6,961 matches
-
Rece fiind însă un conflict la scară planetară, SUA și URSS mai aveau și multe alte state aliate în afara Europei, ce nu făceau parte din cele două alianțe militare oficiale. La nivel economic, războiul rece a fost o confruntare între capitalism și comunism. Pe plan ideologico-politic, a fost o confruntare între democrațiile liberale occidentale și regimurile comuniste totalitare. Ambele tabere se autodefineau în termeni pozitivi: statele blocului occidental își spuneau „lumea liberă” sau „societatea deschisă”, iar statele blocului oriental își spuneau
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
că reușește să opereze în continuare. În 2008 Popilean a întemeiat Partidul Radical Social Democrat, care „este un partid de stânga, un partid al țărânilor, al muncitorilor, al funcționarilor și al celor mulți care suporta povară tranziției de la comunism la capitalism și militează pentru introducerea domniei legii“. Popilean a înființat în 2004 Uniunea Civică Solidaritatea Românilor de Pretutindeni pentru Apărarea Drepturilor Omului și Ajutor Umanitar (UCSRPADOAU) care a participat ca observator la alegerile locale din 2008 Organizația condusă de el a
Gheorghe Popilean () [Corola-website/Science/314354_a_315683]
-
într-o traducere realizată de Radu Carp și prefațată de Iulia Motoc. Huntington pleacă în lucrarea sa de la diversele teorii asupra naturii politicii globale, în perioada de după Războiul Rece. Unii dintre autorii acestor teorii susțineau că drepturile omului, democrația și capitalismul au devenit singura alternativă ideologică pentru națiunile contemporane. Astfel, Francis Fukuyama argumenta că lumea a atins “sfârșitul istoriei”. Huntington crede în schimb că în timp ce epoca ideologiilor a apus, lumea s-a întors la o stare normală caracterizată prin conflicte culturale
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
face o distincție între modernizare și occidentalizare. Criticii tezei sustin că nu este posibilă modernizarea fără occidentalizare. Ca replică, cei care dau dreptate tezei lui Huntington aduc ca argument situația Japoniei. După ei, ea a adoptat tehnologia occidentală, democrația parlamentară, capitalismul, dar a ramas distinctă din punct de vedere cultural față de Occident. Aceeași situație o are și China sau “tigrii asiatici”. Probabil cel mai bun exemplu al unei modernizări fără occidentalizare este Rusia, statul cheie al lumii ortodoxe. Huntington susține ideea
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
În 2010, Robinson a fost oaspete de onoare la ediția World Science Fiction Convention cu numărul 68 care s-a ținut în Melbourne, Australia. În aprilie 2011, Robinson a ținut o conferință la universitatea din California, Santa Cruz, în cadrul seminarului Capitalismul Regândit, atrăgând atenția asupra naturii ciclice a capitalismului. s-a născut în Waukegan, Illinois, dar a crescut în California de Sud. În 1974 a absolvit cursurile universității din California, San Diego, disciplina literatură. În 1975, și-a luat masteratul în
Kim Stanley Robinson () [Corola-website/Science/313461_a_314790]
-
la ediția World Science Fiction Convention cu numărul 68 care s-a ținut în Melbourne, Australia. În aprilie 2011, Robinson a ținut o conferință la universitatea din California, Santa Cruz, în cadrul seminarului Capitalismul Regândit, atrăgând atenția asupra naturii ciclice a capitalismului. s-a născut în Waukegan, Illinois, dar a crescut în California de Sud. În 1974 a absolvit cursurile universității din California, San Diego, disciplina literatură. În 1975, și-a luat masteratul în limba engleză la universitatea din Boston, iar în
Kim Stanley Robinson () [Corola-website/Science/313461_a_314790]
-
și schimbând numele țării din Zair în Republica Democrată Congo. După aceea, și-a făcut intrarea triumfală în Kinshasa la 20 mai și a devenit Președinte. Kabila era marxist convins, dar politicile sale în acest moment erau un amestec de capitalism și agricultură colectivizată. Deși în Occident, Kabila a fost considerat un „soi nou” de lider african, criticii l-au acuzat că politicile sale nu diferă prea mult de cele ale predecesorului său, caracterizate de autoritarism, corupție și încălcări ale drepturilor
Laurent-Désiré Kabila () [Corola-website/Science/320424_a_321753]
-
românește, a apărut la editura Tritonic în octombrie 2005, în traducerea lui Mihai Samoilă. Într-un interviu, Miéville a descris acest roman ca fiind "un fantasy cu tehnologie din era victoriană. În loc să fie o lume medievală, este una de la începuturile capitalismului, un stat polițienesc!" Acțiunea romanului se petrece în orașul-stat Noul Crobuzon din Bas-Lag: titlul face referire la o stație feroviară din inima orașului. Isaac Dan der Grimnebulin este un savant excentric din New Crobuzon, unde trăiește cu prietena lui, Lin
Stația Pierzaniei () [Corola-website/Science/322903_a_324232]
-
zoologie și a lucrat ca programator IT. Teza lui de masterat tratează biomecanica. Romanele sale analizează deseori ideile politice socialiste, comuniste și anarhice (MacLeod însuși a fost un activist de stânga în anii '70 și începutul anilor '80), precum și filozofia capitalismului anarhic sau a libert arianismului economic extrem. Temele tehnice se referă la teoria singularității, a evoluției culturale divergente și a trans- și post-humanismului (civilizația "fără" sau "după" oameni). MacLeod poate fi descris drept un socialist tehno-utopic deși, spre deosebire de majoritatea scriitorilor
Ken MacLeod () [Corola-website/Science/322911_a_324240]
-
autor important al altui subgen literar SF —steampunk — cu romanul de istorie alternativă din 1990 The Difference Engine, scris în colaborare cu Bruce Sterling. În anii '90, el a compus trilogia Bridge, care analizează societatea urbană a viitorului apropiat și "capitalismul târziu". Cele mai recente romane ale lui — Pattern Recognition (2003), Spook Country (2007) și Zero History (2010) — descriu lumea contemporană și l-au plasat pe autor în rândurile celor mai buni scriitorii de literatură mainstream. Gibson este la această oră
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
notează că, în trilogia Bridge, personajele negative ale lui Gibson nu mai sunt corporațiile multinaționale și inteligența artificială, ca în trilogia Sprawl, ci mass media - și anume televiziunea de scandal și cultul celebrităților. "Virtual Light" o descrie ca fiind „un capitalism în stadiul final, în care inițiativa privată și profitul au ajuns acolo unde o dictează logica”. Această imagine a mass mediei ca un stadiu natural al evoluției capitalismului este ideea de deschidere a lucrării "Societatea spectacolului". În recenzia lui Leonard
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
de scandal și cultul celebrităților. "Virtual Light" o descrie ca fiind „un capitalism în stadiul final, în care inițiativa privată și profitul au ajuns acolo unde o dictează logica”. Această imagine a mass mediei ca un stadiu natural al evoluției capitalismului este ideea de deschidere a lucrării "Societatea spectacolului". În recenzia lui Leonard, "Idoru" este denumit „reîntoarcerea la formă” a lui Gibson, în vreme ce criticul Steven Poole afirmă că "All Tomorrow's Parties" a marcat metamorfoza lui Gibson „dintr-un isteț al
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
de-a dreptul paranoide.” Criticii îi situează opera în contextul post-industrialismului; David Brande o numea „oglindă a relațiilor pe scară largă tehno-sociale de astăzi”, și o narațiune a versiunii postmoderne a culturii de consum. Este lăudată de critici pentru descrierea „capitalismului târziu” și pentru „reinterpretarea subiectivității, a conștiinței umane și a comportamentului puse recent în dilemă de către tehnologie.” Tatiani Rapatzikou, în "The Literary Encyclopedia", îl numește pe Gibson drept „unul dintre cei mai aclamați scriitori nord-americani de științifico-fantastic”. Povestirile lui Gibson
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
cei mai buni autori de slogane publicitare ai momentului și autobiografia autorului, “Viața mea în publicitate”. Al treilea volum apărut la editura Publica este semnat de cei doi autori ai bestseller-ului “Funky Business”, Jonas Ridderstråle și Kjell Nordström, "Karaoke Capitalism", un manifest despre cum să reușim într-o economie dominată de indivizi care dispun de variante nelimitate și în care majoritatea încearcă să evolueze imitând rețetele altora. “Marketing direct pe înțelesul tuturor” a fost lansată spre sfârșitul anului 2007 și
Editura Publica () [Corola-website/Science/319891_a_321220]
-
lansată spre sfârșitul anului 2007 și este un ghid practic semnat de Drayton Bird. La sfârșitul anului 2007 a avut loc prima ediție a seriei de conferințe “Meet the Thinkers”, prima ediție avându-i ca invitați pe autorii volumului "Karaoke Capitalism", Jonas Ridderstråle și Kjell Nordström. În 2008 editura a lansat 20 de volume noi, unul dintre cele mai importante titluri lansate fiind “Omul Generos” de Tor Nørretranders, un bestseller internațional care examinează întreaga existență umană pentru a arăta că, în
Editura Publica () [Corola-website/Science/319891_a_321220]
-
majoritatea autorilor promovați de editura Publica sunt vorbitori profesioniști, o parte dintre aceștia au fost invitați să se întâlnească cu publicul din România odată pe an în cadrul acestui eveniment. Prima ediție “Meet the Thinkers” a coincis cu lansarea cărții “Karaoke Capitalism” de Jonas Ridderstråle și Kjell Nordström, care au fost prezenți la conferință, și-au expus ideile și au interacționat cu cititorii. Ediția din 2008 a avut loc pe 10 octombrie la Hotel Radisson și l-a avut ca invitat principal
Editura Publica () [Corola-website/Science/319891_a_321220]
-
conversia în masă a acestor subiecți exploatați fiscal și discriminați civil, este considerată ca fiind unul dintre motivele decăderii califatului în perioada lui arabă), a finit prin a-și arăta limitele, căci în timp ce statele europene au urmat cursul mercantilist al capitalismului și al industrializării, modernizându-și permanent structurile, statul turc, târât de influență juridismului islamic asupra gândirii și întreprinderii politice, a rămas la vechea formă de obținere a bogăției, anume cucerirea și subjugarea. Creativitatea, dinamismul comercial, imaginația pe tărâm financiar său
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
on any scale, from the local to the global. Seeking balance between specific case studies and comparative/transnațional approaches, we invite contributions engaging with, but not limited to, the following thematic foci: Reconceptualizing Peasantries, Reassessing Modernities Rurality and Transnațional Flows Capitalism, Socialism, and Cooperativism în the Rural World Modernities, Temporalities, and Ruralities Vernacular Religion and Peasant Culture Agriculture and Socio-Economic Modernization Folk-Populisms, Nationalisms, and Imperialisms The Countryside and Imperial/Post-Imperial Systems of Rule Projects of Internal Colonialism and Peasant Resistance Thinking
CONFERINȚELE DE VARĂ DE LA TELCIU / Telciu Summer Conferences, 26-27 august 2016 - Rurality, Modernity and (De)coloniality () [Corola-website/Science/296086_a_297415]
-
Și îl marchează încă și astăzi. De-atunci, noi am trebuit să ne confruntăm cu stigma de a ține de un spațiu conceput când ca semibarbarie, când ca zonă tampon între Occident și lumile non-occidentale. Căderea regimurilor socialiste și extinderea capitalismului peste granițele războiului rece, la fel și expansiunea NATO și a UE, au acutizat această căutare identitară, care în realitate nu a încetat să preocupe clasa conducătoare și intelectualii încă din zorii modernității. În ce măsură suntem noi, esticii, europeni? [caption id
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
și intelectualii încă din zorii modernității. În ce măsură suntem noi, esticii, europeni? [caption id="attachment 2708" align="aligncenter" width="589"] ilustrație de Alex Horghidan[/caption] Unul din laitmotivele așa-numitei tranziții la democrație a fost să se transpună deschiderea Estului la piața capitalismului global în termenii unei întoarceri la Europa sau la normalitate, după un lung hiatus comunist. Alăturarea aceasta aparent spontană între Europa (a se citi Occident) și normă reprezintă una din cheile de boltă ale agresiunii epistemice mascate în discursul occidentalist
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
cu proiectul națiunii Preluarea Codului Occidental a declanșat un sentiment al dislocării care este trauma ieșirii noastre în lumina modernității. În situația imperială, instrumentele de inginerie socială care inițial erau menite să ne apropie de Europa - deschiderea piețelor regionale la capitalism, birocratizarea aparatului de stat, industrializarea, urbanizarea, răspândirea educației naționale - au livrat o dată cu ele și armele (auto)denigrării. Efectul agregat a fost crearea unei practici discursive în interiorul unei pături intelectuale alienate față de locul și de oamenii dintre care provin. Trăind într-
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
spune Marina Gržinić, o rămășiță beteagă și rușinoasă a secolului 20. Aceasta este viziunea colonială reprodusă de către genealogia liberală a intelectualității. În Estul Europei, poziția delocalizată a acestui tip de producător de cunoaștere a înlesnit și legitimat intervenția nediferențiată a capitalismului și transformarea regiunii într-o zonă de experiment, hărăzită unei perpetue stări de provizorat. Același liberalism este cel care, docil, a știut să codifice experiențele radicale ale anilor 1989-1990 în Europa de Est ca evenimente politice incomplete, ca răzmerițe întârziate și violente
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
dar nu a văzut pînă în 1987 lumina tiparului în limba română, ceea ce Manoilescu însuși, și nu numai el, considera ca «o situație paradoxală»" . Mihail Manoilescu și-a expus teoriile privind rolul major al burgheziei, necesitatea industrializării României, necesitatea dezvoltării capitalismului, în mai multe dintre cărțile sale . Mihail Manoilescu a fost unul dintre cei mai mari gânditori reacționari din România și din Europa interbelică. Paginile sale abundă de considerente antisemite și de elogii ale statului totalitar ”rivalizează cu acelea ale celorlalți
Mihail Manoilescu () [Corola-website/Science/297663_a_298992]
-
Articol principal: Economia Mongoliei" Economia Mongoliei este centrată pe agricultură și minerit. Cea mai mare parte a populației trăiește de pe urma păstoritului, cuprinzănd, în special, bovine, ovine, caprine, cabaline și cămile (bactriene). Multe instalații industriale au fost închise cu tranziția spre capitalism și sfârșitul Uniunii Sovietice, stat care menținea fabricile, în mare parte deficitare. Mineritul are ca principale produse: petrolul, cărbunele și cuprul, împreună cu exploatări mai mici, de molibden, tungsten, și fosfați. La capătul deceniilor de economie de stat, a avut loc
Mongolia () [Corola-website/Science/297682_a_299011]
-
menținea fabricile, în mare parte deficitare. Mineritul are ca principale produse: petrolul, cărbunele și cuprul, împreună cu exploatări mai mici, de molibden, tungsten, și fosfați. La capătul deceniilor de economie de stat, a avut loc tranziția - de multe ori, dureroasă - către capitalism. Astăzi, Mongolia are peste 30 000 de întreprinderi independente, situate, în special, în și în jurul capitalei. În afara orașelor, cei mai mulți mongoli se ocupă cu păstoritul de subszistență. PIB este de cca. 420$ per capita. Deși PIB este în creștere din 2002
Mongolia () [Corola-website/Science/297682_a_299011]