielile necesare administrației naționale, armatei
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Radical Sîrb, care se străduise să apeleze la acest grup, devenise prin 1914 o organizație tipic burgheză. Primii pași spre fondarea Uniunii Agrare nu au fost făcuți de țărani, ci de intelectuali. Un rol deosebit de activ l-au jucat profesorii bulgari, în număr de șase mii la sfîrșitul secolului.5 Numiți adesea în zonele rurale, aceștia veneau în contact direct cu viața mizeră de la sate. Ei erau sprijiniți de alte categorii defavorizate ale societății bulgare, ca scriitorii, ziariștii, micii funcționari publici
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
deosebit de activ l-au jucat profesorii bulgari, în număr de șase mii la sfîrșitul secolului.5 Numiți adesea în zonele rurale, aceștia veneau în contact direct cu viața mizeră de la sate. Ei erau sprijiniți de alte categorii defavorizate ale societății bulgare, ca scriitorii, ziariștii, micii funcționari publici, doctorii și preoții, care nu făceau parte din clientela regimului lui Ferdinand, beneficiara celor mai mari avantaje. Uniunea Agrară era la început o asociere de diverse grupuri și persoane, neavînd deci o ideologie unică
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Atît Austro-Ungaria cît și Rusia erau hotărîte să mențină statu-quo-ul în Balcani. Pe lîngă aceasta, Bulgaria s-a confruntat după 1878 cu problema neîncrederii în privința intențiilor dușmănoase ale vecinelor ei. În primul rînd Grecia și Serbia se temeau de influența bulgară asupra ținuturilor mecedonene, care constituiau și obiectivul ambițiilor lor. Guvernul român se opunea de asemenea formării unui stat bulgar întins. Conducătorii Bulgariei au reușit, cu toate acestea, să realizeze un progres național foarte important în perioada aceasta. În 1908, o
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
după 1878 cu problema neîncrederii în privința intențiilor dușmănoase ale vecinelor ei. În primul rînd Grecia și Serbia se temeau de influența bulgară asupra ținuturilor mecedonene, care constituiau și obiectivul ambițiilor lor. Guvernul român se opunea de asemenea formării unui stat bulgar întins. Conducătorii Bulgariei au reușit, cu toate acestea, să realizeze un progres național foarte important în perioada aceasta. În 1908, o revoltă din Imperiul Otoman a adus la putere un guvern revoluționar. Profitînd de această ocazie convenabilă, Bulgaria și Austro-Ungaria
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Austro-Ungaria au întreprins o serie de acțiuni care au dus la slăbirea și mai mult a poziției otomane în peninsulă. Imperiul Habsburgic a anexat Bosnia-Herțegovina, iar Ferdinand a declarat independența Bulgariei, luîndu-și totodată titlul de țar, evocînd astfel amintirea imperiilor bulgare medievale. Guvernul otoman a putut lua puține măsuri ca să răstoarne situația. După încheierea negocierilor, s-a convenit ca Bulgaria să plătească o compensație, din care o parte avea să provină dintr-un împrumut din Rusia. Bulgaria a intrat astfel în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din Balcani din perioada imediat anterioară izbucnirii primului război mondial, va fi discutată amănunțit în capitolul următor. GRECIA Ca și Serbia și România, Grecia a fost și ea profund afectată de Tratatul de la San Stefano și de instituirea unui stat bulgar autonom. Ulterior, Bulgaria a fost în măsură să conteste pretențiile Greciei asupra teritoriului pe care cea mai mare parte a grecilor îl considerau drept parte a posesiunilor lor istorice. Exarhia bulgară deținea și ea o poziție mai bună ca să nege
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Tratatul de la San Stefano și de instituirea unui stat bulgar autonom. Ulterior, Bulgaria a fost în măsură să conteste pretențiile Greciei asupra teritoriului pe care cea mai mare parte a grecilor îl considerau drept parte a posesiunilor lor istorice. Exarhia bulgară deținea și ea o poziție mai bună ca să nege autoritatea Patriarhiei de la Constantinopol asupra ținuturilor aflate încă sub control otoman. Înainte de anii șaptezeci, oamenii de stat greci speraseră că la un moment, în viitor, vor anexa nu numai Tesalia și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Constantinopol asupra ținuturilor aflate încă sub control otoman. Înainte de anii șaptezeci, oamenii de stat greci speraseră că la un moment, în viitor, vor anexa nu numai Tesalia și Creta, ci și Epirul, Tracia și Macedonia. Acum apăruseră însă mișcările naționale bulgară și albaneză care amenințau poziția grecilor în aceste regiuni. După 1878 a izbucnit o succesiune de crize în legătură cu Creta. Cu toate că a fost acordată o mare atenție evenimentelor de acolo, interesul grecilor era concentrat în primul rînd asupra Macedoniei. Creta urma
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
acolo, interesul grecilor era concentrat în primul rînd asupra Macedoniei. Creta urma inevitabil să ajungă cîndva sub controlul Atenei, dat fiind că nu exista nici un alt pretendent asupra acestei insule grecești. În Macedonia, în schimb, trebuia să fie combătute rivalitățile bulgară, sîrbă, albaneză, ba chiar și românească. Înainte de 1914, problema fundamentală a Greciei era cea obișnuit întîlnită și în alte părți. Liderilor greci le-ar fi plăcut să ducă o politică externă activă și expansionistă și să instituie în același timp
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de societatea greacă a timpului său, sprijinea și el restabilirea autorității comunale, în care vedea forma de guvernare firească pentru poporul lui. "Elenismul", scria el, "este o familie a comunităților grecești."12 Opinii similare erau exprimate și de scriitorii poporaniști bulgari, care criticau "sărăcia și ignoranța țăranilor bulgari, declinul vieții rurale patriarhale, dispariția industriilor casnice locale și răspîndirea carierismului și a corupției în cadrul noilor servicii publice.13 Preocuparea față de soarta țăranului ocupa un loc central în programul cercului junimist din România
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și el restabilirea autorității comunale, în care vedea forma de guvernare firească pentru poporul lui. "Elenismul", scria el, "este o familie a comunităților grecești."12 Opinii similare erau exprimate și de scriitorii poporaniști bulgari, care criticau "sărăcia și ignoranța țăranilor bulgari, declinul vieții rurale patriarhale, dispariția industriilor casnice locale și răspîndirea carierismului și a corupției în cadrul noilor servicii publice.13 Preocuparea față de soarta țăranului ocupa un loc central în programul cercului junimist din România, a cărui figură de frunte era Mihai
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
negocierilor cu Rusia, care au avut drept rezultat semnarea în 1876 a acordului Reichstadt, și al celor două înțelegeri din ianuarie și martie 1877. Provinciile urmau să constituie compensația habsburgilor pentru cîștigurile Rusiei prin reanexarea sudului Basarabiei și întemeierea statului bulgar. Acțiunea a fost sprijinită mai ales de Franz Joseph, care vedea în achiziționarea acestor teritorii o recompensă pentru cedarea Lombardiei și Veneției în momentul unificării Italiei și de armată, care dorea să anexeze regiunea terestră a Dalmației. În schimb, liberalii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]