9,565 matches
-
se datorează intervențiilor cotidiene ale soacrei. Mu ta rea acesteia în casa lor a avut drept efect spargerea familiei. „Dă când au venit această făr de lege femee, eu cu dânsa urât am petrecut, făcând felurimi de diavolii, au dat farmece“, susține bărbatul, acu zând-o chiar că a vrut să-l scoa tă din minți cu tot felul de poțiuni magice vărsate în mâncare. Gheorghe hangiul pretinde că motivul neîmpăcării sale cu soția îl constituie tatăl acesteia care l-a bătut
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că aceasta i-a dat argint viu, „ca să mă omoare, spărgându-mi tot trupul de am păti mit boală îndelungată“. Maria din mahalaua Fân tâ na Bo ului este acu za tă de vecini, de astă dată, că umblă cu farmece să-și omoare soțul. Matușa Sanda din mahalaua Broș te nilor, care le-a fost gaz dă câteva luni, aduce la Mitropolie legătura cu farmece pe care a găsit-o în ca me ra acestora. De asemenea, ea, povestește cum
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
na Bo ului este acu za tă de vecini, de astă dată, că umblă cu farmece să-și omoare soțul. Matușa Sanda din mahalaua Broș te nilor, care le-a fost gaz dă câteva luni, aduce la Mitropolie legătura cu farmece pe care a găsit-o în ca me ra acestora. De asemenea, ea, povestește cum, în cele două luni cât au locuit la ea Maria „au um blat nopatea dăs pu iată până în brâu, făcând far mece, lucruri drăcești“. Soborul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
transformă încape te de acuzare, pur și simplu le trece cu vederea. Ele revin în plângeri, dar nu sunt nici odată invocate ca probe, cu alte cuvinte nu sunt luate în serios, deși superstiția, des cân te ce le și farmecele fac parte din mentalitatea populară. An che ta efectuată la fața locului scoate deseori la iveală că vina neînțelegerilor nu poate fi atribuită numai unu ia singur, că soții participă la amplificarea disputelor, chiar dacă contribuția fiecăruia în parte îmbracă proporții
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acest moment, observa un alt martor privilegiat al evenimentului, se uită orice ură, se înfrățiră toate clasele, o bucurie nespusă domnea în toate fizionomiile, o veselie neauzită se răspândi în toată capitala și tot orașul se ilumină ca printr-un farmec." În dubla alegere, Cuza recunoscu numaidecât "triumful unui princip mântuitoriu ce viează cu tărie în inimile românilor, principiul frăției românești." Să ne mirăm că izbânda ideii unioniste a produs atâta bucurie atunci și de atunci mereu? "Când Dumnezeu voiește bine
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
joacă și se prefac, transformă vitalul în livresc"32 -, cititorul european să manifeste atâta entuziasm pentru românul ce venea din continentul nou, capabil de experimente că Șotronul sau Casă Verde -, dar care, în același timp, nu renunță la pasiune și farmec. Se citeau cu nesaț, aproape compulsiv, povestirile lui Borges sau ale lui Cortázar, O sută de ani de singurătate, Conversație la Catedrala sau Secolul Luminilor, ca să citam doar câteva din operele de referință ale vremii 33. Scriitorii boom-ului se
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Să nu spui nimănui, dar iubesc viață". Cioran este un hedonist al ideii sinuciderii, dar nu sfătuiește pe nimeni să o și pună în practică, ba chiar îl descurajează pe ipoteticul candidat la sinucidere, pentru ca, oricum, orice gând își pierde farmecul când devine fapt. Iată ce ii scrie lui Jeni Acterian în 1938: "Când te gândești că am ajuns sa împiedic pe altii de la sinucidere, deși eu sunt mai aproape de ea că oricine ce zic? sunt după ea!"91. Cioran iubește
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
biologică."14 Participarea universală presupune obiectul prin aceea că el este un simbol al totului; accesul total presupune un acces individual. Iubirea, cu cât e mai intensă, măi concentrată, cu atât se limitează mai mult ca întindere, cerând individualul, unicul; farmecul unei iubiri intense este de a găsi mister într-o singură ființă, de a descoperi sau inventa un infinit într-o existența individuală finită. "Nu se atinge în iubire absolutul momentului? Nu este inconștiență din iubire adevărată trăire a clipei
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Cioran, este o ființă "cu puține posibilități", ea nu poate rezista exigentelor unui bărbat torturat, pentru care iubirea este doar o parte din viața lui, sensibilitatea feminină e "prea periferica și prea receptiva" pentru a avea resursele unui mister, iar farmecul "absurd" al iubirii adevărate este tocmai "a găsi mister într-o singură ființă, de a descoperi mai bine zis de a inventa un infinit într-o existența individuală de o deconcertanta finitate"17. Insuficientă sentimentului iubirii, în opinia lui Cioran
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
susține contrariul. Dacă dialogul decurge atât de firesc între Delphine, Marinette și animalele de la fermă sau din pădure, între greiere și furnică, între lup și miel sau între vulpe și barză, dacă Poveștile motanului cocoțat sunt atât de pline de farmec, dacă morala desprinsă din Fabule curge atât de firesc, acest lucru nu înseamnă decât că povestioarele despre animale își au partea lor de adevăr. Ca urmare a unor clișee și prejudecăți, imaginea absolută a prostiei, a stupidității animalelor, este, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
natura. * * * Acesta trebuie să fi fost tipul de emoție pe care îl resimțeau primii vânători, în vremurile preistorice (văzând urmele pe pământ, vedeau dobitocul care le lăsase, îl aveau deja la mână). O astfel de emoție m-a însoțit, cu farmecul ei, într-o lungă plimbare pe care am făcut-o nu de mult prin pădure, într-o dimineață cu zăpadă, pe lângă trecătoarea din Ares, în Pirinei, și care a fost pentru mine o ocazie nesperată de a gândi mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
-o cum arăta la față, în carne și oase. Dar totul a fost zadarnic! Se povestea pe acele vremuri că chipul ei apărea ca în vis, când pădurea este mai înverzită, iar cântecul ei se auzea, atunci când păsările cântă cu farmec prin copacii înfrunziți. S-a spus de atunci că ea a trăit într-o peșteră pe care localnicii au numit-o Peștera Necunoscută”. 11. Legenda satului “Temelia” “ Odată, un boier a dorit să-și facă o curte și o casă
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
din același oraș. Ca și în Iașii cu Golia , Cămăruț izbutește să capteze acea frumusețe inefabilă specifică Iașului și împrejurimilor sale, pe care numai pictorii care au ajuns la o profundă comuniune cu ea și s-au lăsat pătrunși de farmecul ei au reușit să o transpună pe cartoanele și pânzele lor. Spre deosebire de peisajele estivale și autumnale, în peisajele de iarnă cromatica nu mai este difuză și învăluitoare, ci, dimpotrivă, are transparențe strălucitoare, sticloase, cu accente severe și dezolante uneori. Pitorescul
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Cuvânt înainte Creatia lui I. Creangă prezintă, cu un farmec de neegalat, o poveste încîntătoare despre primăvara vieții fiecărui om copilăria. Poveștile, povestirile și ghidușiile copilăriei ne aduc oricînd bucuria în suflet și citindu-le, fără să ne dăm seama, devenim copii. Despre opera lui Creangă s-au scris de-
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dintr-un ezil îndepărtat-. Jean Bautiere Carte a copilăriei evocate din „perspectiva depărtată și duios nostalgică a maturității Amintirile lui Creangă reprezintă o operă unică în literatura română prin forța cu care a reușit să comunice miracolul vârstei inocente, prin farmecul neegalat al limbajului și prin umor-. Așadar opera lui Creangă este rodul muncii și talentului unui om dotat, superior, prin care „poporul întreg a devenit artist individual-. Tudor Vianu Umorul din Amintiri din copilărie : Marea putere a seducției a operei
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie! Textul continuă cu o prezentare a superstițiilor mamei, pe care le împărtășea și autorul. În urma indicațiilor Smarandei, Nică însuși cred că băieții „cu părul bălai precum el pot invoca vremea frumoasă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Vianu observa: „Ideea de a se povesti pe sine însuși, de a prezenta etapele unei formații, înceata însumare a impresiilor vieții, apoi sentimentul timpului, al scurgerii lui ireversibile, al regretului pentru tot ce s-a pierdut în consumarea lui, al farmecului retrăit în amintire sunt tot atâtea gânduri, afecte și atitudini proprii omului modern de cultură. Niciun model popular nu i-a putut pluti înainte lui Creangă, scriindu-și Amintirile, dar, desigur, nici prototipurile culte ale genului, primele autobiografii și memorii
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
pământ, avizi de cultură, fie și la nivel folcloric. Narațiunea se închide în acestă parte pentru a studia din interior acest miracol, familia,din care se distingea ―boțulde Nică. Satul devine astfel un univers al jocurilor ―pline de hazul și farmecul copilăriei-. De aceea nu întâmplător ―năzdrăvăniile-lui Nică sunt concentrate în partea a II -a a seriei.Satul devine un simbol al satului moldovenesc,imaginea satului românesc în general, a satului etern,încetând să mai fie o așezare izolată.Spre aceasta
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Întrucât lui Creangă― i-a venit ideea de a se < povesti >pe sine însuși-, Nică este ipoteza autorului la vârsta copilăriei, embrionul cărții și implicit al unor întâmplări cu haz grupate în jurul ideei potrivit căreia copilăria este fericită, plină de farmec.Pledând în favoarea frumuseții copilăriei, evocarea realizată din perspectiva maturității are un aer nostalgic.Admițând ideea că opera lui Creangă este un Bildungsroman, chipul lui Nică nu poate fi conturat decât în devenirea lui, în evoluția lui continuă, apelând la acțiuni
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
-i pasă copilului, când mama și tata se gândesc la neajunsurile vieții, la ce poate să aducă ziua de mâne, sau că-i frământa alte gânduri pline de îingrijire-? De aceea, amintirile lui Nică sunt pline de haz și de farmec. Totul este joc în existența lui. El și frații lui se joacă cu tatăl lor când acesta se întorcea ostenit de la muncă, căci vorba proverbului: ―dacă-i copil, să se joace; dacă-i cal, să tragă; și dacă-i popă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
copilăriei ca stare permenentă de joc, sărbătoare, voie bună, candoare și exuberanță. Sau cum afirma Paul Cornea : ―Creangă este pictorul incomparabil al unei umanități care nu și-a irosit copilăria-, fiindcă forța lui cosmică constă în capacitatea de a sugera farmecul inefabil al vârstei, ―el neavând de spus despre copilărie mai mult decât alții, dar o spune mai altfel: chicotul lui este mai plin, sună ca o voce minunată distinsă dintr-o gloatăăG.Călinescu). Umorul și limbajul lui Creangă în ―Amintiri
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
una din pasiunile scrisului artist al lui N. Iorga, inclusiv în pagina cărților sale de istorie, unde vrea mereu să învie trecutul din câteva date cronicărești sau izvodite din documente, să ofere "icoane" desprinse din freamătul petrecerii lumii, aici stând farmecul să-i spunem "vizionar" al expresivității acestui prodigios ciclop al bibliotecilor. Creangă a reprezentat un argument în acest efort, atât prin verificarea unei ideologii construite din fiori naționali, cât și în pasiunea de a șlefui realități finite, obiectivate, decuplate de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
discursul pe care l-a rostit la Ploiești intitulat “Inima României”, la 3 mai 1915, Nicolae Titulescu spunea: “România nu poate fi întreagă Ardeal. Ardealul e leagănul care i-a ocrotit copilăria, e școala care i-a făurit neamul, e farmecul care i-a susținut viața. Ardealul e scânteia care aprinde energia ... e sugrumarea care cere libertatea! Ardealul nu e numai inima României politice, priviți harta: Ardealul e inima României geografice! Din culmile lui izvorăsc apele care au scăldat românismul în
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
în mormânt!" Gândul sosi încet și tiptil, și multă vreme trecu până ce l-am cuprins pe de-a-ntregul dar tocmai când mintea în sfârșit izbutise să-l simtă mai bine, să se împace cu el, chipurile judecătorilor pieriră ca prin farmec din fața mea, sfetnicele înalte se cufundară în neant, flăcările se stinseră cu totul; beznele întunericului năvăliră; orice simțire păru înghițită de prăvălirea aceea bezmetică a sufletului în Hades. Iar lumea fu numai liniște, și noapte, și tăcere 395. În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
adună în cele din urmă toate erorile rezultate din dogma căderii omului. Explicația greșită a mîntuirii constituie nodul complicației teologice. Speculația filosofică este aici amestecată cu cele mai primitive elemente animiste. Acestea sînt mai ales elementele animiste care exercită un farmec greu de rupt, întrucît stratul magic dăinuie încă și în zilele noastre El nu este o instanță, ci constituie baza, fondul ancestral al întregii funcționări psihice, în lipsa unei hrane spirituale și sufletești mai naturale, omul avid de credință se simte
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]