9,371 matches
-
desparte, prin filosofia sa non-ortodoxistă, de "metafizica harică" înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre București și Sibiu" (Mihu, 1995b, p. 30), Blaga (1969) rămâne ferm înrădăcinat în ancadramentul ideologic conturat în jurul consensului naționalist. Tezele blagiene ale "unității stilistice" românești și "apriorismului românesc" - idei matriciale în metafizica românismului al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga - constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
reîntregite, ideea monarhică evoluează înspre principiul dinastic. Dinastia devine coloana vertebrală a stalității românești. În pas cu desfășurarea evenimentelor politice ale contemporaneității, în special cu structurarea dinastiei Hohenzollern- Sigmaringen și instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie: i) o înțelegere strictu sensu, de familie de suverani ai cărei membri se succed neîntrerupt la conducerea statului; ii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și avea să apară numele autorilor, devreme ce glasul obiectiv al marxism-leninismului nu are nevoie de "portavoci" auctoriale pentru a se face auzit? Fiind produsul absolut al științei obiective, istoria României nu are nevoie de autori. În anii '80 se conturează noua logică național-comunistă de periodizare a trecutului românesc: • Istoria antică a României (sic!) (din cele mai vechi timpuri până în sec. VIII e.n.) • Istoria medie a României (sec. VIII - 1821) • Istoria modernă a României (1821 - 1918) Perioada formării României moderne (1821
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fapt care perpetuează monofonia discursului istoriografic pe același schelet analitico-interpretativ articulat în faza național-comunismului, din care sunt înlăturate vertebrele explicit comuniste (cum ar fi referirile la PCR, limbajul specific materialismului dialectic etc.); ii) perioada pluralizării (post 1998), în timpul căreia se conturează o "piață a memoriei colective" (Zub și Antohi, 2002, p. 122), fapt care conferă discursului istoric școlar note de polifonie. Democratizarea societății românești a adus multiperspectivismul în conceptualizarea trecutului. Imaginea monolitică și absolută asupra trecutului promovată de regimul (post)autoritar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
două versiuni ale războiului de Independență este evidentă: dacă în varianta naționalistă românii joacă rolul principal în "războiul româno-ruso-turc", prin prisma opticii deconstructiviste, același conflict este un război ruso-turc în care rolul României este redus la acela de "contribuție militară". Conturându-se între cele două, discursul reflexiv-europenist se rezumă la o prezentare mai degrabă factologică-descriptivă, fără o emisiune ideologică prea pronunțată. Spiritualitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). În ciuda resurgenței ortodoxismului în sfera publică românească de după prăbușirea comunismului, manualele de istorie au fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
axiologic, civilizațional) în locul autohtonismului cu tendințe autarhice moștenit din național-comunism; anticomunismul, care a dus la configurarea unui panteon al disidenților ca substitut structural pentru panteonul proletar-partinic edificat de vechea ordine socio-politică. Democrația și societatea civilă. Memoria istorică românească s-a conturat începând de la mijlocul secolui al XIX-lea în cadrele fixate de ideea națională. Națiunea a furnizat cadrul politic al memoriei istorice românești, iar naționalismul a structurat ideologic conștiința istorică românească. Pe fondul îndepărtării temporale de comunism, a diluării pasiunilor etnice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politică - și identitatea națională - ca o categorie culturală - și-ar fi pierdut relevanța supremă pe care a posedat-o începând cu secolul al XIX-lea (Breen și O'Neill, 2010, pp. 2-3). În epoca postnaționalismului ce a prins a se contura după cel de-al Doilea Război Mondial, statul-națiune și ideologia sa legitimatoare - naționalismul - au pierdut teren în fața forțelor globalizării. Corelativ, identitatea națională, înainte vreme tronând suverană ca identitate supremă, este tot mai afectată de configurarea unor forme alternative de identificare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sută răspund afirmativ, în timp ce 74,8 de procente răspund negativ (N=401).Din păcate, studiile "New Europe Barometer" se opresc în anul 2004, nemaiurmărind evoluția și dinamica acestor atitudini până în prezent. Imaginea nostalgiei după comunism din societatea românească poate fi conturată cu și mai mare precizie dacă completăm datele prezentate până acum din studiile "New Europe Barometers" cu informații prelevate din alte sondaje de opinie. Un astfel de sondaj este cel realizat de Biroul de Cercetări Sociale, amintit adineauri ("20 ani
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al atitudinilor despre prezentul postcomunist inspectat comparativ prin prisma trecutului comunist, întrucât s-a văzut că modul de evaluare a perioadei comuniste variază în funcție de situație economică, educație, mediul de rezidență etc. Însă atitudini formate prin "moștenirea de status" se pot contura doar cu privire la perioada actuală, întrucât copiii nu mai pot fi puși în situațiile de viață în care au trăit părinții lor din simplul motiv că regimul comunist nu mai există. În aceste condiții, singura posibilitate verosimilă în privința formării de atitudini
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Dominguez 1975; Sola 1996, 367 406]; se remarcă studiul lui Stein Rokkan despre Europa [1970], care a produs o adevărată paradigmă a dezvoltării politice. Din acest moment, adică începînd cam din anii '60, pînă la jumătatea anilor '70, s-au conturat clar două linii fundamentale pe care s-a axat știința politică: pe de o parte, modernizarea și dezvoltarea politică; pe de altă parte, analiza politică comparată. Multe dintre studiile referitoare la dezvoltarea politică sînt supuse criticilor îndreptate de Almond și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care se comportă sau care sînt constrînse să se comporte ca niște partide refuză să se considere astfel, pentru a scăpa de criticile îndreptate împotriva partidelor. Preferă să se autodefinească mișcări, formațiuni politice, ligi, alianțe, grupuri. Definiția începe să se contureze dacă luăm în considerare esența a ceea ce constituie un partid. Definiția clasică a fost dată de Max Weber [1974, 707]: "partidele...sînt, în esența lor intimă, organizații liber create și orientate către o recrutare liberă... scopul lor fundamental fiind de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
despre deducții care, evident, nu pot constitui punctul de plecare al analizei generale, dar care ar putea reprezenta rezultatul unei analize privitoare la o anume politică publică într-un anumit context. Modelul party government În capitolul despre executive a fost conturat modelul de party government, în care rolul de decidenți în politicile publice era atribuit întru totul sau în mare măsură, actorilor cu apartenență, origine sau desemnare de partid, controlabili și ușor de înlocuit. În mod explicabil, în forma sa mai
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
modul cum știu să se manifeste. Stă în puterea organizației de a-l sancționa, dar și de a-l reabilita, după doi ani, dacă se va dovedi apt de calitatea de membru de partid". Merticaru revine, arată că s-au conturat două păreri (excludere și vot de blam cu avertisment), "și crede că aici, în acest caz, sentimentalismul nu-și are locul. A participat alături de declasați și huligani. Aspectul și poziția lui morală trebuie aspru sancționate". În urma supunerii la vor, se
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Schimburile-cultural științifice și în alte domenii de activitate între România și Japonia ofereau posibilități multiple și largi de cunoaștere și apreciere a poporului român și poporului japonez. 8. În anul 1972, dezvoltarea relațiilor româno-japoneze și, mai ales, perspectivele care se conturau în domeniile economic și comercial au justificat decizia Părții române de a se efectua o vizită la nivel înalt în Japonia. Pregătirile au evoluat în condiții normale, dar în problema schimbului de decorații acordate șefului statului român și soției acestuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în limita posibilităților, care au fost abandonate pe parcursul anilor. Tratativele româno-ruse vor trebui duse de către negociatori profesioniști cu experiență în conducerea unor asemenea discuții și care să fie ,totodată, și patrioți. Această deschidere în relațiile româno-ruse, care s-ar putea contura pentru viitorul apropiat și mediu, ar putea constitui o contribuție benefică și ar prezenta o condiție sine qua non pentru o nouă evoluție a relațiilor româno-ruse în domeniile: politic, economic, comercial, cultural, mass-media etc. Consider că adoptarea deciziei politice la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
la revenirea României în istoria contemporană. România a revenit la normalitate, întorcându-se în Europa, aderând la Uniunea Europeană și la NATO. Apartenența României la grupul celor 27 de state ale Uniunii Europeană, ca membru cu drepturi depline al N.A.T.O. conturează o cotitură în destinul milenar al patriei noastre, unde va trebui să se afirme. Cele patru volume, însumând cca. 2000 de pagini, constituie opera unor diplomați care au apărat Patria în trecut, iar după 1989 au contribuit la revenirea ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
istoria Suediei. În aceste patru volume sunt prezentate momente descrise și succese înregistrate în relațiile cu țările de pe toate continentele, elaborate de participanți la acțiuni diplomatice (relații ale României cu China, Japonia, Suedia, India, Pakistan, Cambodgia, Australia și altele), astfel conturând imaginile despre ceea ce a reprezentat România în acele timpuri. După anul 1989, am reținut, ca element fundamental câștigat, apartenența României la Uniunea Europeană și la N.A.T.O. Lucrările publicate din anul 2009 până anul acesta, 2013, se întind pe cca. 2000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
vlăstar al temporalității, aceasta din urmă fiind sensul originar al Dasein-ului. Dacă temporalitatea constituie sensul ființei Dasein-ului uman și dacă comprehensiunea ființei aparține constituției ființei Dasein-ului, atunci comprehensiunea ființei nu poate să fie posibilă decât pe temeiul temporalității. Astfel se conturează perspectiva unei posibile confirmări a următoarei teze: orizontul care ne face să înțelegem ceva de felul ființei în genere este timpul." Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei: "Introducere", 4., p. 44. 224 "Dacă avem conceptele originare și primitive, se pot adăuga
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cercetat dăunătorii livezilor de meri și dușmanii lor naturali, Mircea Varvara a urmărit dăunătorii livezilor de pruni și dușmanii lor naturali, iar Gheorghe Mustață insectele dăunătoare culturilor de legume și complexul de parazitoizi care le limitează populațiile. Astfel s-a conturat așa cum am mai afirmat, cea mai puternică școală de entomologie din România. Școala entomologică de la Iași a fost fondată de titanul zoologiei românești, profesorul Ioan Borcea și a fost continuată și dezvoltată de elevul său, profesorul Mihai Constantineanu. Profesorul Ioan
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
patrimoniu atacate de anobiide (Insecta, Coleoptera, Anobiidae). 23. Loredana Axinte, 2012 Aspecte privind conservarea unor biserici din lemn din județul Suceava împotriva atacului insectelor dăunătoare. OMAGII PROF. UNIV.DR. GHEORGHE MUSTAȚĂ LA 75 DE ANI Îmi face o deosebită plăcere să conturez imaginea domnului Prof. univ.dr. Gheorghe Mustață, la aniversarea a 75 de ani de viață, închinată cercetării științifice. Sărbătoritul, pe data de 6 martie a anului 1938, vedea lumina zilei. Mai târziu, în 1962, a absolvit Facultatea de Biologie - Geografie, specializarea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cu prilejul împlinirii frumoasei vârste de 75 de ani, îi urez domnului profesor Mustață un sincer „La Mulți Ani și toți cu sănătate!”. PROFESORULUI GHEORGHE MUSTAȚĂ CU TOATĂ ADMIRAȚIA... Distinsă și complexă personalitate a biologiei din România, Profesorul Gheorghe Mustață conturează nu doar profilul generației sale, ci și destinul profesional a numeroase generații de biologi, care au avut șansa de a primi din lumina aurei sale științifice și umane. Nu cred că există biolog, absolvent de Iași, care să nu fi
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
predării biologiei, dar și la foarte multe cursuri de specialitate concepute în acest scop. Aveam în față un dascăl în plină tinerețe, cu o Ținută care parcă dorea să te învețe prin atitudine ce înseamnă ortostatismul, cu un chip frumos, conturat de o barbă și o mustața în perfectă armonie cu conturul feței, cu un surâs totdeauna pe buze și o lumină a chipului ce te invita să fii atent la tot ceea ce urmează. Ne-ați cucerit prin fizic, carismă, cultura
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
o mare deschidere și un ajutor deosebit. Am plecat cu un braț de cărți și cu indicații asupra materiei pentru examenul de admitere. M-am bucurat de un sprijin substanțial pe tot parcursul celor patru ani de doctorat, domnul profesor conturându-mi direcțiile de urmat în cercetare și ajutându-mă să mi alcătuiesc planul de studii și de lucru ca un adevărat mentor. Îl regăseam lucrând de dimineața până după-amiaza târziu, în biroul sobru și ordonat, acompaniat în surdină de muzică
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
semnale, emise de anumite structuri, care sunt apoi recepționate și descifrate (decodificate) de altele, interpretarea lor făcând posibilă obținerea unui răspuns adecvat. Semnalele și descifrarea lor stau la baza comportamentului tuturor organismelor vii, a existenței vitalului. În timp, s-a conturat o știință a descifrării semnalelor și a semnificației lor evolutive - semiotica, iar în domeniul vitalului s-a diferențiat o ramură a semioticii - biosemiotica. Când vorbim de biosemiotică, ne îndreptăm atenția către Thomas A. Sebeok (1992), Jakob von Uexkühl (1936), Jesper
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
lor biosemiotice, căutând să stabilească niște principii călăuzitoare în descifrarea vitalului, atunci când urmăm calea biosemioticii. Principiile sale directoare pentru înțelegerea semiotică a vieții au fost înmănuncheate, de unii dintre discipolii săi, și prezentate sub forma celor 13 teze, care îi conturează gândirea biosemiotică. În lucrarea Reading Hoffmeyer, Rethinking biology, publicată în 2002, la Universitatea din Tartu, Estonia, Claus Emmeche, Kalevi Kull și Frederik Stjernfelt, colaboratorii apropiați ai lui Jasper Hoffmeyer, prezintă cele 13 teze care conturează gândirea biosemiotică a lui Hoffmeyer
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]