8,147 matches
-
pudorii familiare mie să fie aceleași și la ei, sau măcar să nu îi apuce pasiunea în timpul nopții. A doua zi, după masa de dimineață (micul dejun la localnicii Tsachilla este o masă ca oricare alta, foarte frecvent constituită din orez fiert plus un fel de mâncare din carne de pui sau de vacă), merg cu Alfonso la explorat împrejurimile. Mergem în sat, în piața centrală, unde duminica se fac întrunirile bătrânilor pe câteva bănci lungi din lemn, apoi ne plimbăm prin
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
apariția magică a saunei și nu în ultimul rând un diagnostic individual detaliat bazat pe urina proprie și personală, produsă proaspăt dis-de-dimineață. După masa de seară Alfonso pune din nou oala mare vrăjitorească pe foc și când apa începe să fiarbă pune ierburile culese în timpul zilei. La sfârșit, ia fiecare borcănaș, îl privește, apoi se uită la noi cu un fel de „am ceva de muncă aicea”. În afară de Sophie (una dintre englezoaice), ne explică Alfonso, noi, restul de trei, avem inima
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
evenimentelor din seara respectivă. Între timp suntem cinci clienți, noi patru fete plus Jose, ecuadorianul care participase și la prima mea ceremonie cu ayahuasca. Ca întotdeauna, Cristian îl ajută pe Alfonso îndeplinind tot felul de mici sarcini. După ce ierburile au fiert suficient cât să împrăștie cele mai ademenitoare mirosuri prin toată poiana, Alfonso declară că totul este pregătit pentru sauna pe care o vom face pe rând. Sandra apare cu un morman de pături și prosoape pe care le împarte la
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
număr respectabil de mame în lumea largă care și-ar dori s-o stăpânească. După masa de prânz, continuăm cu tot felul de povești și către îngânarea zilei cu seara, abia abia suntem cu toții gata de plecare (ayahuasca trebuie să fiarbă cel puțin șase ore). Plecăm toți șase (patru gringas, Jose și Alfonso), hurducăindu-ne în camioneta lui Jose, acoperiți de o încărcătură grandioasă (oale, ulcele, sticle, sticluțe, pături, cort, lemne pentru foc, mâncare pentru masa de seară, lămpi...), întrebându-ne
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
se isprăviseră iar Maria, după ce strecurase laptele turnându-l în oalele special pregătite, spuse: − Emilia, Mihăiță, unul din voi sau amândoi dacă vreți, mergeți la bunicii „de dila deal” să le duceți oala asta cu lapte proaspăt, ori să-l fiarbă ori, să-l pună la prins, cum or vrea ei. Dacă nu se simt bine, fierbeți-l voi ca să aibă lapte proaspăt fiert. Copii abia așteptau să îndeplinească îndemnul mamei lor, le făcea bucurie să meargă la bătrâni, mai ales
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
unul din voi sau amândoi dacă vreți, mergeți la bunicii „de dila deal” să le duceți oala asta cu lapte proaspăt, ori să-l fiarbă ori, să-l pună la prins, cum or vrea ei. Dacă nu se simt bine, fierbeți-l voi ca să aibă lapte proaspăt fiert. Copii abia așteptau să îndeplinească îndemnul mamei lor, le făcea bucurie să meargă la bătrâni, mai ales că bunicul era un om sfătos și le povestea multe lucruri interesante din viața sa. Pe deasupra
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
trecuseră din trap la pas, să-și iuțească mersul. Capitolul X Adio și nu te vom uita Se auziră bătăi în poartă și o voce cunoscută întrebă: − Cumnată Marie, ești acasă? Maria era prin ogradă, tocmai curăța ceaunul în care fiersese lături pe care le golise în troaca porcilor. Pusese la îngrășat o scroafă care fătase mai multe rânduri de purcei și spera s-o facă de vreo 200-250 de kilograme. − Da, sunt acasă, da’ cine mă strigă? − Eu, Marie, Ileana
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
toți cei de față au fost de acord. Gheorghiță își drese glasul și începu: «Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie/ țara mea de glorii, țara mea de dor?/ Brațele nervoase, armă de tărie/ La trecutu-ți mare, mare viitor!/ Fiarbă vinuncupe, spumege pocalul,/ Dacă fiii-ți mândri aste le nutresc/ Căci rămâne stânca, deși moare valul,/ Dulce Românie, asta ți-o doresc.» Aceste versuri le-a scris în anul 1876 și i-au înflăcărat pe ostașii români în războiul de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
intervină , dar auzind cât de bine îl apără Iosub de aceste acuzații neadevărate, și-a văzut în continuare de treabă. Muncea la frământat aluatul și la făcutul covrigilor, care se pregătesc după o rețetă specială, trebuiau mai întâi să fie fierți, apoi erau copți în cuptorul bine încălzit și supravegheați cu atenție, să se rumenească frumos . Brutarii dădeau mare atenție la pregătirea acestor covrigi, o marfă mult cerută pe la toate târgurile din Plopana, Băcești și Puiești. Gheorghiță știa bine acest amănunt
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
degeaba. Mai bună ar fi o cană cu lapte, că știu ce bun lapte mulgi de la vacile matale. Domnul inspector cam suferă cu stomacul și i-ar prii niște lapte; - Bine, așa am să fac, că tocmai adineaori l-am fiert. - Luați dumnevoastră locuri pe scaune, spuse Mihai, și-și trase și el unul, așezându -se tustrei pe lângă masă. - Hai să nu pierdem timpul; noi, Mihai, am venit să mai aflăm vești de pe front, că multor lucruri ce se întâmplă acolo
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai multe motive de turburare decât le poate da lumea de afară : ele sunt ca marea. Priviți-o sub cerul senin, sub pâcla apăsătoare a ecuatorului, când nicio suflare cât de ușoară nu adie dasupră-i, priviți-o cum începe-a fierbe ; clocotește, se umflă, se ridică uriașă ; se zbate, se smacină, tot mai tare și mai tare, tot mai iute și mai iute, vasta anarhie a talazurilor peste talazuri ! Am omorât zeii ! e mort Neptun ! n-are cine să le mai
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
la sediul Prefecturii "în cinstea Excelenței sale, Consulul General al României". La recepție mi-au fost prezentate notabilitățile municipiului și aveam să-l cunosc personal și pe Prefect, un om tânăr, simpatic, jovial. Somnul ne-a fost scurt fiindcă tot orașul "fierbea" în pregătirea concursului de a doua zi. La ora 8,00 am fost luați în primire de Prefect și plimbați peste tot pentru a înregistra ce se petrece. Și ce-am văzut mi-a întrecut așteptările tot orașul era mobilizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
s) fie unde se afl). Gândurile lui Înconjur) lumea că un satelit. Sunt obișnuit cu acest gen de oameni. Chelnerul ia farfuriile de sup) și Îi servește domnului Eban felul doi. Este un pui preg)țiț dup) o rețet) evreiasc), fiert cu tot cu piele, pus pe un strat de piure de cartofi și având În jur orez și un sos de friptur). Șnițelul meu nu este din carne de vițel, ci dintr-un alt animal, greu de ț)iat. Așa c) m
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de soare din castraveți și pune p)ianjeni s) produc) m)tase. Nadejda Mandelstam, v)duva poetului, care cunoaște ț)rile socialiste mai bine decât Sartre, spune c) În Rusia antisemitismul este un produs de stat „propagat de sus și fiert În cazanul cunoscut sub numele aparat”. Andrei Siniavski nu este de p)rere c) antisemitismul e impus exclusiv de sus. În conștiința poporului, explic) el, evreul este un spirit malefic, un demon care a intrat În trupul Rusiei și face
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
orientate spre ap). Acum cenușiu, lacul va deveni albastru când va ieși soarele. Și aici totul este la fel - aceleași condiții, aceleași probleme și provoc)ri că Înainte, aceleași covoare, c)rți, piese de mobilier. Dimineață, În timp ce apă din ibric fierbe, deschizi radioul și auzi aceleași programe, știri, reclame. Talman Federal Savings & Loan, pentru a-și mulțumi clienții cehi și slovaci, pare s) prefere Smetana și Dvo-ak; asculți „Vltava” și „Dansurile slave” mai des decât ți-ar pl)cea. Auzi, de
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
ca și actorii din tradiția uitată, ei intrau Într-o relație mai concretă cu literele, cu cuvintele. Unul dintre primele exerciții, care a stârnit mult entuziasm prin excentricitatea propunerii, a fost de a asculta pentru un timp sunetul apei care fierbe și de a-l reproduce. Altă dată, deși era iarnă, ne-am hotărât să ieșim din spațiul Închis În care lucram În teatru zi și noapte, ca să respirăm briza rece a Oceanului Atlantic, la Jones Beach, În Long Island, făcând exerciții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
mâna. Ștefan îl înșfacă de rasă, îl ridică, îl scutură, strigând: Cee?!?!... Turcii?!?!... Nu mai vin?!?!... Vorbește căpitane!!!... Vorbește!!!... Călugărul-căpitan gâfâie și râde, mucalit: Trei... trei cai de olac.... trei au crăpat sub mine!... Gherasime!! îl zgâlțâie Ștefan. Nu mă fierbe!! Nu mai vin?!?! Turcii?!?! Mahomed?!?! Vorbește!! Turcii, Măria Ta!... Mahomed, Măria ta! silabisește el răspicat. Cum așa?!?! se clatină Ștefan amețit, aiurit. Mi-ai trimis vestea că vin!. Ci spune odată!! îl zgâlțâie el. Boierii freamătă, chiuie ca la nuntă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Vlaicu. Noroc de nobila șleahtă poloneză și de îngerul nostru păzitor, monseniorul Dlugosz, care au protestat că e samavolnic ceea ce vor să săvârșească împotriva Moldovei-prietene, spune Ștefan. Prea mulți ne-au jinduit, oftează Vlaicu. În cancelariile "Marilor Puteri" împărățiile a fiert, fierbe și va fierbe cazanul Satanei, cuvântă Țamblac. Acolo, la masa verde se hotărăște împărțirea Lumii pe procente, o hăcuiesc după pohte, interese și chiar pentru că le-au căzut greu icrele la stomac. Ei trag sforile și noi tragem ponoasele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Noroc de nobila șleahtă poloneză și de îngerul nostru păzitor, monseniorul Dlugosz, care au protestat că e samavolnic ceea ce vor să săvârșească împotriva Moldovei-prietene, spune Ștefan. Prea mulți ne-au jinduit, oftează Vlaicu. În cancelariile "Marilor Puteri" împărățiile a fiert, fierbe și va fierbe cazanul Satanei, cuvântă Țamblac. Acolo, la masa verde se hotărăște împărțirea Lumii pe procente, o hăcuiesc după pohte, interese și chiar pentru că le-au căzut greu icrele la stomac. Ei trag sforile și noi tragem ponoasele, protestează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
șleahtă poloneză și de îngerul nostru păzitor, monseniorul Dlugosz, care au protestat că e samavolnic ceea ce vor să săvârșească împotriva Moldovei-prietene, spune Ștefan. Prea mulți ne-au jinduit, oftează Vlaicu. În cancelariile "Marilor Puteri" împărățiile a fiert, fierbe și va fierbe cazanul Satanei, cuvântă Țamblac. Acolo, la masa verde se hotărăște împărțirea Lumii pe procente, o hăcuiesc după pohte, interese și chiar pentru că le-au căzut greu icrele la stomac. Ei trag sforile și noi tragem ponoasele, protestează Șendrea. "Marile Puteri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se vaicăre ei prinzând limbă. Ne ucid pruncii, Măria ta! glăsuiește careva din mulțime, cu glasul înecat în lacrimi. Ne batjocoresc, ne pângăresc muierile!... Le... le duc în robie!... Ne pun foc!... Și... și nimeni nu-i apără!... Nimeni!... Ștefan fierbe, îl sufocă mânia, își aude inima ce-i zvâcnește în urechi... Se sprijină de țeava tunului: Și țara?!?! strigă el. Moldova?!?! Pe ea cine o apără?!?! Cine?!?!... Șendrea pune mâna pe spadă, amenințător: Aiasta-i răzvrătire!! Ștefan, ca pământul, scăldat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ah, numai de-ar buciuma! Vor buciuma! Sunt pe drum! Te caută! Vin! Ștefan se uită lung la Sihastru, se repede la el, îl apucă de gulerul rasei, îl scutură și strigă: Sihastre! Ba prorocești! Ba nu prorocești! Nu mă fierbe! De prorocești, spune! Spune! Ce va fi cu Moldova?! Spune! Prorocește!! Ce va fi cu Moldova?! Soarta Moldovei voi s-o aflu! Daniil se eliberează și-i vorbește cu blândețe: Vrei să știi ce va fi? Da' pentru aiasta nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Tace... Tăcere, lungă tăcere... Și, după un timp ce pare lui Ștefan fără sfârșit, se aude glasul lui Daniil, grav, solemn: Află dar! Nu vei fi biruit... dar nici biruitor nu vei fi!" Câteva clipe, Ștefan, aiurit, nu pricepe: Eu fierb... și sfinția ta mă pune să dezleg cimilituri... Cum vine aiasta? "Nici biruit... nici biruitor?" Nu înțeleg? Ori, ori! Nu te juca cu inima mea, că șoarece nu-s... și nici pisică nu ești! Daniil zâmbește blând și glăsuiește răspicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a mai aștepta răspunsul meu. O cifră ridicolă pe lângă zecile, poate sutele de miliarde de viețuitoare, pești, păsări, dobitoace... și toate suferă fără vină, căci toate sunt neprihănite... Oceanul, ce e oare oceanul dacă nu un uriaș cazan în care fierbe suferința? Sau pădurea, jungla... Când oamenii se supără unii pe alții compară societatea celorlalți cu o junglă... Dar jungla, jungla adevărată, te-ai gândit vreodată ce se întâmplă acolo, în junglă, ce ferocități inimaginabile se petrec în hățișurile ei? Păi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
consumam, de la porcii sau oile tăiate. Avea un fier de călcat pe care-l încingea cu cărbuni făcuți din ciucălăi de porumb. Din laptele oilor, făcea caș „prins” cu chiag de la meii tăiați, sau preparat din stomacul porcului tăiat. Mămica fierbea jintița, strecura urda, bătea smântâna pentru a alege untul, pe care ni-l servea proaspăt cu mămăliguță fierbinte. După ce a fost mutată gospodăria, din satul Boarca „la trei vânturi” își făcuse, în curte, un cuptor din pământ ars, pentru copt
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]