7,834 matches
-
13 iulie legea a trecut și de senat cu 116 voturi pentru și 17 contra. Cu toate limitele ei, reforma agrară din 1921 a avut o influență pozitivă asupra dezvoltării ulterioare a țării, fiind cea mai largă și cea mai generoasă dintre reformele legiferate după război în toate țările din răsăritul și centrul Europei. În țara noastră era pentru prima oară și din păcate și pentru ultima oară, până în zilele noastre, când țăranul este recompensat pentru sângele și sudoarea pe care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
după ce proaspeții pensionari au părăsit orașul și s-au mutat în ea, coborând pe pământ, după exprimarea lor. Au investit o sumă frumușică pentru mobila trebuitoare celor două camere și bucătăriei spațioase, pentru parchet, gresie, faianță, pentru construcția unui spațiu generos destinat băii și centralei termice. S-au străduit, și au reușit, să-și creeze ambianța interioară și confortul pe care l au avut în apartamentul de la ultimul etaj al unui bloc din zona Halei Centrale. Ceea ce m-a cucerit și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Cântecul închinat despărțirii de școală, de diriginte și colegi a fost intonat, cu dragoste și cu nostalgie, la toate reuniunile colegiale care au urmat. În finalul acestui eseu adresez un îndemn rimat actualilor și viitorilor diriginți: Ca dascăl să fii generos și competent; Ca diriginte, apropiat și exigent. În profesie să dovedești atașament Și să-ți păstrezi sufletul de-adolescent. Oră de dirigenție Lumina puternică a soarelui din mijloc de vară pătrunde prin ferestrele larg deschise ale sălii de clasă. Câteva
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Liceanul de la "Național", avid de lectură, citește "mult, foarte mult", împărțindu-se între "filozofie, știință, artă, literatură, istorie, socialism". Preocupări analoage la mai tânărul coleg M. Sadoveanu, care, în același "mediu de extraordinară fermentație culturală", era deschis cărților. "Toate ideile generoase ale timpului, toate literaturile europene, în traduceri franțuzești va aminti el în Anii de ucenicie aveau circulație intensă între colegii mei"... Cultura lui Eugen Herovanu, nutrită sistematic, transpare fără ostentație în Orașul amintirilor; trimiterile la scriitori francezi abundă. O împrejurare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Întotdeauna un anumit personaj ridică vocea reducând la tăcere pe celelalte (căci fiecare purtăm în noi câteva ase-menea personaje; Daniel Halévy recunoaște în persoana tatălui său doi oameni diferiți, unul, observator, scrupulos, care a scris Les petites Cardinal și altul, generos și delicat căruia îi datorăm L'abbé Constantin). Din alternanța aceasta, care se desfășură în ritmul vieții, nu se poate să nu rezulte o anumită diformațiune a propriei noastre figuri. Acum câțiva ani, precizează Lacretelle, începusem și eu un Jurnal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pentru a observa că scrisul meu diferea simțitor, după cum avea loc la Paris sau la țară. La Paris el trăda preocupări trecătoare și oarecare grijă pentru efectul frazei și al cuvântului. La țară, lucrurile aceste mărunte făceau loc unor preocupări generoase și cercetări profetice. Atunci m-am întrebat: care e adevărata mea viziune despre lumea ce mă-nconjoară? cum sunt care sunt eu cel adevărat. Și iritat de dualitatea acesta și de neputința în care mă vedeam de a mai potrivi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fraza lui se construia încet și penibil, ajutată de o mimică expresivă, în care gestul preceda întotdeauna cuvântul... Prin ce minune, cu asemenea mijloace insuficiente și improprii, omul acesta mărunt și nervos reușea totuși să ne transmită mai totdeauna căldura generoasă a entuziasmului său, iată un lucru pe care la depărtarea la care mă găsesc mi-ar fi greu să-l explic... Nu cred, astfel, că, atât eu cât și camarazii mei, datorim puțin lucru educatorilor noștri, atât în cultura pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
închipui că, mai mult sau mai puțin, fiecare din noi se credea în drept să aspire la gloria florentinului Pico della Mirandola. Cu toate acestea nu eram mândri, nu eram prea mândri. Și nu arareori, peste elanul nostru curat și generos trecea câte o undă de îndoială și de tristețe. În orice caz, nimănui dintre noi nu i-a trecut vreun moment prin minte că misiunea noastră de a schimba fața lumei (misiune în care am crezut, desigur, cum cred toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
crise de la conscience européenne", Paul Hazard spune: "Il met en jeu de valeurs irréductibles; il procède de raisons que la raison connît, et d'autres, que la raison ne connaît pas"). * În starea aceasta de spirit, în atmosfera creată de generoasa mișcare pe care am evocat-o, ia naștere, la Iași, asociațiunea literară "Junimea" (cam pe la 1863), iar câțiva ani mai târziu, organul său de publicitate "Convorbiri literare". Junimea și Convorbirile. Nume ilustre; sau aproape; pline de strălucire și de prestigiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fundamentală dintre tendințele lor. În forma sa inițială, mișcarea socialistă de la Iași, după cum o atestă unul din cei mai buni istorici ai ei, d. Atanasiu, apare ca mișcarea unei asociațiuni studențești "pentru ridicarea morală și materială a poporului..." O mișcare generoasă și culturală deci, o operă de asistență socială, până la un punct. Cel puțin în aparență, în tendințele sale mărturisite. Din mișcare, prin urmare din asociație, făceau parte, între alții, Eugen Lupu și frații Nădejde, care, cu drept cuvânt, pentru rolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
departe acțiunea Evenimentului, răspândind pretutindeni învățăturile sale, pentru ca în cele din urmă să-și schimbe și ea așezarea, odată cu preocupările și cu îndrumarea sa. Fenomenul acesta e de altfel vechi. Toată istoria Iașului e plină de începuturi strălucite, de întreprinderi generoase, de inițiative promițătoare, toate însă curmate brusc prin tot felul de împrejurări ciudate. În secolul al șaptesprezecelea, Iașul a fost (cum am mai spus-o și cum se știe) centrul unei activități culturale și artistice din cele mai fericite. Împrejurări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cuvânt așezarea și cadrul, ar fi dat Iașului-capitală strălucirea aceasta, cât mai ales celelalte condiții, psihice și morale, adică tot ce a determinat spiritul colectiv al vechei capitale a Moldovei, sufletul ei, atmosfera ei, cărora li se datoresc atâtea mișcări generoase și atâtea fecunde manifestări ale culturei noastre naționale. Iașul-capitală s-ar fi prezintat cu o ținută morală, cu o dispoziție a spiritului, cu o distincție sufletească, cu desăvârșire altele decât cele pe care le-ar fi putut oferi orice alt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cred că vechii atenieni au posedat vreodată vinuri mai bune decât poseda, la epoca de care vorbesc, Iașul nostru, Iașul cu celebrele sale podgorii, Socola, Valea Adâncă, Șorogari și mai cu seamă Uricani și Cotnari. Am de altfel convingerea că generoasele vinuri ale Iașului au și ele partea lor în formațiunea sufletului acestui oraș. Că adică, dacă locuitorii fostei capi-tale a Moldovei au dovedit în trecut unele calități frumoase și rare, de pildă vioiciunea de spirit, înclinațiile artistice, oarecare distincțiune sufletească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
străbătuse lumea, uimit de unele argumente cu care eram combătut. Și cu ocazia aceasta, am învățat să văd ce funeste sunt pasiunile care împing pe oameni în contra oamenilor, și ce ușor pot tulbura inteligențele cele mai clare inimile cele mai generoase. * În Mai 1889, în urma unei întruniri naționaliste s-au produs la Iași tulburări destul de grave. Tulburările acestea au avut loc în cartierele evreiești, Târgu-Cucului, Podul-de-fier, Podu-Lung, sub ochii și aproape sub protecțiunea autorităților, cum se întâmplă mai întotdeauna. Cu câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
e nici un simplu capriciu, o fantezie oarecare. Legăturile mele cu presa (care, chiar dacă n-au fost întotdeauna deopotrivă de strânse, n-au încetat însă cu totul niciodată) au fost, în mod constant, susținute de acea înclinație adâncă, de acea pasiune generoasă, care sunt semnele sigure ale vocațiunei. Căci pot foarte bine afirma, astăzi când spiritul meu, când ochii mei au căpătat acea claritate și acea siguranță pe care nu le aduce de cât vrâsta (și pe ce preț!) că am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mediului și condițiilor în care s-a format acel spirit, toate aceste nu înseamnă deloc puțin lucru. Căci pentru ca anecdota să primeze, trebuia, întâi, ca cei care decretaseră acest lucru să acuze o stare de suflet potrivită, o inimă ușoară, generoasă, largă, o dispoziție netulburată de preocupări grave sau de pasiuni și de viții. Starea aceasta era în nota acelor timpuri fericite, când micul nostru stat independent își stabilise bazele existenței sale politice, când o parte din idealurile noastre naționale se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a suportat toate cheltuielile legate de expoziție, iar eu am primit oferta de la Adrian Drăgușin, să mă găzduiască la el acasă, fără nici o pretenție. Am vrut să stau din nou la hotel, dar a insistat și am acceptat oferta generoasă. Banca Turco-Română Mihai Dascălu, Raluca Drăgușin, Victor Ernest Mașek La vernisaj a venit multă lume, banca era arhiplină și în mod special de oameni de afaceri turci. Expoziția a fost și în atenția presei, printre alte articole s-au scris
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
știm, fotbalul. Acest sport a depășit granițele unui simplu joc și a devenit de mult un fenomen de masă. Cum era și normal, televiziunile profită de pe urma acestui lucru: plătesc sume exorbitante pentru drepturile de difuzare a meciurilor, acordă un spațiu generos fotbalului în secțiunea de știri sportive (de cele mai multe ori, știrile sportive sunt exclusiv știri despre fotbal și fotbaliști), programează emisiuni de analiză și dezbateri pe marginea acestui sport etc. Iar ecranul televizoarelor noastre ne este invadat de tot felul de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
munca de jos - reporterii și cameramanii. Îmi povestea cineva care lucra în redacția Știrilor ProTV că toți își doreau să meargă la conferințele lui de presă sau doar săi ia o declarație, pentru că de fiecare dată patronul Stelei era foarte generos cu jurnaliștii. După o asemenea întâlnire binecuvântată, unii plecau în buzunar și cu o sută de euro. Desigur, principiul „îl vede azi, îl vede mâni, astfel dorințai gata“ a funcționat, iar publicul supus unui asemenea tratament a ajuns să fie
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
osanalele deșănțate pe care leau ridicat lui Dan Iosif televiziunile, la sfârșitul săptămânii trecute. Din momentul în care au anunțat știrea morții lui și până sâmbătă, când a fost înmormântat, toate posturile au acordat zilnic, la emisiunile informative, un spațiu generos „marelui dispărut“. Totul asezonat cu un discurs din off plin de vorbe mari („Ca o ironie a sorții, a murit singur, departe de țara pentru care șiar fi dat și sufletul“ - ProTV) și, desigur, cu declarații ale colegilor de partid
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
se ridica un mormînt În incinta consacrată; mormîntul unui om viu Îl urmărea pe acesta ca propria-i fantomă... dar nu, simt că voi rămîne toată viața credincios acestor nopți și acestor zile legănate de valuri, cu toate că marea e la fel de generoasă cu cei infideli, ca și Ariadna, și Îi lasă să plece nestingheriți... Apoi, dintr-odată, amintirile. Anteu renaște odată cu memoria. Zeii dorm În stînci, În nisipul și apa mării. Trîntindu-se la pămînt, În nisipul cald, el reface legătura cu zeii
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
că de lucrurile ce ne vorbesc despre o trecere limitată prin lume trebuie să ne apropiem cu mai multă pasiune decît de piramide, tocmai pentru a prețui viața și a-i da o justificare. Soarele Înălțat deasupra golfului se revarsă generos Într-o dimineață aurie și aș fi putut să constat strict acest fapt esențial și să-mi spun că dincolo de el nimic, În fond, n-ar trebui să mai aibă importanța, dar simt nevoia să adaug: ba da, există ceva
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
altceva decât de hotărârea de a face, cu ajutorul harului lui Dumnezeu, ceea ce făcuseră ei. Mai mult, singura lui dorință era, așa cum am spus4, să meargă la Ierusalim imediat după vindecare, impunându-și toate mortificările și renunțările pe care un suflet generos și înflăcărat de Dumnezeu obișnuiește să le dorească. Hotărârea 10. Gândurile deșarte de mai înainte se pierdeau deja în uitare, gonite de dorințele sfinte 1 pe care le avea și care i-au fost confirmate 2 de o vizită din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
trudească ziua și să vegheze noaptea cu mine, pentru ca mai apoi să aibă parte cu mine la biruință, cum a avut și în trudă”. 94. Al treilea punct. Să chibzuim ce trebuie să răspundă supușii buni unui rege atât de generos și atât de omenos; și, prin urmare, dacă vreunul nu ar primi cererea unui astfel de rege, cât de vrednic de dispreț ar fi din partea întregii lumi și șvrednicț să fie socotit un cavaler ticălos. 95. A doua parte a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Andrieș a fost un om al cetății culturale, în care s-a manifestat ca om activ și de inițiativă. Era un mare iubitor și colecționar de artă. A fost membru fondator al Societății Culturale „Plai mioritic“ Iași-Chișinău-Cernăuți. Fiind o fire generoasă, în calitate de redactor-șef adjunct al revistei „Iașul literar“, a publicat piesele celorlalți confrați; un număr de revistă a fost rezervat aproape în întregime dramaturgilor ieșeni, toți publicând câte o piesă în trei acte. A colaborat la revsitele: „Iașul literar“, „Cronica
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]