10,920 matches
-
înapoi. Atrași doar de faptele celor care comit crime, urmărind faptul divers avizi, savurând războaiele sau revoluțiile transmise în direct de către televiziunile lumii. Ca să ieși din această masă uniformă, în suflet (dacă mai ai suflet) trebuie să faci o faptă extremă, să mori sau să omori, să te arunci în cap legat de un elastic de pe marile poduri, să ieși gol pe stradă - ca bărbatul pe care l-am văzut în Amsterdam. Nu era gol, dar avea o perucă, era machiat
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Liviu a încununat cadoul oferit prin prezența noastră aici cumpărându-mi un lănțișor de aur, lucru care m-a emoționat profund. Sper ca acest lanț să nu se rupă niciodată și să-l port permanent la gât, semnificația lui fiind extremă. Masa am servit-o pe undeva după podul peste Olănești, într-un local nou, proprietate a unui doctor veterinar. Restaurantul se cheamă Stupca, iar noi am continuat starea de bună dispoziție care sper să fie permanentă timp de 10 zile
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
a III-a" a comuniștilor la Santiago? Noi am rămas fiindcă în diplomație trebuie să ai mereu posibilități de dialog, de schimb de idei, de informare. Închiderea unei ambasade este un gest extrem, care nu se justifică decât în situații extreme. În 1967, cu prilejul "războiului de 6 zile" dintre evrei și arabi, România a fost singura țară socialistă europeană care nu a rupt relațiile cu Israelul și bine a făcut. Noi negociam și cu unii, și cu alții și ceilalți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
lui Pinochet aveau "stil"? De la această întâmplare șefii de misiuni și ceilalți diplomați și-au sporit atenția față de securitatea lor și a autoturismelor diplomatice, șoferii nemaiavând permisiunea de a părăsi mașinile și dacă erau nevoiți s-o facă în cazuri extreme, aveau obligația de a controla minuțios pe dedesubt, la motor, pe sub scaune, fiecare ungher, pentru a nu avea surprize. Pentru a ne mai "îndulci" șederea și a ne arăta și o altă "față", MRE organiza din când în când pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
chilienii nu sunt mari consumatori de pește circa 15 kilograme anual dintr-o captură de 300 kilograme pe cap de locuitor așa că... Mi s-a avansat o speranță posibilitatea oferirii pentru flota noastră a unei zone de pescuit în sudul extrem al țării, undeva în arhipelagul Țării de Foc. Am informat "acasă" asupra discuțiilor și "ofertei chiliene", propunând deplasarea unor experți pentru a aprofunda discuțiile. Până la plecarea mea definitivă aceștia n-au apărut, iar după evenimentele din decembrie 1989 flota noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vreau s) spun c) aceasta este singura metod); exist) și altele la fel de sigure: de exemplu, s) suferi În viat) mari nenorociri sau nedrept)ți ori s) simți profundă oboseal) fizic) Însoțind lipsa prelungit) de activitate mintal). Acestea sunt Ins) alternative extreme, că s) spunem așa, iar mie mi se pare c) prima alternativ) este cea mai natural) și pe care te poti bizui cel mai mult. Se poate realiza aceasta prin eforturi repetate sau prin propriile calit)ți. Dar a acționa
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
putea oferi Estului pentru isp)șirea presupuselor sale p)câte; iar blestemul este tot atât de v)ț)m)tor În Vest că și În Est. O spuzeal), o maladie, o infecție r)spândindu-se din Europa Occidental) prin Balcani, Imperiul Otoman, India, Extremul Orient și Africa, subminând structura unei societ)ți stabile l)sând-o sl)bit) și f)r) ap)rare În fața unor aventurieri ignoranți și lipsiți de scrupule, gata s) comit) alte orori și atrocit)ți: În acești termeni trebuie descris ceea ce
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
-și vedeau de ograda lor, nicidecum artiști emeriți sau staruri locale. Plecând din Bali, m-am gândit iar la Artaud. Cred că dacă ar fi trăit aici, precum Gaugain În Tahiti, Artaud s-ar fi Însănătoșit. El avea o viziune extremă a teatrului, irealizabilă În atmosfera poluată a lumii occidentale În care trăia, și asta i-a agravat starea sănătății, deja foarte șubredă. Poate că aerul proaspăt din această insulă vrăjită ar fi fost leacul de care avea nevoie... Prima călătorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
derula pe când vedeam contururile Manhattanului la orizont, revenind de la aeroport, de cartea pe care mi-o oferise Peter Brook În grădina persană, la despărțire. O citisem de mai multe ori, de fiecare dată descoperind În ea, formulate cu o claritate extremă, Întrebări care mi se păreau esențiale și care corespundeau exact situației mele. Sub presiunea șocului recent, aceste Fragmente ale unei Învățături necunoscute Îmi puteau fi de ajutor. Ajuns acasă, am găsit cartea lui Uspensky În bibliotecă și, pe copertă, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
indiană. Scenariul era bazat pe un basm al fraților Grimm, intitulat Ienupărul. Am Înțeles de ce un artist atât de vizual și conceptualist ca Robert Wilson lucrează des cu Glass: ritmica scriiturii lui orchestrale dă energie imaginii și permite o libertate extremă de mișcare vizuală scenică, iar melodiile au o calitate lirică ce intensifică structura teatrală. În cazul Ienupărului, această tentă poetică a muzicii a suprapus o direcție luminoasă și caldă peste imaginile Întunecate și pline de groază descrise de frații Grimm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Oreste nu prea corespunde cu preceptele ortodoxiei noastre. E un păcat fie și doar să porți gând rău părinților care ți-au dat viață. Darmite să omori! Nu ai dreptul să-ți judeci mama. Se spune că uneori, În cazuri extreme, dacă ea a precurvit, fiu-său trebuie să o accepte și să o respecte. Prima condiție ca să fii fericit e să-ți iubești părinții. E greu, știu, În ziua de azi, după Freud. Dar, hmm... cum să facem cu Oreste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
recompensă uriașă: Își regăsește fratele pe care Îl credea mort și, În plus, câștigă dragostea lui Orsino, iar cei mai mulți din cei care au fost În contact cu ea ajung să vadă realitatea și părăsesc teritoriul iluziilor. Intriga paralelă, de o extremă importanță, e cea care Îl are În centru pe Malvolio. La polul opus Violei-Cezario, el este Întruchiparea relei-voințe - „Mal-volio“ - și a suficienței celui care se crede deținătorul adevărului și al dreptății. Încercarea grupului petrecăreților de a-i da o lecție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
rusește, Kuropatkin s-a ridicat greoi din locul lui și bețele de chibrit Împrăștiate pe divan săreau În toate părțile pe măsură ce corpu-I masiv se disloca. În ziua aceea, primise ordinul de a-și asuma comanda supremă a armatei ruse din Extremul Orient. Acest incident a avut o urmare deosebită cincisprezece ani mai târziu, când, Într-o anumită etapă a fugii tatei din St. Petersburg-ul cucerit de bolșevici, spre sudul Rusiei, a fost oprit, În timp ce traversa un pod, de un bătrân care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
am Încercat să le fac să meargă pe smârcurile Înghețate din parcul hotelului Oranien. Urmărirea unor asemenea motive tematice, pe parcursul unei vieți, ar trebui să fie, - cred eu -, adevăratul scop al unei autobiografii. 4 Sfârșitul dezastruoasei campanii a Rusiei În Extremul Orient a fost Însoțit de violente tulburări interne. Neînfricoșată de ele, mama s-a Întors la St. Petersburg, Împreună cu cei trei copii ai ei, după aproape un an de colindat prin stațiuni străine. Asta se Întâmpla la Începutul anului 1905
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mare a casei de la Snagov (ne petreceam cu toții vacanța acolo) l-am surprins, fără să vreau, pregătindu-se să fotografieze fotografia bunicii, aflată din vremuri imemoriale pe perete, între pat și sobă. Marius avea pe atunci un aparat adus din Extremul Orient (unde, lucrând în cadrul Ministerului Comerțului Exterior, călătorea des, în Singapore mai ales), faimosul Polaroid cu care ne-a făcut tuturor zeci de fotografii color. Imediat după declic, clișeul ieșea ca o limbă din gură și, în câteva minute, imaginea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
atari intoleranțe. Indiferent de excesele lui nelăudabile, libertinajul a avut meritul filozofic de a fi proclamat prioritatea plăcerii senzoriale drept criteriu al tuturor valorilor. Sună cam tare, e adevărat ; tot adevărat este că un asemenea punct de vedere exprima o extremă relaxare a moravurilor, dar, dacă ne gândim bine și fără preconcepții, el e perfect întemeiat. Separația (și alternativa) pe care o fac pedanții între plăcerile „spiritului” și cele al „trupului”, pe lângă că e nesinceră, este și ea o mostră de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
l facem în fond aceluia, ci nouă înșine, fiindcă e greu de admis (dar nu imposibil) că cineva poate deveni radical altul decât era de la început și deci eroarea în alegere a fost fără de scuză. Dar, dincoace de asemenea cazuri extreme, nu e deloc exclus ca cineva să-și schimbe firea până într-atât încât relațiile cu el să nu poată continua potrivit cu afinitățile pe care se ̀ întemeiaseră ̀ înainte și deci prietenia să înceteze oarecum de la sine. În asemenea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pentru priceperea poetului, dar nu e adevăratul Eminescu. Acolo unde Eminescu nu a pus toată arta sa, nu mai este el ”, scria Ibrăileanu atunci (Opere, I, București, 1974, p. 207). Această „artă” a lui Eminescu, efect al scrupulului artizanal de extremă strictețe la care-și supunea, potențând-o la maximum, inspirația genuină, i-a zguduit pe contemporani, în primul rând pe cei din cercul Junimii, și a însemnat un moment hotărâtor al spiritului românesc. Înainte de a se fi despuiat și estimat
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
teze logic contradictorii și totodată egal de întemeiate logic. (Vezi tabla antinomiilor kantiene sau, în știință, fizica corpusculară și mecanica ondulatorie.) Polaritatea e, de asemenea, un cuplu, dar nu de teze deduse logic, ci de structuri tipologice opuse, între termenii extremi ai căreia există nuanțe intermediare, ce se întrepătrund (cum explică Goethe în Dichtung und Wahrheit). Este evident că nici antinomia, nici polaritatea nu lasă loc vreunei alternative. Între termenii unei polarități cineva poate avea preferințe, în raport cu propria sa afinitate și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
transgresezi. Dacă dăm tragicului o accepție mai largă și mai sugestivă, deci nu mai suntem în accepția propriu-zisă a tragicului, aicea evident că această corelație posibilă se oferă de la sine. De ce se oferă de la sine ? Pentru că este vorba de pragurile extreme ale creației. Dincolo de aceasta nu mai e nimic. Asta este un maximum. Un maximum este tragicul, un maximum este comicul. Elementul comun - și cred că acesta era cuvântul care trebuia întrebuințat - este abisalul și nu tragicul. În apărarea lui Pirgu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lenea minții se dobândește și este evolutivă. Proliferarea ei în lumea de azi e cutremurătoare (efect al mass-mediilor, sloganurilor, spălărilor de creiere și altor asalturi). Doctrina Substanței e un antidot puternic la lenea minții. Este în această carte o tensiune extremă, nici o clipă scăzută, pentru a menține inteligența în act, pentru o priză adecvată a concretului, a „substanțialului”. Camil Petrescu a repetat și explicat sensul acestor noțiuni, care au fost laitmotivele activității lui de o viață, de la primele lui manifestări și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
înțepată cu nenumărate ace peste tot! Am rămas bouche bée auzind acestea de la un om atât de rațional. Am impresia că nu-mi cunosc deloc prietenii, ce ascund în ei ființe străine a căror voce nu iese decât în situații extreme. Și eu care am aranjat deja să mă duc cu Boni și pianista la Tyresö, unde Ingrid (Lindgren) va cânta la pian din Bartók, iar Boni ne va ghida în labirintul orașului necunoscut. În plus, cei doi se detestă în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
traducător Erik Hermelin, poliglotul care a tradus: Attar, Böhme, Swedenborg și alții. Am adus omagii la poarta spitalului de boli nervoase în care fusese închis cu forța și lucrase neobosit la genialele traduceri pe care le citesc chiar eu cu extremă încântare. Era închis în cameră, dar el reușea să iasă și era găsit mai târziu pe un vapor, în drum spre Italia. 31 martie. Ziua lui Nichita, care ar fi putut să împlinească șaizeci de ani. Am aflat că a
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
fi fost prin grija dresorilor, nu i se pare mai puțin plină de farmec. Acolo, absența totală a rigorii cunoscute lasă perspectiva multor vieți duse deodată; înrădăcinându-se în această iluzie: el nu mai vrea să cunoască decât ușurința momentană, extremă a tuturor lucrurilor. În fiecare dimineață, copiii pleacă fără neliniște. Totul e aproape, cele mai grele condiții materiale sunt excelente. Pădurile sunt albe sau negre, nu se va dormi niciodată. Dar e adevărat că nu se va merge atât de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cele mai fantasmagorice, ca „spion occidental”, pentru darul lui de poliglot și corespondențele lui cu prietenii din Roma și Viena, asta ar fi de ajuns pentru mine. Asta mă face mereu să-i văd fața și să-i retrăiesc durerile extreme, umilințele, torturile suferite - când, după zece ani și mai bine, s-a întors acasă prăbușit, bolnav, povestind despre „muncile” de la Canal amintind lagărele de concentrare naziste. Cadavrele prietenilor și tovarășilor lui plutesc mereu în acel spațiu lugubru, în apa și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]