7,032 matches
-
La moartea Regelui Ferdinand, prin? ul Mihai, �n v�rst? de ? ase ani, a fost proclamat rege. Iorga �? i amintea afirmă? ia f? cut? de Maniu, el consider�nd ziua aceea �prima zi a republicii rom�ne, deoarece Mihai nu va domni niciodat? �. S? a format o regen?? alc? tuit? din patriarhul Miron Cristea, prin? ul Nicolae, fratele mai mic al lui Carol ? i Gheorghe Buzdugan, pre? edintele Cur? îi Supreme de Juști? ie. �n octombrie 1929, la moartea lui Buzdugan, Vaida a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a, era r? spunsul Legiunii la corup? ia lui Carol, a? a c? s?rmana ? ar? s?a pomenit prins? �ntre aceste dou? nenorociri. Peste c�teva zile, Prin? ul Carol va deveni Regele Carol ÎI al Rom�niei ? i va domni asupra ?? rîi p�n? �n septembrie 1940. Am v? zut c? mama sa, Regina Maria, credea c? prin? ul Carol era blestemat s? se autodistrug?. Dar regina gre? ea. Lovitură distrug? toare a venit din exterior. �ntruc�ț asocierea cu Regele Carol ÎI
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cea mai influent? amant? regal? a anilor �30 ? i cea mai detestat? persoan? din Rom�nia. De? i este dificil s? ne �nchipuim o diferen?? mai astronomic? dintre mediile de provenien?? a dou? fiin? e umane, �ntre ea ? i Carol domnea, �n ciuda distan? ei care �i separă, armonia ? i o profund? afec? iune reciproc?. S?ar putea ca acesta s? fie motivul faptului straniu c? , dup? ce s? au cunoscut, �n 1925, au r? mas �mpreun? ? i la bine ? i la r? u
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i s? se topeasc?. Ziarul �Curentul� al lui ? eicaru publică articole favorabile despre Iorga, iar Gheorghe Br? tianu, scriitorul ? i criticul literar Tudor Vianu ? i al? îi �l elogiau. Am putea foarte bine pune �ntrebarea retoric?: Unde erau to? i ace? ți domni atunci c�nd Iorga avea nevoie de ei? NOTE IORGA DIN PERSPECTIVA SF�R? IȚULUI DE SECOL XX Fiin? a uman? este o fiin?? istoric? � (�) existen? a uman? nu poate fi conceput? dec�ț �n cadrul istoriei. Emmanuel Mounier El a fost savantul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unei conținu? ri fire? ți a celei din trecut. Pentru Iorga, for? ele culturale ascunse venind din trecut erau atotst? p�nitoare. Ultimele evenimente i? au dat mare dreptate. Nu? i era necunoscut dictonul lui Saint? Just: �Nimeni nu poate domni f? r? s? gre? easc? �. �n? elegea ? i faptul c? lumea st? pe o muchie de cu? it ? i c? rela? iile dintre grupurile de oameni se bizuie pe for??. Totu? i, dac? na? ionalismul s? u cultural ar putea m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care devine spectacol, se ascund infinite alte spectacole. Ceea ce s-a întâmplat în acea seară a fost forma desăvârșită a teatrului, cu tensiunea maximă, dramatică a vieții... (Irina Budeanu) Schițe de decor și costume de Eugenia Tărășescu Jianu " În Pescărușul domnește risipirea întru timp a iubiri, a sufletului, a vieții. Hazul și harul, bufoni virtuoși ai uitării, ne-au sechestrat timpul. Ascundem prin farmec degradarea ce a început să ne placă, însăilând idealuri ce se plictisesc de truda noastră. Atingem moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
indivizii aflați până atunci În război. Astfel, aceștia conștientizează, la un moment dat, faptul că o stare alternativă de non-agresiune, În cazul În care ar fi persistentă, ar fi preferabilă stării de agresiune continuă. Însă, datorită neîncrederii reciproce generalizate ce domnește Între indivizi, singura modalitate prin care aceștia pot face trecerea de la starea naturală de agresiune către starea socială de cooperare este cedarea unei porțiuni suficient de mari din drepturile lor naturale unei singure autorități. Aceasta, numită Leviathan (și care poate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
s] îl câștige o f]cea cu ajutorul poporului, ce îl sprijinea împotriva adversarilor egali, care nu se uneau niciodat] pentru a-l învinge. Cei ce ajutau la obținerea tronului puteau contribui și la pierderea lui; proverbul le reamintea c] regele domnea prin voința lor și c] o domnie proast] era vina lor la fel de mult ca și a regelui. Puterea regelui și a celor care l-au f]cut rege este distrus] de vulnerabilitatea să inerent] dac] nu e folosit] pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
antropolog întâlnește și comportamente care provoac] (adesea, intenționat) consecințe negative pentru alții. În fiecare societate exist] indivizi îngrozitori și nefericire cauzat] de comportamente șocante. Prezentarea realizat] de Evans-Pritchard populației Nuer este departe de a fi un omagiu adus camaraderiei ce domnește între ei. Cititorul r]mane cu impresia unui entuziasm al acestei populații de a și-o pl]ți unul altuia ori de câte ori cred c] pot sc]pa nepedepsiți. Totuși, toți cunosc regulile și metaregulile și pot calcula în mod competent consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe un calcul pe cît de compromițător, pe atît de ineficace? Se înșală maeștrii diversiunii dacă își închipuie că românul de bun simț va crede în această forțare a deriziunii atît de stîngaci înscenate. Prin anii șaptezeci, peste curtea Socolei domnea împăratul Stelică. Se credea Napoleon și i se acordau, de alienați și alieniști, deopotrivă, onorurile de rigoare. Stelică deținea, într-adevăr, grandoarea discursului napoleonian, dar se îmbrăca în stilul fraților Petreuș. Magistrul Brînzei, cu deferența necesară rolului său de psihiatru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de vocație, cu cea, la fel de ireproșabil armonioasă, a elevelor. Lăsîndu-ne gustul dulce-amar al unui teritoriu pierdut (deși locuim pe întinsurile lui). Tabloul acestui mic rai românesc se termină cu fraza în care este marcat, cu tristețe, momentul schimbării denumirii: "Pensionatul domnesc de fete, înființat în 1852, avea să capete, înainte de a apuca să-și serbeze centenarul, numele cu totul firesc nu-i așa? de Liceul Zoia Kosmodemianskaia". Știm că totul a început de aici, de la impunerea, nouă, latinilor, a apucăturilor ocupantului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a nu vedea ce discrepanță colosală e între cele două Românii. Ca și alte urgențe ale alinierii la statutul european, și actul revenirii post mortem a Regelui Carol al II-lea în țara în care s-a născut și a domnit a fost bifat tot de către moștenitoarea partidului comunist. Și asta, în febrila ei campanie de imagine în care s-a angajat cu inimaginabile disponibilități. Cu atît mai demonstrativ cu cît cealaltă legislatură a forțelor autentic democratice -, hărțuită și infiltrată, nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
venit prin filieră sud-dunăreană; pentru referințe la filtrul medio-bulgar al țaratului lui Simeon, vezi și I 16-33. 23 O analiză atentă a valorii simbolice a însemnelor domniei - sceptrul, crucea, spada, lancea, coroana, lanțul de aur purtat la gât, tronul, costumul domnesc −, dar și a formularisticii oficiale - domn, autocrat, Io-Ioan, împărat, voievod -, vezi în Pippidi 23-78; Daniel Barbu, Rome, Byzance et les Roumains 61-75. 24 În configurarea acestor paradoxuri multiple ale fondării statelor medievale românești m-am bazat pe bibliografia de specialitate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu galben perele, a înnegrit prunele. Dărnicia Toamnei ne-a făcut pe toți fericiți, dar nimeni nu a uitat de zilele calde ale verii care părea că nu se va mai sfârși. Iar omul devine neputincios în fața timpului și toamna domnește acum peste întreaga natură care își așteaptă cu nerăbdare noua haină argintie de zăpadă sub care să poată adormi liniștită până la primăvară. Oana Tiron A SOSIT TOAMNA A venit toamna cea îmbelșugată. Piețele sunt pline de legume multicolore, crengile copacilor
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
al XIII-lea de către călugării benedictini a schimbat În mod radicăl noțiunea de timp a oamenilor, Încă un element esențial pe drumul spre economia de piață și guvernare În cadrul statului-națiune. În decursul unei bune părți a istoriei scrise, calendarul a domnit asupra afacerilor umane. El a servit ca instrument principal de control social, reglementând durata, ordinea, ritmul și tempo-ul vieții și coordonând și sincronizând activitățile comune de grup ale unei culturi. Calendarul este orientat spre trecut. Legitimitatea sa se bazează
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Întregime timpul său În favoarea noului ritm al fabricii. Trebuia să fie punctual, să lucreze În ritmul impus de mașină, iar apoi să plece la timpul stabilit. Considerațiile de timp subiective nu aveau loc În interiorul fabricii. Acolo, timpul obiectiv - timpul mașinii - domnea suprem. Orologiul a jucat un rol nou și important nu numai În fabrică. Burghezia i-a găsit o Întrebuințare În aproape toate aspectele vieții zilnice. Aceasta era o nouă formă de regimentare temporală, mai precisă și mai solicitantă decât oricare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
proprietatea privată În Însuși centrul vieții sociale moderne. Dar În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, ideea regimului proprietății private era Încă nouă și subiect de dezbatere publică intensă. Regi și regine, nobilimea și aristocrația tuturor regatelor europene, domneau Încă În virtutea dreptului divin, Întărit de amenințarea forței și a constrângerii. Însăși ideea că singură funcție legitimă a statului este de a proteja proprietatea fiecăruia, În mod egal și imparțial, conform legii, era revoluționară. Thomas Paine și Alexis de Tocqueville
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
numai numindu-se regi ai perșilor, ai sciților sau ai macedonenilor, par să se fi considerat drept conducători de oameni și nu stăpâni pe teritorii. Regii de astăzi, mai iscusiți, se autointitulează regi ai Franței, ai Spaniei, ai Angliei etc. Domnind astfel asupra teritoriului sunt siguri că domnesc asupra locuitorilor 22. Pretinzând suveranitate asupra teritoriului, monarhiile au putut să-și lărgească puterea așa Încât să includă toate proprietățile din jurisdicția lor, incluzând proprietatea oamenilor asupra muncii proprii și de asemenea celelalte bunuri
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sciților sau ai macedonenilor, par să se fi considerat drept conducători de oameni și nu stăpâni pe teritorii. Regii de astăzi, mai iscusiți, se autointitulează regi ai Franței, ai Spaniei, ai Angliei etc. Domnind astfel asupra teritoriului sunt siguri că domnesc asupra locuitorilor 22. Pretinzând suveranitate asupra teritoriului, monarhiile au putut să-și lărgească puterea așa Încât să includă toate proprietățile din jurisdicția lor, incluzând proprietatea oamenilor asupra muncii proprii și de asemenea celelalte bunuri materiale. De aici Înainte loialitatea față de rege
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de Gaul și Insulele Britanice. Cu siguranță, țările nordice nu erau considerate parte din ceea ce anticii considerau a fi „Europa”. Biserica Catolică argumentează că religia creștină este liantul cultural al Europei. Dar atunci cum putem explica faptul că Islamul a domnit peste părți ale Europei din secolul al VIII-lea și până la Începutul secolului XX? Acestea nu sunt simple chestiuni academice. Există o dezbatere aprinsă atât Înăuntrul, cât și În afara Uniunii, dacă Turcia și eventual chiar Rusia să fie admise ca
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
forțele de individualizare și cele integrare a fost În centrul luptei politice. Sclavii vor să se elibereze, supușii vor să fie liberi, cetățenii vor să fie reprezentați, iar persoanele vor să fie recunoscute. Pe de altă parte, regatele vor să domnească, statele să guverneze, iar instituțiile de guvernare pe niveluri multiple vor să administreze. Coduri de loialitate, drepturi civile, drepturi politice, drepturi sociale, iar acum drepturi ale omului au prescris, fiecare În felul lor, norme de comportament pentru a menține echilibrul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de ce, de nece, ungerea ca rector a lui Mihai nu s-a produs. Este vestea care declanșează criza. (Crizele, în piesele lui Constantin Popa, nu au nimic artificios, ele fiind pregătite prin gradate tensionări ale subtextului.) Armonia ce părea să domnească se fisurează văzînd cu ochii, lăsînd locul unor stări conflictuale care mocneau de mult. Și, dintr-un reproș în altul, dintr-o simplă maliție într-un nestăpînit acces de nervi, mai cade o mască, mai iese la iveală o turpitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
2009: 180). Pentru perioada ulterioară, 1640−1780, Frâncu (2009: 357) observă că obiectul intern este destul de frecvent, deși există uneori tendința de a-l evita prin sinonime: Și mirosi mirosul hainilor lui (BB, apud Frâncu 2009: 357) Puțină domnie au domnit (RP, apud Frâncu 2009: 357). Am completat lista de la acești autori cu exemple pe care le-am extras din texte românești vechi, dintre care nu voi mai enumera aici și situațiile în care obiectul "intern" apare cu verbe tranzitive, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prizonieri în cea mai josnică sclavie pe cei care, ca cetățeni ai cerului, ar fi putut să intre în posesia adevăratei libertăți. Cât de diferit este menestrelul meu; el a venit să pună capăt acestei amare sclavii a demonului care domnește asupra noastră ...”. Așadar, conținutul religios dă noua valoare muzicii, care, în trecut, departe de a fi nesemnificativă, strălucea în puterea sa demoniacă. Din punct de vedere formal, diferența între cele două muzici pare să stea în gradul diferit de armonie
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
diversele principate despre care s-a vorbit mai sus într-un singur stat care a fost Principatul Moldovei și, începând din acel moment, Moldova a fost guvernată de către domnitori dintre care unii au fost bogați și puternici și care au domnit fără a fi contestați pe teritoriul cuprins între limitele geografice enunțate mai sus. Atunci și în scopul de a garanta frontierele lor au fost construite de către principii moldoveni marile fortărețe de la Hotin, Soroca, Tighina (Bender), Cetatea Albă, pe care le
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]