7,390 matches
-
Passarge, 2001). 2. Hemoglobina Constant Spring: alungirea lanțului prin mutație în codonul stop Mutațiile punctiforme pot determina unele substituții de aminoacizi în catenele α- și β-globinice care să nu se asocieze cu efecte clinice patologice manifeste, dar care pot constitui fundamentul genetic al remarcabilului polimorfism al hemoglobinelor umane. În regiunea clusterului genic al β-globinelor umane s-au pus în evidență deleții foarte mari (fig. 16.18), în special în sectorul 3’(Passarge, 2001). Aceste deleții au distribuții variate în diferite populații
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
întemeiază în primul rând pe o metodologie privilegiată: ancheta de lungă durată pe teren, observația participativă, comunicarea directă cu subiecții sociali care au ei înșiși interpretarea lor despre lume. Ea se bazează apoi pe bogăția epistemologică care are istoria drept fundament, istorie care este totodată una a conceptelor și a ipotezelor teoretice. Studiul acestei istorii, cu prelungiri în preocupările noastre contemporane, este esențial, deoarece toate științele umaniste au la bază presupoziții antropologice, implicite în cele mai multe cazuri, presupoziții pe care numai analiza
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
antropologiei, răspunsul la o întrebare simplă ne sugerează un plan: Ce face antropologul? Își construiește obiectul de studiu, alege un "subiect" legat de formele de viață colectivă. Se duce pe teren pentru a face acolo ancheta etnografică, cea care rămâne fundamentul demersului. Dar el trebuie, de asemenea, să citească, să parcurgă literatura consacrată acestui obiect de studiu. Dacă face o anchetă, minimul care trebuie știut este cum au fost definite, istoric, problematicile și conceptele pe care le utilizează. În sfârșit, antropologul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
simbolică: aceea de a-l descrie pe celălalt, de a transpune experiența sa într-un text scris. Într-adevăr, întotdeauna colonizatorul sau descendentul său îl descrie pe colonizat sau pe descendentul său. Confruntându-se cu diferența culturală, antropologul lămurește astfel fundamentul concepțiilor specifice propriilor sale culturi. Vom reține, ca exemplu, lucrări diferite ca ocolul indian al lui Louis Dumont (de la Homo hierarchicus în 1967 la Homo aequalis în 1976) și studiul La distinction semnat de Pierre Bourdieu în 1979. Este un
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și dezordine, colectiv și individual, obiectiv și subiectiv, sens și funcție, frânează considerabil productivitatea ipotezelor, închizând reflecția teoretică într-o serie de dileme. Sociologia și antropologia s-au construit împotriva instituțiilor subiective, adoptând un demers holist, căutând relațiile care reprezintă fundamentul unui sistem. De douăzeci de ani, acest holism moștenit de la Henri Maine, Ferdinand Tönnies și Emile Durkheim, care pleca de la normele generale ale societății pentru a explica niște comportamente individuale, a lăsat locul unui individualism metodologic, moștenit de la Max Weber
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
toate diferențele culturale și pentru a modela lumea după imaginea sa. Prin urmare, antropologia este prinsă între două focuri: acuzația de asimilaționism și aceea de primitivism. Pe planul valorilor, geneza unei diviziuni între Occident și restul lumii este lipsită de fundament și construirea unei singure categorii pentru întreaga omenire "non-industrială" este absurdă. Dar, pe plan științific, clivajul între moderni și ceilalți nu poate fi eliminat atât de ușor. Antropologia rezultă dintr-o dezvoltare științifică complexă care s-a produs în Occident
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
diagnosticul este, de multe ori, exact. Ion Cristoiu știe, de pildă, de influența nefastă a balcanismului asupra democrației de tip occidental, de marea, enorma diferență, dintre neocomunismul de tip Gorbaciov și revoluția anticomunistă de la noi. De faptul, mai ales, că fundamentele comunismului au rămas intacte. Ceea ce este însăși esența situației politice românești. Stilul este direct, cursiv, lizibil, fără mari pretenții eseistice sau, și mai nepotrivit, literare. Culegerea de articole a lui Ion Cristoiu este reprezentativă și sub alt aspect. Ea ilustrează
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
culturi majore? O astfel de creativitate, creditată ca potențial competitivă, nu înseamnă câtuși de puțin o aspirație naționalistă. O cultură deschisă, conștientă de posibilitățile sale, eliberată de complexe, propulsată cu toată energia, edificată asupra scopurilor sale de bază, consolidată pe fundamente și cu bune instrumente de lucru nu poate privi decât cu deplină încredere înainte, în viitorul său. Iar dacă îl va rata, atunci ea nu va mai putea da vina pe nimeni. I. Rezistență și cultură 1. Rezistența intelectuală: două
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din Cluj-Napoca International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health 1. Lucrarea de față, finalizată ca parte a și pe parcursul programului postdoctoral, este organizată în două volume, bine gândite și articulate. Primul volum începe cu prezentarea "fundamentelor psihologiei clinice", continuând apoi cu prezentarea tulburărilor psihice, prezentare care continuă pe tot parcursul volumului al doilea a lucrării. Prezentarea tulburărilor psihice este una didactică, îmbinând criteriile DSM și ICD cu cele ale experienței și cutumelor clinice din țară (ex.
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1995. David, D., Prelucrări inconștiente de informație. Contaminarea psihologică în mass media, practica clinică și juridică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000. David, D., Castele de Nisip, Știință și pseudoștiință în psihopatologie, Editura Tritonic, București, 2003. David, D., Psihologie Clinică și Psihoterapie, Fundamente, Editura Polirom, Iași, 2006. Davidson, J., Swartz, M., Storck, M., Krishnan, R.R. & Hammet, E., "A diagnostic and family study of post-traumatic stress disorder", în American Journal of psychiatry, 142, 1985, pp. 90-93. De Berry, S., "An evaluation of progressive muscle
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
reprezentative din zona de nord a Moldovei: Junimea Moldovei de Nord, Revista Moldovei, Tudor Pamfile. Revistă de limbă, literatură și artă literară, Șezătoarea. Revistă pentru literatură și tradițiuni populare, Unu, Junimea literară, Făt-Frumos, Freamătul literar, Iconar. Între lucrările mai recente fundamente pe ideea de localism creator se cuvine amintit volumul lui Gheorghe Manolache, Resurecția localismului creator: o experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare (2006), care reconstituie biografia acestui concept și a mișcării care l-a promovat (Thesis), patronată de liderul Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
al Universității din Cluj în anii '20, consemnează rolul liceului în formarea sa ca om de știință: "ies din liceul acesta, căruia îi datorez totul. Și trec la Universitate, unde începe marea luptă, ușurată însă prin pregătirea serioasă din liceu. Fundamentul pus în liceu n-a putut fi distrus nici de viața svăpăiată a unui oraș mare, nici de mizeria neagră și nici de dificultățile enorme ale vieței de toate zilele"98. După desăvârșirea studiilor, liniștea provinciei părea că nu promite
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
localismul creator pe baza căruia se și construiește identitatea provincialului. Din punct de vedere estetic, localismul pare a fi însă singura valoare care i s-ar recunoaște unui sămănătorism întârziat. Explorarea localului și raportarea autorilor nord-moldo-veni la valori ce constituie fundamentul identității naționale în viziune tradiționalistă (satul, țăranul, cultura populară, istoria locală, natura patriei etc.) fac ca 14 nume să se bucure de aprecieri elogioase din partea părintelui sămănătorismului, istoricul Nicolae Iorga. Astfel, în secțiunea dedicată publicațiilor periodice, Iorga îl menționează pe
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
majoră. Diversitatea și pluralitatea interdisciplinară îi restrânge naratologiei posibilitatea de a furniza numai disponibilități de orientare generală sau de a se limita la statutul de teorie totalizatoare din etapa ei clasică sau de a deveni o altă: „mare teorie cu fundamente sărace”. Îi oferă însă șanse de împăcare cu aspectele lumii, cu experiența personală, cu edificarea colectivă a identității, cu descoperirea unor sensuri inedite ale trecutului sau cu anticiparea constructivă a viitorului. Toate aceste tentative de definire și caracterizare a naratologiei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
495/ 8-14 august 2013. Chirițescu, Dorel Dumitru, Celălalt, în Revista Dilema Veche, nr.576/26 februarie - 4 martie 2015. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Consumator și construcție socială", în Revista Dilema Veche, nr. 561/13-19 noiembrie, 2014 Chirițescu, Dorel Dumitru, "Creștinismul ca fundament al lumii civilizate", în Revista Dilema Veche, nr. 579/ 19-25 martie 2015 Chirițescu, Dorel Dumitru, "Criza economică - între conspirație planetară și eveniment social obiectiv", în Revista Dilema Veche, nr. 597/ 23-29 iulie 2015. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Despre lege ca fundament
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
fundament al lumii civilizate", în Revista Dilema Veche, nr. 579/ 19-25 martie 2015 Chirițescu, Dorel Dumitru, "Criza economică - între conspirație planetară și eveniment social obiectiv", în Revista Dilema Veche, nr. 597/ 23-29 iulie 2015. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Despre lege ca fundament al democrației", în Revista Dilema Veche, www.dilemaveche.ro, 16 iunie 2015. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Expansionismul monetar american", în Revista Dilema Veche, nr. 386/ 7-13 iulie 2011. Chirițescu, Dorel Dumitru, Fețele monedei. O dezbatere despre universalitatea banului, Editura Institutul European
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
civilizație. Spre geomodernitatea secolului XXI, Editura Nemira, București, 1998. Marcus, Solomon, Paradigme universale, Editura Paralela 45, Pitești, 2011. Marcus, Solomon, Provocarea științei, Editura Politică, București, 1998. Marinescu, Cosmin-co., Capitalismul. Logica libertății, Editura Humanitas, București, 2012. Marinescu, Cosmin-co., Economia de piață. Fundamentele instituționale ale prosperității, Editura ASE, București, 2007. Marinescu, Cosmin-co., Instituții si prosperitate, de la etică la eficiență, Editura Economică, București, 2004. Marinescu, Cosmin-co., Libertate economică și prosperitate, www.ecol.ro. Marx, Karl, Critica Programului de la Gotha, Editura Partidului Muncitoresc Român, București
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
Jean Delumeau, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996. Rogues, Jean, Existența creștină și nădejdea mântuirii, în Jean Delumeu, Religiile lumii, Editura Humanitas, București, 1996. Rousseau, Jean Jacques, Contractul social, Editura Științifică, București, 1957. Rousseau, Jean Jacques,Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității între oameni, Editura Științifică, București, 1958. Russell, Bertrand, În căutarea fericirii, Editura Humanitas, București, 2011. Samuelson, Paul, Economics, FourthEdition, Mc Graw-Hill Book Company, 1958. Samuelson, Paul, Nordhaus, William, Economie politică, Editura Teora, București, 2000. Saunders, Peter, Capitalismul, un bilanț
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
a "ancorei" și a "ancorajului", celei de "legătură" (linkage), deși ea este mai uzuală (v. Lawson, 1980 și 1988; Luttbeg, 1974) pentru a sublinia relația asimetrică (de sus în jos) și efectul de stabilizare al "ancorei". Această metaforă are un fundament important în psihologia cognitivă, fapt dovedit de contribuția inovativă a lui Tverski și Kahnemann (1974), fructul unei cercetări empirice realizată cu acuratețe. Tverski și Kahneman văd în "ancorare" (anchoring) una dintre schemele mentale - euristics - prelucrate de oameni în situații de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
următor. 67 Elementele empirice pentru acestă dezbatere sunt tratate de 2001 Freedom House Survey [Karatnycky, Motyl și Graybow, 2002]. 68 Este ceea ce fac Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens [1992] în cap. 4, 5 și 6, în care își extind analiza fundamentelor democratizării la multe țări din afara Europei. 69 Legitimitate și ancorare. 70 Fac o observație similară celei lui Diamond [1992: 127] la condițiile și precondițiile democrației. 71 Przeworski et al. [2000]. 72 O atentă revenire asupra rolului culturii politice la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Transmodernismul, 2005 Tiberiu Brăilean, Grădinile lui Akademos, 2005 Gnoza de la Bilca, 2007 Cassian Maria Spiridon, Aventurile terțului, 2006 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Tiberiu Brăilean, Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Coperta : Florentina Vrăbiuță (c) BRIGITTE CHAMAK (c) ÉDITIONS DU ROCHER, 1997 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Brigitte Chamak GRUPUL CELOR ZECE sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică cuprinzînd convorbiri cu Henri Atlan, Jacques Attali, Jack
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
formali, se declanșau la momentul t+1, dacă suma "greutăților" impulsurilor primite la intrare la momentul t depășea o valoare-prag fixată. Odată cu cibernetica, formalismul logico-matematic era introdus în științele creierului, noțiunea de tratament și informație era generalizată și erau puse fundamentele inteligenței artificiale. Cultura militară de după război transformă biologia într-o știință a informației: se trecea de la o reprezentare a vieții materială și energetică la una informațională. Creierul era comparat cu o mașină de calcul, iar ereditatea era descrisă în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
îl îndemna pe Robin să examineze necesitatea absolută de a folosi concepțiile "teoriei jocurilor" și "de a examina probabilitatea evenimentelor pentru a încerca să controleze cel mai mare număr de factori posibil și să acționeze asupra lor". 3. Unul dintre fundamentele inegalității dintre oameni fiind pentru Robin împărțirea lor în "muncitori" și "intelectuali", împărțire ce provoa-că neînțelegere, agresivitate, formarea de clanuri și de grupuri sociale, cibernetica îi părea și în acest caz a fi cel mai bun mijloc "pentru a reconcilia
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
J.S. Nu, oamenii care o abordau, care o acceptau erau foarte entuziaști, însă nu erau foarte mulți. Era efectiv un punct de întîlnire în cadrul cunoașterii umane. Jacques Monod și François Jacob au folosit mult cibernetica, care a constituit cu siguranță fundamentul gîndirii lor. Nu vorbesc despre genele însele, ci despre modul lor de funcționare. Monod era foarte influențat de cibernetică. O și spunea de altfel în cartea sa, Le hasard et la nécessité (Hazardul și necesitatea). Matematicienii au o putere uluitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
grup? De aceea am "divorțat" de Grupul celor Zece. Am publicat un "Que sais-je?" ("Ce știu?") despre individualismul metodologic, în care îl citez pe Jean-Pierre Dupuy, care era de acord cu concepția mea că ideea de grup e lipsită de fundament. Bertalanffy o spune de asemenea: grupul nu există. E doar o altă problemă de exprimare. La fel, se poate foarte ușor demonstra că nici societatea nu există. E un produs semantic, o "ființă a rațiunii"! Aștept să i se stabilească
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]