7,454 matches
-
însa incărcătura spirituală s-a estompat. În dimineața zilei de dinaintea Crăciunului se merge cu "Bună dimineața la Moș Ajun". De obicei copiii sunt cei care pastrază acest obicei. A doua zi de Crăciun grupuri de colindatori merg cu "Steaua" sau "Capra". În ajun de Anul Nou, tinerii din localitate merg cu "Plugușorul". In ziua de Bobotează, întreaga localitate este la biserică unde se săvârșeste Slujba Agheasmei celei mari și Sfințirea apei. La sfârșitul slujbei este așteptat "botezul cailor". Rând pe rând
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
județului, pe malurile râului Bahlui și pe cele ale afluentului său, Buhalnița. Este străbătută de șoseaua națională DN28B, care leagă Târgu Frumos de Botoșani. Lângă Buhalnița, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ281D, care duce spre est la Coarnele Caprei, Focuri și Gropnița. Acesta, la rândul său, se intersectează la Ceplenița cu șoseaua județeană DJ281, care duce spre nord la Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel și spre sud la Cotnari, Belcești, Erbiceni și Podu Iloaiei (unde se
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
e situată în partea de sud-est a satului și e mai mică decât cealaltă. Ea a fost cumpărată de cetățenii satelor Mogoșești, Hălăucești, Luncași și Muncelu de Sus. Predomina fagul, stejarul și salcâmul. În ambele păduri găsim animale că: țapul, capră (căpriorul), veverița, șoarecul de pădure, viezurele, vulpea, ariciul, etc. Păsări: uliul, gaița, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupăza și alte specii de păsări mici. Din documente reise că la 8 septembrie 1442 acest sat există; Suret de la Ilias Vodă și Ștefan
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
munte, gușterii precum și batracienii, cum sunt salamandrele, mișună prin covoarele de frunziș mort. În unele locuri, pe versanții orientați spre soare, viețuiesc și vipere. Multe din pâraiele de munte și lacurile alpine sunt astăzi repopulate cu păstrăvi. Pe culmi trăiește capra neagră, ocrotită prin lege. Versantul nordic: Versantul sudic:
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
supraviețuirea acestora era garantată. Lipsa oamenilor până relativ recent, la începerea erei turismului în Galápagos, a făcut ca speciile endemice să nu se teamă de oameni, acest fapt fiind o altă caracteristică unică a insulelor Galápagos. Animale ca șobolanii, porcii, caprele, câinii și pisicile sălbatice au fost aduse pe insule de către marinari și astăzi ele amenință speciile endemice. Suprafața stâncoasă a insulelor trădează originea lor geologică. Insulele Galápagos sunt insule vulcanice formate din lava care s-a înălțat de pe platforma marină
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
90-c. 168), pe vatra de cultură neolitica. Ulterior se folosește formă Apulum pentru replică română a fortificației mutată la malul Mureșului, în vecinătatea mai vechiului castru al Legiunii a XIII-a Gemina (v. Albă Iulia); Cetate regală (Castrum Kechkes - Cetatea caprei, cca 1250; refăcuta în 1467-1469, este menționată pentru ultima oară în 1667, data unui masacru al oștilor turco-tatare) Aici s-au descoperit urmele cetății dacice Piatră Craivii (sec.II i.C. - sec.I d.C.).
Craiva, Alba () [Corola-website/Science/300235_a_301564]
-
ajunge pe Barajul Vidraru, care, cu ai lui 307 m, leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-a lungul lacului Vidraru până la coada acestuia. În continuare, drumul începe să urce urmând cursul văii râului Capra până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capra; după o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
307 m, leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă în partea stângă de-a lungul lacului Vidraru până la coada acestuia. În continuare, drumul începe să urce urmând cursul văii râului Capra până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capra; după o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m). Tunelul acesta" "este cel mai lung tunel
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
continuă în partea stângă de-a lungul lacului Vidraru până la coada acestuia. În continuare, drumul începe să urce urmând cursul văii râului Capra până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capra; după o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m). Tunelul acesta" "este cel mai lung tunel rutier din România, având o lungime de 887 m, cu
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
urce urmând cursul văii râului Capra până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capra; după o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m). Tunelul acesta" "este cel mai lung tunel rutier din România, având o lungime de 887 m, cu o înălțime de 4,4 m, o lățime de 6 m și un trotuar cu o lățime
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
lui este impractică; la aceasta se adaugă riscul căderilor de pietre și al avalanșelor. Iarna, drumul este deschis în mod oficial pe versantul sudic până la complexul Piscul Negru (kilometrul 104 - județul Argeș) (deși utilajele de deszăpezire urcă până la Complexul Turistic Capra - kilometrul 108, până unde cei dispuși să se aventureze au disponibilă o singură bandă de circulație, dar se expun amenzilor jandarmilor montani, care își au baza la Refugiul Salvamont Cota 2000), iar pe cel nordic până la Cabana Bâlea-Cascadă (kilometrul 131
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
determinată de desele inundații ale Mureșului, cicirenii retrăgându-se astfel din fața pericolului pe care îl reprezenta râul pentru gospodăriile lor. Cicirenii erau iobagi, în 1752 existând un singur om care se ocupa cu oieritul și care avea 10 oi și capre, iar în 1743, la Cicir erau 4 mori cu venit impozabil de 240 de florini (Ciuhandu, Românii din Câmpia Aradului, p.65). Încet-încet, în jurul sfârșitului secolului al XVIII-lea, iobagii s-au ridicat la statutul de plugari . În prezent, deși
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
care pot lua diferite forme și trăiesc în fostele mine și se arată din când în când localnicilor. "Legenda Întemeierii Roșiei" spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume "Cotroanța" care venea cu caprele pe un deal numit Chernic. Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare și și-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele "Cotroanța". Numele de Roșia Montană a devenit
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
nu depășește de obicei 60-70 cm. În regiune bat vânturile neregulate de sud-vest care uneori aduc seceta, alteori vin cu stropi binefăcători de ploaie. Printre cele mai frecvente vânturi se află Austrul numit de localnici Corneag sau Corneac, de la cornul caprei, un vânt secetos în special vara, și i se mai zice și Bărăcilă. Cosava este vântul care bate dinspre nord-est și se presupune că numele i se trage de la faptul că acest vânt pătrundea în locuințele oamenilor prin coșurile de
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
de 230 de tone reprezentând 90% din totalul producției. Dispunând de întinse pășuni și fânețe, în localitatea Adunați creșterea animalelor reprezintă o ocupație de bază a locuitorilor. Printre animalele care se găsec în gopodăriile locuitorilor amintim aici: vaci, boi, cai, capre, oi, porci și păsări (găini, rațe, gâște, curci,bibilici etc). Ca ramură a economiei, industria este slab dezvoltată în comuna Adunați, singura ramură a sa care își găsește reprezentare fiind industria textilă prin existența unor fabrici de confecții textile și
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
1) este necesar în sistem de înregistrare alternativă bazat pe identificarea individualizată care să fie recunoscută de procedura stipulată de Articolul 18 al Directivei 90/425/CEE, care oferă garanții echivalente unui asemenea registru; b) orice crescător de oi și capre a cărui proprietate este conformă cu Articolul 3 ( 1) ( a) trebuie să țină un registru care să includă cel puțin numărul total al oilor și caprelor din proprietate pe fiecare an la o dată determinată de autoritatea competentă. Registrul trebuie de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
CEE, care oferă garanții echivalente unui asemenea registru; b) orice crescător de oi și capre a cărui proprietate este conformă cu Articolul 3 ( 1) ( a) trebuie să țină un registru care să includă cel puțin numărul total al oilor și caprelor din proprietate pe fiecare an la o dată determinată de autoritatea competentă. Registrul trebuie de asemenea să includă ; - situația la zi a fermelor de ovine și caprine care au o vârstă mai mare de 12 luni sau care s-au născut
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
asemenea să includă ; - situația la zi a fermelor de ovine și caprine care au o vârstă mai mare de 12 luni sau care s-au născut în proprietate; - mișcările ( numărul animalelor privind fiecare operație de intrare și ieșire) oilor și caprelor pe cel puțin baza mișcărilor totale, situația originii și destinației lor, marca lor și datele unor astfel de mișcări. 2. Totuși conform cu procedura stipulată de Articolul 18 al Directivei 90/425/CEE o procedură de simplificare a înregistrării trebuie să
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
astfel de mișcări. 2. Totuși conform cu procedura stipulată de Articolul 18 al Directivei 90/425/CEE o procedură de simplificare a înregistrării trebuie să fie stabilită înainte de 1 ianuarie 1993 pentru bivoli și înainte de 1 octombrie 1994 pentru oi și capre în transhumanță și pentru toate animalele menționate mai sus ținute la păscut în comun sau crescute în regiuni care sunt izolate geografic. 3. Statele Membre de asemenea trebuie să asigure că : a) orice deținător de animale furnizează autorității competente, la
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
fermei de la care provine și ferma la care au fost fătate. Statele Membre trebuie să declare Comisiei sistemele pe care intenționează să le introducă pentru acest scop până la 1 iulie 1993 pentru porci și până la 1 iulie pentru oi și capre. Conform procedurii stipulate de Articolul 18 al directivei 90/425/CEE, un Stat Membru poate cere să se facă amendamente la sistemele sale dacă nu sunt îndeplinite exigențele la care se referă a doua frază. Mișcarea animalelor care poartă o
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
se referă a doua frază. Mișcarea animalelor care poartă o marcă provizorie de identificare trebuie efectuată cu un document care să facă posibilă identificarea originii proprietății, locul de plecare și de destinație. Totuși autoritatea competentă poate autoriza mișcarea oilor și caprelor între proprietăți cu același statut de sănătate și situate sub aceeași autoritate teritorială, fără a fi marcate, asigurând că fiecare mișcare de acest fel se realizează sub un sistem național care face posibilă urmărirea regresivă a animalului până la ferma în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
Țichindeal, mai demult "Cichindeal" (în dialectul săsesc "Zakelnduel, Tsikkndâl, Tsakeln", în , în trad. „Valea caprelor", în ) este un sat în comuna Nocrich din județul Sibiu, Transilvania, România. Aparține de comuna Nocrich. Localitatea Țichindeal se află într-o vale, transpunerea fonetică în limba română fiind făcută după germanul "Thal", care însemnă "vale", nu "deal". Același fenomen
Țichindeal, Sibiu () [Corola-website/Science/301750_a_303079]
-
și prin munții vulcanici ai Gurghiului. Aceștia din urmă s-au format în perioada neogenă. Roca cel mai des întâlnită este andezitul. La intrarea în comună, peisajul culmilor Gurghiului de Nord, vizibile din Remetea: Vârful Crucii (1517 m), Kecskekő („Piatra caprei”; 1483 m), Bătrîna (1634 m) este frumos. Acestea sunt cele mai înalte culmi ale buzei unui crater vulcanic stins: Fâncelu. Clima este caracteristică depresiunilor montane: cu ierni lungi și friguroase, veri relativ scurte, dar călduroase. Temperatura medie anuală se situează
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
sobă (sunt trei: mare, mijlocie, mică); clotcan= cuptorul de la: -cazanul (căldarea) de făcut țuică, -căldarea de făcut liptari, -de sub leasa de uscat prune; coteț= denumire generică pentru o clădire, îngrăditură, împrejmuire acoperită care servește ca adăpost pentru oi și capre în general, dar și pentru alte animale mici caz în care primește alte denumiri astfel pentru: -găini= comarnic,- porci= cocină; ceapță= acoperemânt de formă ovală pentru cap, confecționată din material moale și călduros, folosită de copiii mici și persoane în
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
o măsuța cu o sticlă, cană pentru țuică,vin, moare de varză, șideri; grunz= bulgăre, bolovan, bucată mai mare de sare care se pune fie pe curici în cadă pentru murat ori pe câmp pentru a fi linsă de oi, capre, vaci; (a se) gijgina= ase desprinde o creangă mai groasă de tulpină sub grutatea fructelor, zăpezii, etc,(Interesant că în Moldova se folosește expresia "a dejghina" = "a dezbina");(a se)gâmfa = (a se) umfla (ex. i s-a gâmfat obrazul
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]