7,158 matches
-
continuă „Curierul românesc”. Tot Heliade indică și programul cultural al gazetei (Programa), care își propune să urmărească viața literară românească și să publice scrieri originale și traduceri ale celor mai bune opere literare străine. Heliade și-a tipărit în coloanele gazetei multe articole politice. Tot aici a apărut „misterul” Proces general între două ordii și nația sau Spoiții cu roșu și spoiții cu alb, satiră politică violentă, între ale cărei personaje pot fi recunoscuți C. A. Rosetti (Musiu Rapace) și I. C
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289043_a_290372]
-
Să facem un pic de filozofie. Ce vi s-a întâmplat? A aruncat Cresus 36 cu noroi în dumneavoastră? Mondor v-a răpit dragostea pentru firimitura voastră de pâine? Sau poate Zoilus 37 a cumpărat împotriva dumneavoastră o diatribă la gazetă? Nu invidiez carul lui Cresus; renumele meu, prin faptul că nu valorează nimic, scapă limbii lui Zoilus; cât privește firimitura mea de pâine, niciodată, niciodată nici măcar umbra celei mai ușoare sarcini... Ah! Vă urmez! Unde îmi era capul? Sunteți, dumneavoastră
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
încercarea monografică Viața și opera lui Al. Sahia. În paralel, între 1949 și 1980 va fi șeful Catedrei de teoria literaturii din Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, în 1954 și 1955 - redactor-șef adjunct la „Gazeta literară”, între 1955 și 1959 - director general al Cinematografiei, între 1977 și 1981 - președinte al Uniunii Scriitorilor. Ministru plenipotențiar al României în SUA (1959-1961), ministru adjunct (1961-1967), prim-adjunct (1967-1972) și titular (1972-1978) al Ministerului de Externe. Cele două monografii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
de cultură Gheorghe Asachi a întemeiat la începutul secolului al XIX lea învățământul în limba română. În 1835 s-a înființat “Academia Mihăileană” - prima instituție de învățământ superior din țară. În anul 1829, Gheorghe Asachi a publicat “Albina Românească” - prima gazetă în limba română din Moldova. La Iași avea să consfințească Mihai Viteazul, la 1600, unirea celor trei țări românești. Tot în capitala Moldovei începea în martie 1848 revoluția ce va cuprinde întreg spațiul spațiul românesc. Și tot aici la 5
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Brașovul literar și artistic”, care va edita publicația cu același nume, unde este redactor (1931-1933). Până în 1935, când i se pierde urma, mai colaborează la „Cronicarul”, „Carpații”, „Munca literară”, „Omul liber”, „Societatea de mâine”, „Familia”, „Propilee literare”, „Provincia literară”, „Curentul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Țara Bârsei” ș.a. În presă, va semna articole, note și însemnări, recenzii și versuri, traduceri din Jean Richepin și Charles Baudelaire. În 1934 îi apare volumul de poezii În sus. Lirica lui F., cu reminiscențe bine filtrate din Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287060_a_288389]
-
la București liceul și cursurile Facultății de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic (1954-1959). Lucrează ca inginer la Uzinele Chimice din Buciumeni și la Uzina de Anvelope „Danubiana” din București. Din 1965 până la tragica sa dispariție a fost redactor la revista „Gazeta literară” („România literară”, din 1968). Afirmarea în literatură a lui M. se datorează ochiului colegial, atent și obiectiv a trei poeți, Geo Dumitrescu, Ștefan Aug. Doinaș și Tiberiu Utan, ultimului dintre ei revenindu-i și meritul de a-l fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
Valuri” din Iași. A editat revistele „Rândunica” (1925-1928, Alexandria), „Facla Muscelului” (1926-1927, Câmpulung) și „Piatra Craiului” (1928-1929, Dragoslavele) și a colaborat cu articole pe teme sociale, politice, de igienă și educație sanitară, precum și cu traduceri la numeroase publicații: „Analele Dobrogei”, „Gazeta Alexandriei”, „Muguri”, „Muscelul nostru”, „Curierul nostru”, „Presa”, „Revista noastră”, „Steaua poporului”, „Junimea”, „Glasul țării” ș.a., cele mai multe editate în orașele prin care a peregrinat, și efemer la „Adevărul literar și artistic”. Stabilit la Alexandria, spre sfârșitul anului 1927 redactează prima formă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
mult un magazin cu traduceri fără actualitate. Cam în același spirit, dar cu mai mult element jurnalistic, e Biblioteca românească, sau adunări de multe lucruri folositoare, întocmită în 12 părți de Zaharia Karkaleki, începînd din 1829, la Buda. Adevăratele prime gazete sunt Curierul românesc al lui Eliade (8 aprilie 1829) și Albina românească a lui Asachi (1 iunie 1829). În Ardeal, Ioan Barac edită în 1837 Foaia Duminicei, iar George Bariț, din 1838, Gazeta de Transilvania. În ordinea literară, Eliade scoase
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
începînd din 1829, la Buda. Adevăratele prime gazete sunt Curierul românesc al lui Eliade (8 aprilie 1829) și Albina românească a lui Asachi (1 iunie 1829). În Ardeal, Ioan Barac edită în 1837 Foaia Duminicei, iar George Bariț, din 1838, Gazeta de Transilvania. În ordinea literară, Eliade scoase în 1835 Gazeta teatrului național și din 1836 Curier de ambe sexe. G. Bariț dădea în 1838 Foae pentru minte, inimă shi literatura. În 1837 Asachi veni cu Alăuta românească, supliment la Albina
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
românesc al lui Eliade (8 aprilie 1829) și Albina românească a lui Asachi (1 iunie 1829). În Ardeal, Ioan Barac edită în 1837 Foaia Duminicei, iar George Bariț, din 1838, Gazeta de Transilvania. În ordinea literară, Eliade scoase în 1835 Gazeta teatrului național și din 1836 Curier de ambe sexe. G. Bariț dădea în 1838 Foae pentru minte, inimă shi literatura. În 1837 Asachi veni cu Alăuta românească, supliment la Albina, care avu mai multe serii. C. Lecca tipări și el
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ascezei și a macerației ci pe o regresiune spre viața instinctuală. Un bătrân călugăr, Euthanasius, care își caută moartea într-un torent, simbolizează euthanasia propusă de acel Schopenhauer care totuși era un ascet cvasi-bizantin, propagator al castrării. În articolele de gazetă, Eminescu a aplicat cu statornicie acest rousseauianism schopenhauerizat ce s-ar putea reduce la următoarele propoziții: între suprema conștiință metafizică și beatitudinea topirii în Neant, există o cale mijlocie de împuținare a răului, înlăturarea conștiinței parazitare, din care iese durerea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de factura Ovid-Catul-Properțiu. Frigul ținuturilor critice, mormintele, ceea ce întunecă existența sub soarele mediteranean și printre albele coloane, acestea sunt ideile poetice ale elegiacului, clasic nu în decor ci în substanță. Teroarea de mări negre, zăpezi și vânt aspru e ovidiană: Gazetele din Urbe au avut dreptate Scriind că astăzi apele vor fi-nghețate. Ieri, toată noaptea, cu tridentul său, Neptun Le-a frământat și răscolit ca un nebun. O! cum gemeau, prin vânt, plângând cu aspră voce Năvarnica Lycorias și Phyllodoce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adolescent cu proiecte de metafizică neefectuate, copilăria plină de emoții nemijlocite: O! Vreme-n care nu citeam! Când mă suiam, uimit, în tren Și când în veșnicul refren Atâtea gânduri depănam! Azi, trenul pare monoton:Ne temem de întîrzieri, Cetim gazetele de ieri, - Ne facem somnul în vagon! La geam cu capul gol în vânt, Știam că sunt de mult pe drum, Și nu știam, cum știu acum, La care kilometru sânt O! Vremea când pe scări, vegheam Cu gândul dus
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
drept” (1913-1914, în 1915 contopită cu „Ramuri”), „Cuget clar” (1928-1936) și „Cuget clar (Noul «Sămănător»)” (1936-1940). Creându-și organe de presă proprii, I. nu a contenit să-și împrăștie slova și în alte periodice. A colaborat la „Universul”, „Junimea literară”, „Gazeta Transilvaniei”, „Timpul”, „Patria”, „Excelsior”, la reviste literare precum „Lamura”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar” (pe care l-a și dirijat câteva luni în 1925). Semnătura lui apărea (mai ales între cele două războaie mondiale) în diverse publicații străine, de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Liceului „Gh. Barițiu” din Cluj, apoi al Liceului „Regele Ferdinand I” din Turda (1936-1942), avându-l profesor de română pe Teodor Murășanu. Ca elev în ultimele clase de liceu, se numără printre foarte tinerii condeieri cărora învățătorul Vasile Iluțiu, directorul „Gazetei de la Turda”, le încredințează redactarea suplimentului „Gazeta de la Turda pentru tineret” (1940-1943). După bacalaureat se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (mutată la Sibiu, după Dictatul de la Viena). Un an mai târziu este mobilizat și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
Liceului „Regele Ferdinand I” din Turda (1936-1942), avându-l profesor de română pe Teodor Murășanu. Ca elev în ultimele clase de liceu, se numără printre foarte tinerii condeieri cărora învățătorul Vasile Iluțiu, directorul „Gazetei de la Turda”, le încredințează redactarea suplimentului „Gazeta de la Turda pentru tineret” (1940-1943). După bacalaureat se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (mutată la Sibiu, după Dictatul de la Viena). Un an mai târziu este mobilizat și încorporat la Școala de Ofițeri de Rezervă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
de Literatură „M. Eminescu” din București. Revine la Cluj și lucrează ca „redactor tehnic” la „Almanahul literar”, apoi la „Steaua” până în 1971, când trece, în calitate de redactor-șef adjunct, la revista „Tribuna”, de unde a fost pensionat în 1985. A debutat la „Gazeta de la Turda pentru tineret” (1941), cu studiul Natura în poezia lui Eminescu. Primele poezii, apărute tot acum în aceeași revistă, sunt semnate cu pseudonimul V. Nicolin; cu numele propriu semnează poemul Fața ta, publicat aici în 1942. Colaborează cu poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
apărute tot acum în aceeași revistă, sunt semnate cu pseudonimul V. Nicolin; cu numele propriu semnează poemul Fața ta, publicat aici în 1942. Colaborează cu poezie și critică literară la „Pagini literare”, „Luceafărul”, „Vremea”, „Lupta Ardealului”, „Tribuna nouă”, „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Transilvania”, „Vatra”, „Astra”, „Argeș”, „Tomis”, „Ramuri”, „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Caiete critice”, „Utunk”, „Korunk” ș.a. A mai semnat Paul Lucian sau cu inițiale. Debutul editorial, cu volumul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
și a colaborat cu articole la Dicționarul scriitorilor români. Din poezia sa, revista londoneză „Poetry World” (1986) a publicat un grupaj de poeme tălmăcite în limba engleză de Ștefan Stoenescu. Începând să scrie versuri de timpuriu, F. este prezent în „Gazeta de la Turda pentru tineret” mai cu seamă cu critică literară, chiar sub genericul unei rubrici, „Prezentări literare”. Vasile Iluțiu, directorul ziarului, îl caracteriza într-o formulă adecvată: „liniștit ca o apă adâncă, așa cum îi este și gândirea, și talentul”. Bilanțul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
Renoir, București, 1970; Marcel Brion, Homo pictor, pref. Dumitru Matei, București, 1977 (în colaborare cu Maria Vodă Căpușan); Roy Mac Gregor-Hastie, Poeme - Poems, ed. bilingvă, pref. trad., Cluj-Napoca, 1977 (în colaborare cu Mihail Bogdan). Repere bibliografice: Vasile Iluțiu, Prima despărțire, „Gazeta de la Turda pentru tineret”, 1942, 9-10; [Dan Petrașincu], „Cremene în apa vremii”, VAA, 1942, 420; Mihai Gafița, Despre poeziile lui Victor Felea, „Tânărul scriitor”, 1955, 12; Florian Potra, Poezia lirică - artă mobilizatoare, ST, 1955, 8; Nicolae Manolescu, „Voci puternice”, CNT
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
VIITORUL, publicație apărută la Târgoviște, săptămânal, din februarie până în septembrie 1888, sub redacția lui C. Alessandrescu. Continuând „Armonia” și „Unirea”, gazetele efemere mai vechi ale lui Alessandrescu, V. se adresează cu precădere intelectualilor rurali, învățătorilor și preoților, de la care se primeau și cereri stăruitoare de transformare a ei într-o revistă literară. Cu modestie, redactorul recunoaște că lucrul nu îi stă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290567_a_291896]
-
în putință. S-a mulțumit să tipărească, pe lângă articole politice, știri locale, varietăți distractive, și versuri de Al. Vlahuță. Apărute în fiecare număr, poeziile (Banul, Armida ș.a.), ca și scrierile în proză (O masă de stos) ale acestuia au dat gazetei un oarecare interes. D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290567_a_291896]
-
literare, îndeosebi pe cele ale scriitorilor germani emigrați din România (Herta Müller, Horst Samson, Johannes Lippet ș.a.). Face parte din PEN-Clubul german. Primele poezii îi apar în 1963 în „Luceafărul”, la rubrica „Poșta redacției”, asigurată de Mihu Dragomir, ulterior în „Gazeta literară” și în „România literară”, cu prezentări de Geo Dumitrescu. Tot acum începe o corespondență desfășurată peste două decenii cu autorul Libertății de a trage cu pușca. Mai scrie la „Tribuna”, „Steaua”, „Axioma”. Debutează editorial cu placheta Fiul rispitor (1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
UNIREA, cotidian apărut la București între 1 februarie 1887 și 1 iulie 1888, sub conducerea politică a lui I.G. Bibicescu. Printre redactorii gazetei, care avea orientare liberală, figurează Mircea C. Demetriade (semnează și Dimitriadi), Iuliu I. Roșca, Vasile Alecsandrescu (semnează uneori Vas-al și Vasal); ei dau versuri, proză, articole de critică literară, traduceri. Schițe, istorioare și mici povestiri publică destul de consecvent, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290349_a_291678]
-
CRAINICUL MARAMUREȘULUI, gazetă apărută la Sighet, lunar, de la 19 iunie 1932 până la 15 august 1935, redactor responsabil fiind Gh. Nișoreanu. Poezia lui Aron Cotruș Către plugari ține loc de articol-program, el semnând și în al doilea număr poezia Maramureșul și apoi Pătru Opincă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286472_a_287801]