9,274 matches
-
Patria mea A4: poeme noi, București, Editura Humanitas, 2010. b) Ileana Mălăncioiu: Ileana Mălăncioiu, Pasărea tăiată, București, Editura Tineretului, 1967. Ileana Mălăncioiu, Către Ieronim, București, Editura Albatros, 1970. Ileana Mălăncioiu, Inima reginei, București, Editura Eminescu, 1971. Ileana Mălăncioiu, Crini pentru domnișoara mireasă, Editura Cartea Românească, 1973. Ileana Mălăncioiu, Ardere de tot, Editura Cartea Românească, 1976. Ileana Mălăncioiu, Peste zona interzisă, Editura Cartea Românească, 1979. Ileana Mălăncioiu, Sora mea de dincolo, Editura Cartea Românească, 1980. Ileana Mălăncioiu, Linia vieții, Editura Cartea Românească
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Bănulescu, A. E. Baconsky în anii '60-'80. La această listă, deși bogată, deloc exhaustivă, se cuvine să adăugăm numele celui mai de seamă reprezentant al acestui filon al prozei, Mircea Eliade, atât pentru operele scrise în România, începând cu Domnișoara Christina (1936), cât și pentru operele scrise în exil, între care se disting nuvela Pe strada Mântuleasa și povestirea La țigănci. Scriitorii citați ilustrează într-un dialog fecund cu tradiția mitologică și folclorică autohtonă și cu creațiile altor culturi diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și o astept. Judecătorul, mirat că i se răspunde astfel, voi să-i pună mai multe întrebări, ca să-l facă pe acuzat să se încurce în răspunsuri." După ce-și vine în fire, își analizează fapta și scrie o scrisoare domnișoarei de La Mole, cerîndu-i iertare și poruncindu-i să-și găsească o partidă bună de căsătorie la un an după moartea sa. Cînd temnicerul îl anunță că doamna de Rênal nu e decît rănită, cade în genunchi, plîngînd cu lacrimi fierbinți
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de Rênal nu e decît rănită, cade în genunchi, plîngînd cu lacrimi fierbinți care "izvorau din generozitate". Zilele trec, interogatoriile se succed: "sufletul îi era liniștit", "privea toate lucrurile sub o nouă înfățișare". Cele două femei care-l iubesc, atît domnișoara de La Mole cît și doamna de Rênal pe care a vrut s-o omoare, încearcă să-l salveze. Mathilde de la Mole intervine mai ales pe lîngă părintele de Frilair: "ajunse curînd la ideea că, în privința lucrurilor îndoielnice și de mare
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ni-s pușcărie. visăm Hristoși căzuți din ceruri să vină să ne reînvie. ca vulpile ce-mpușcă vulturi prin iernile de vis meschine, se urcă rugile la ceruri dar poate-s Doamne prea puține... D Lestine iterare 56 EDENUL TRĂDĂRII domnișoara Pogonat umblă despletită. polițistul treaz împușcă zilnic teroriști. orbul de la colț pictează albatroși de fum. în senat deliberează domnii altruiști. o duduie nașparlie croiește polemici. pe un șold mai evident voi visa diseară. Pufi scrie prin ziare despre-asasinate rozând calm
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
Îmbrățișarea mortului de Alexandru Philippide / 142 2.4. Teroarea supranaturală / 154 2.4.1. Maleficul suicidar. Moara lui Călifar de Gala Galaction / 156 2.4.2. Goticul redimensionat. Aranka, știma lacurilor de Cezar Petrescu / 162 2.4.3. Erosul vampiric. Domnișoara Christina de Mircea Eliade / 170 2.5. Postfigurări. Orbitor de Mircea Cărtărescu / 182 Concluzie / 189 Bibliografie / 195 Résumé / 209 Zusammenfassung / 213 Cuvânt înainte În mitologia greacă, Deimos ("groază, spaimă, teroare") a fost fiul lui Ares și al Afroditei, fiind cunoscut
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
între multe altele, prodigios decantate literar și artistic. Cătălin Ghiță evită domeniul complex al fricii politice, selecția literară pe care o propune în mod evident: doar o eșantionare fiind previzibilă pe alocuri (O făclie de Paște, Moara lui Călifar, Aranka..., Domnișoara Christina) și revelator-recuperatorie în altele, "frica organică de frig" din Frigul lui Gib I. Mihăescu sau anxietatea thanatică din Îmbrățișarea mortului, de Alexandru Philippide fiind planuri de lucru surprinzătoare, scoase din raftul secund al interesului public și mutate în cel
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Universul este inventat, însă ingredientele de bază se mențin intacte: cel care face diferența este dozajul estetic în care sunt acestea distribuite. Aici, voi aborda următoarele proze: Moara lui Călifar de Gala Galaction, Aranka, știma lacurilor de Cezar Petrescu, și Domnișoara Christina de Mircea Eliade. O subsecțiune consacrată, în oglindă, postfigurărilor temei include o analiză amănunțită a unui fragment din prima parte a volumului I al trilogiei Orbitor, Aripa stângă de Mircea Cărtărescu (privitor la asaltul unei cete de strigoi, pe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în chiar câmpul vizual al lectorului, iar confruntarea dintre cele două puteri angrenate în conflict (întrupate vs. neîntrupate) devine cu atât mai credibilă. Cei doi copii pe care aceasta îi are în grijă au fost puternic influențați de fosta guvernantă, domnișoara Jessel, și de valetul casei, Peter Quint. Ambii au decedat, însă spiritele lor bântuie încă zidurile blestemate ale casei. The Turn of the Screw, crede Peter Brooks, "este emblematică pentru tendința lui James din toate celelalte scrieri ulterioare de a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
semnul unei ironii auctoriale supreme, din aceeași specie cu raționalismul rece al unei Ann Radcliffe, care-și permite luxul modern de a sfâșia fără milă pânza subțire țesută de iluzia narativă a scenariului gotic clasic. 2.4.3. Erosul vampiric Domnișoara Christina de Mircea Eliade Redactată în limba română, proza lui Mircea Eliade stă, aproape integral, sub semnul experimentului. Într-o literatură obsedată de "subiecte serioase", el își permite luxul cultivării unor teme epice marginale (straniul fantastic, teroarea supranaturală etc.), neezitând
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pe care romanul european le dezvăluie din antichitate până azi" (1980: 400)92. În rândurile care urmează, mă văd constrâns să subliniez, nu mă voi opri decât asupra singurei bucăți epice eliadești care intră sub incidența temei dezbătute de mine, Domnișoara Christina. Romanul, scris în grabă și publicat la sfârșitul anului 1936, apare în continuarea celor două "fresce sociale de tehnică naturalistă" (Culianu, 1998: 230), Întoarcerea din Rai și Huliganii, apărute cu doi, respectiv un an mai devreme. O frază a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
anului 1936, apare în continuarea celor două "fresce sociale de tehnică naturalistă" (Culianu, 1998: 230), Întoarcerea din Rai și Huliganii, apărute cu doi, respectiv un an mai devreme. O frază a lui Florin Țurcanu rezumă cu mare abilitate subiectul romanului: "Domnișoara Christina descrie irupția terifiantă în realitatea cotidiană a unui univers paralel și fantastic, evocat de mitologia și credințele țăranilor români" (2007: 333). Și mai interesant este faptul că acești "țărani" sunt doar fermentul întregii drame, ce are în centru, concret
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
subl. mea)" (2002: 127). Sintagma subliniată de mine vine ca o confirmare a etichetei pe care am atașat-o atât scrierii eliadești, cât și celorlalte proze grupate sub auspiciile terorii supranaturale. Critica recentă, racordată la gândirea teoretică europeană, a discutat Domnișoara Christina în raport cu sintagmele puse în circulație de marele discipol al lui Gaston Bachelard, Gilbert Durand, i.e. regimul diurn și regimul nocturn, care subîntind imaginarul în ansamblul său. Astfel, Gheorghe Glodeanu pornește de la o confesiune autobiografică a lui Eliade, atribuind regimul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ansamblul său. Astfel, Gheorghe Glodeanu pornește de la o confesiune autobiografică a lui Eliade, atribuind regimul diurn personei științifice, iar pe cel nocturn personei artistice a omului de cultură, și consideră că "[p]e o asemenea structură bipolară se axează și Domnișoara Christina" (1997: 186). Mai recent, Paul Cernat, cu un cert și fericit aplomb analitic, subliniază că "Domnișoara Christina trebuie privită nu atât ca o ruptură (subl. în text) față de literatura preexistentă, cât mai ales ca o glisare dinspre realul "diurn
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
științifice, iar pe cel nocturn personei artistice a omului de cultură, și consideră că "[p]e o asemenea structură bipolară se axează și Domnișoara Christina" (1997: 186). Mai recent, Paul Cernat, cu un cert și fericit aplomb analitic, subliniază că "Domnișoara Christina trebuie privită nu atât ca o ruptură (subl. în text) față de literatura preexistentă, cât mai ales ca o glisare dinspre realul "diurn" înspre tărâmul nocturn al imaginarului" (2009: 279-280). Un segment de critică privilegiază constant interpretarea din unghi onomastic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
relația vampirică dintre artist și opera de artă, care s-ar înscrie pe traiectoria unui pygmalionism inversat. Altfel spus, produsul estetic mai întâi se autonomizează, se reifică, apoi își devorează creatorul. Să ne amintim că Egor vrea să realizeze portretul domnișoarei Christina, care, ca revenant, devine o marcă arhetipală a pictorului, o proiecție a inconștientului său oniric (faptul că ea este receptată, simultan, și de alte personaje nu contrazice această viziune). Distrugerea portretului din penultimul capitol al cărții este o tentativă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și filme ce au în centru imaginea unui puer maledictus, apt de a tulbura liniștea adulților sau chiar de a răzbuna spiritele celor morți din cauze violente. Dincolo de toate aceste chei hermeneutice, nu trebuie pierdut din veder faptul că, în Domnișoara Christina, ne confruntăm, pur și simplu, cu o poveste cu vampiri 96. Mai mult, faptul că Eliade își aranjează protagoniștii în dublete masculin-feminine nu trebuie să ne surprindă: Paul Barber, citat în The Oxford Boook of the Supernatural, subliniază că
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
romanticului Samuel Taylor Coleridge, Christabel, care conține, in nuce, chiar și relația dintre vampir și protejata hipnotizată a acesteia (cuplul Geraldine-Christabel devine, în rescrierea lui Eliade, cuplul Christina-Simina). Iar, dacă este să împing discuția privitoare la hipotextele posibile ale romanului Domnișoara Christina până la preromantismul german, ar trebui menționate cel puțin cele trei poeme care, potrivit lui Jörg Waltje, "au devenit cele mai influente pentru literatura gotică și pentru romanticii englezi în general" (2005: 32): Der Vampir de Heinrich Ossenfelder, Lenore de Gottfried
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lui Claude Lecouteux 98. (În fine, într-o paranteză, ar trebui să adaug că tulburătoarele ilustrații ale lui Aubrey Beardsley la piesa lui Oscar Wilde, Salomé99, ar putea fi utilizate cu ușurință ca adjuvant grafic la o ediție de lux Domnișoara Christina.) Divizat în nouăsprezece capitole (număr mistic, încărcat de semnificații speciale în cifrul labirintic eliadesc)100, romanul lui Eliade are centru evenimentele stranii petrecute la un conac din Câmpia Dunării. Narațiunea debutează în registru convențional, cu o masă în familia
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
răscoalei din 1907. Tinerele fete o cunosc doar grație portretului, în mărime naturală, realizat de un pictor influent. Imaginea înfricoșează, în pofida aerului vaporos-virginal al personajului zugrăvit în contururi prerafaelite: "D-l Nazarie simți teroarea ca o gheară apăsându-i pieptul. Domnișoara Christina zâmbea din portretul lui Mirea, parcă l-ar fi privit într-adins pe el. Era o fată foarte tânără, îmbrăcată într-o rochie lungă, cu talia subțire și înaltă, cu buclele negre lăsate pe umeri". Senzația difuză de teroare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
deci; nu visa. Își mușcă puternic buza de jos. Simți durerea. Ar fi vrut în acea clipă să sară jos din pat și să aprindă lumina. Dar zări, la doi pași de el, în picioare, nemișcată, silueta bine cunoscută a domnișoarei Christina. Năluca îl țintui pe loc în pat. Egor își strânse încet pumnii, apropiindu-i de corp. Îi simțea. Nici o îndoială; nu mai dormea. Îi era frică să închidă ochii, dar privi câteva clipe în jos, apoi privi din nou
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Năluca îl țintui pe loc în pat. Egor își strânse încet pumnii, apropiindu-i de corp. Îi simțea. Nici o îndoială; nu mai dormea. Îi era frică să închidă ochii, dar privi câteva clipe în jos, apoi privi din nou spre domnișoara Christina. Ea era tot acolo, privindu-l sticlos [...]". Sora cea mare, Sanda, începe să dea primele semne că este asaltată de vampir în capitolul următor, când o migrenă rebelă și aparent inocentă o țintuiește la pat (starea i se va
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Egor prezența unei alterități ontologice radicale, aptă de a adăposti teroarea pură tocmai grație indeterminării, a vagului, a carenței de atribute, precum în Le Horla de Maupassant: "Egor începu să simtă ceva, nevăzut și necunoscut, în preajma lui. Nu era prezența domnișoarei Christina. Se simțea privit de altcineva (subl. în text), a cărui groază nu o mai încercase. Frica i se lămurea acum cu totul altfel; ca și cum s-ar fi trezit deodată într-un trup strein, dezgustat și de carnea, și de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
totuși a lui (subl. în text). Apăsarea acestui trup strein era peste putință de suferit. Îl gâtuia, îi sorbea aerul, istovindu-l. Cineva (subl. în text) îl privea de-alături, de foarte aproape de el, și privirile acestea nu erau ale domnișoarei Christina". Chiar dacă nu este exclusă opinia lui Sorin Alexandrescu, conform căreia avem de a face cu diavolul în persoană, cred că este perfect plauzibil să ne confruntăm cu o reificare a contactului subtil dintre Egor, ca entitate vie, și Christina
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de demență, se retrăsese în camera Christinei. Acolo, în fața portretului, pictorul știe ce are de făcut: "Egor apucase toporișca din mâna vecinului și se apropie de tablou. Înălță foarte sus brațul, apoi îl repezi în grumazul înfășurat în dantelă al domnișoarei Christina. I se păru că ochii clipesc, sânul tresare". Pentru ca vampirul să moară, tânărul realizează că trebuie să-i ucidă, mai întâi, icoana din propriul suflet: prin zdrobirea portretului, are loc exorcizarea Christinei din inima lui Egor. Partea finală ne
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]