8,332 matches
-
de clasă”, invocând sensul umanist din scrierile lui André Gide, André Malraux, Ernst Bloch, Julien Benda și Jean Guéhenno, orientare prezentată ca obligatorie și astfel autolegitimată axiologic. În ultimul număr Ștefan Roll face un portret lui Lev Tolstoi. Mai sunt inserate fragmente din corespondența pictorului N. Grigorescu și Scrisoare de la Delavrancea și Vlahuță, precum și traduceri, nesemnate, din Charles Baudelaire și Paul Verlaine. E. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289965_a_291294]
-
variate încercări de revitalizare a societății în ansamblul ei, și multe devieri, care se regăsesc atât la nivelul individului uman, cât și la nivelul instituțiilor sociale. Eșec al instanțelor de socializare și al instituțiilor de control social, manifestările anomice se inserează din ce în ce mai des în paginile ziarelor și pe ecranele televizoarelor, se fac din ce în ce mai prezente în vecinătatea noastră directă. În multe din aceste cazuri sunt implicați elevi de vârste diferite, iar întrebările care apar imediat sunt: “Ce se întâmplă cu sistemul școlar
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
n-a ajuns la o îmbinare mai fericită a celor două elemente, decât tânăra generație românească”. Rubrica „Cronici” cuprinde secțiunile „Cărți”, „Reviste”, „Însemnări”, „A.B.C.”, reunind recenzii și comentarii despre unele evenimente culturale. Rubricile „Am primit la redacție” și „Bibliografie” inserează bogate liste cu ultimele apariții editoriale. Poezia publicată în revistă oferă imaginea caleidoscopică a unor programe estetice care merg de la lirica tradiționalistă, de sorginte gândiristă, reprezentată de V. Voiculescu (Colind uitat), Vintilă Horia (Vals trist), Mircea Streinul (Moartea copacului), Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
Nisa arată că anumiți conducători europeni împărtășesc și ei același sentiment. De altfel, se poate spune că Uniunea Europeană a făcut deja cîțiva pași în această direcție. Referirile la principiile statului de drept, ale democrației, egalității și solidarității, din ce în ce mai clare și inserate în tratate, demonstrează că popoarele sau cel puțin conducătorii lor au conștiința patrimoniului valorilor lor comune. Reformele sistemului instituțional realizate prin tratatele de la Maastricht, Amsterdam și Nisa, care au consolidat logica parlamentară, ilustrează același atașament față de sistemul din care fac
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
bazele unui Comitet al Regiunilor, care să transmită celorlaltor instituții avizul asupra politicilor europene. În același moment, parlamentele naționale, al căror rol scade din momentul în care parlamentul european este ales prin vot direct, au încercat și ele să se insereze în ansamblul instituțional al Uniunii. Fiecare inițiativă a fost prezentată de către susținătorii ei ca fiind o contribuție la reducerea deficitului democratic al Uniunii. Era vorba de o mai bună reprezentare a cetățenilor, de posibilitatea ca aceștia să își facă auzită
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
în adâncime. Maniera neagră sau mezzotinta este deosebit de spectaculoasă din punct de vedere al redării materialității. Din păcate, rezistența la tiraj este destul de mică, astfel explicându-se numărul ei mic de adepți. De cele mai multe ori, este folosită alături de - sau chiar inserată între - alte tehnici ale gravurii în adâncime, tocmai pentru a îmbogăți materialitatea semnului gravat. Mult timp, maniera neagră sau mezzotinta a fost utilizată aproape exclusiv pentru reproducerea picturilor, dar gama tonală bogată și subtilă oferită de această tehnică i-a
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
acestui tip de tipar găsim un inventar generos de semne. În cazul concret al litografiei, dat fiind că pe piatră se pot realiza semne cu tuș și cretă, mimând desenul în pensulă, peniță și laviu sau cărbune, dar se pot insera și imagini fotografice, cu numeroase posibilități de nunțare a semitonurilor materialității, posibilitățile de figurare devin practic nelimitate. Degrevată de servituțiile tipografice, tehnica litografiei a cunoscut o relansare ca gen artistic în sine, după apariția tehnicii offset de tipar. Tocmai datorită
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
lui I.J. Focșăneanu pe Eugeniu A. Negulescu, probabil fiul primului. Un articol jubiliar din 1936 socotește anii de viață ai publicației începând din 1884 când, în numărul din 15/27 iulie al ziarului „Frăția româno-italiană” (tot al lui Cazzavillan), este inserat următorul anunț: „Ziarul ilustrat al călătoriilor și al întâmplărilor pe uscat și pe mare”. Acest ziar foarte interesant și instructiv e întâiul și unicul în țară și se recomandă tuturor familiilor ca cel mai frumos ornament al oricărei biblioteci. E
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
contra despotismului, dar este o formă de protecție și, ca să spunem așa, un zid de apărare. Pe scurt, mai ales dacă ținem cont de experiențele noastre din secolul al XX-lea, putem considera aceste libertăți politice, pe care le-am inserat între libertățile personale și libertățile sociale, drept forma de libertate, poate cea mai semnificativă simbolic și în același timp, într-o măsură variabilă după caz, drept condiția esențială a altor libertăți. Am mai putea prezenta libertățile din societățile noastre și
[Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
publicate versuri de Vasile Militaru, Petre Dulfu, Maria Pană, alături de aceștia aflându-se I. Gr. Periețeanu, Ilie Marin, S. Prunculeț, George Silviu, Ioan I. Ciorănescu, Elena Farago, Radu Boureanu, Victor Ion Popa. Aici apare poemul Lumânările de Nichifor Crainic, sunt inserate și poezii de Victor Eftimiu ori fabule de Cincinat Pavelescu, sunt retipărite un Sonet de Al. Vlahuță și două poeme, Copiilor și Pace, de O. Goga. Numărul 2/1921 reproduce texte folclorice din culegerea lui G. Dem. Teodorescu. În sumar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
personalitatea celui mai combativ cărturar al Școlii Ardelene, reliefând trei momente din viața lui (întemnițarea, găzduirea la poetul Nagy László și ultimul drum, cel de la Oradea la Sinea), cu imaginarea unor acțiuni conspirative. A doua piesă, cu subiect din actualitate, inserează o intrigă sentimentală într-o dramă socială: construirea și surparea unui stadion. O demipoetă, Irina Brumaru, căsătorită cu un inginer, vrea să îl despartă pe șeful acestuia, Dan Celmare, de soție și să îl determine să se însoare cu ea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
pentru poezie. Inspirate de urcarea pe tron a lui Gheorghe Bibescu, „stanțele epice” din volumul Prințul român (1843) sunt naive și exaltate. Asemenea „stanțe” apar și în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și în „Curierul românesc”. În „Învățătorul satului”, inserate în articolele moralizatoare din ciclul amintit, se găsesc câteva poezii simple, pe motive populare. Un volum de versuri nu a mai apucat să vadă lumina tiparului. Tot în manuscris a rămas și o tragedie în versuri, Iosef cel lacom sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
cu "adaptarea" în foileton Minunata călătorie a istețului Ionică "în țara de dincolo de neguri", în toamna anului 1918, în revista "Biblioteca copiilor și a tinerimei". Semnătura îi apare, apoi, în 1923 în "Buletinul Asociației Studenților Creștini". Aici, pînă în 1928, inserează articole despre rostul asociației, despre un congres al acesteia, despre cîțiva mistici străini, "scrisori din Paris", precum și poeme. După întoarcerea în țară, numele i se regăsește, în 1928, mai întîi în "Gîndirea", căreia va continua să-i dea, pînă în
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
pînă în 1933, versuri, cronici literare, dramatice și plastice, precum și în "Convorbiri literare" și "Curentul". În ianuarie 1929 începe să publice în "Cuvîntul", intervenind în polemica iscată în jurul datei sărbătorii pascale. Devenit, probabil, redactor al ziarului condus de Nae Ionescu, inserează în paginile lui versuri, proză, eseuri, reportaje, comentarii asupra unor cărți de literatură, de filosofie și de religie, precum și numeroase articole economice. În același timp, semna manifestul avangardist Poezia agresivă sau poemul reportaj, în revista "unu" (1931), un "pretext teatral
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
PSD) - Valeriu Todirașcu (ARD/PNȚCD/NR) - Ruxandra Jipa (PPDD) Notă *au mai candidat la alegeri parlamentare din anii trecuți **au mai fost parlamentari candidații scriși cu litere îngroșate sunt parlamentari în funcție candidații total necunoscuți din PPDD nu au fost inserați
Lista completă a bătăliilor electorale pentru colegiile din București by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41491_a_42816]
-
legislației în vigoare acum, nu a reglementărilor care vor intra în vigoare la 1ianuarie 2004. Pop Georgeta, Timișoara. Vă înțelegem nemulțumirea - dar dorim să vă informăm că redacția noastră nu are nici o vină în ceea ce privește discrepanțele dintre programele posturilor naționale românești inserate în „Agenda TV“ și ceea ce aceste posturi difuzează realmente. Pe pagina 30 din fiecare număr al suplimentului „Agenda TV“ este inserat cu litere albe pe fundal negru următorul text: „Posturile de televiziune își rezervă dreptul de a efectua modificări în
Agenda2003-48-03-dialog () [Corola-journal/Journalistic/281764_a_283093]
-
dar dorim să vă informăm că redacția noastră nu are nici o vină în ceea ce privește discrepanțele dintre programele posturilor naționale românești inserate în „Agenda TV“ și ceea ce aceste posturi difuzează realmente. Pe pagina 30 din fiecare număr al suplimentului „Agenda TV“ este inserat cu litere albe pe fundal negru următorul text: „Posturile de televiziune își rezervă dreptul de a efectua modificări în programele anunțate“. Posturile românești ne comunică modificări operate în programul lor și după ce a fost pusă în vânzare „Agenda“, ba chiar
Agenda2003-48-03-dialog () [Corola-journal/Journalistic/281764_a_283093]
-
programele anunțate“. Posturile românești ne comunică modificări operate în programul lor și după ce a fost pusă în vânzare „Agenda“, ba chiar și în ziua în care erau programate programele înlocuite. În al doilea rând, din motive de spațiu, nu putem insera toate informațiile referitoare la fiecare emisiune. Prin urmare, cuvintele dvs. grele nu îi pot viza nici pe tipografii, nici pe corectorii, nici pe redactorii noștri - care toți depun eforturi pentru a nu înșela așteptările cititorilor „Agenda“ din cele șase județe
Agenda2003-48-03-dialog () [Corola-journal/Journalistic/281764_a_283093]
-
joacă un rol crucial. Halucinația lui Jacques, care are senzația că marea îl invadează prin tavan (sesizați abundența de conotații), e climaxul emoțional al filmului. Vorbesc de o secvență sensibilă, pentru că mulți regizori au înghițit eternele reproșuri ale criticilor pentru că inserau astfel de momente într-un mod gratuit. Or, tocmai acest lucru nu se întâmplă în lungmetrajul lui Besson. }i se pare firească o astfel de halucinație, iar modul în care e filmată redă epidermic senzația. Nu ai cum să fii
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]
-
de „tranșant”, în foarte scurte eseuri datate 12 septembrie 2005 - 31 mai 2006. Noi le citim exact în forma în care sunt scrise și chiar pe măsură ce sunt scrise, dar nu într-o înșiruire de sine stătătoare, ci așa cum au fost inserate de J.M. Coetzee într-un roman neconvențional care se citește de la stânga la dreapta și de sus în jos. Eseurile ocupă partea de sus a fiecărei pagini și pentru a citi integral unul dintre ele trebuie să treci la paginile
Coetzee ca „J. C.” by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6567_a_7892]
-
filmul dă chix: ca să traduc literal din engleză, rolurile ,susținătoare" nu pot să îl susțină pe cel principal. O fi simțit Allen vreo lipsă în acest sens, și poate de aceea, pentru a strânge mai multă ,susținere" pentru protagonist, a inserat fantome în film. Mai e nevoie să spun cât de nepotrivită e această alegere? Înțeleg că lungmetrajul e apăsat cultural, că avem Dostoievski și Donizetti la greu, dar chiar să-l amestecăm și pe bătrânul Will în treaba asta...
Woody, du-te și te culcă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10911_a_12236]
-
fi corectate inutilele amputări pentru a „intra” în tiparul metric (precum „o vorb” „jumat” etc); dar ele sunt inerente începuturilor de drum. Poate că și relativa nefamiliaritate cu subtilitățile limbii române conferă o anume creativitate (traducătorii nu se feresc să insereze cuvinte precum „etude” în loc de „studii”, sau, în spiritul mixajelor de astăzi, anglisme precum „cool”, „ladylike”, mai neașteptate însă când e vorba de expresionismul german). Nu e ușor nici cu strictele reguli ale traducerii rimate în română, care interzic - în afara cazurilor
Poeme și aforisme de Gottfried Benn by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4195_a_5520]
-
ambalaje către „Eco-Rom Ambalaje“ S.A. Aceasta, la rândul său, precizează „PRAIS Corporate Communications“, încheie parteneriate cu autoritățile locale, cu societățile de salubrizare și transport și cu firmele specializate în reciclare. Agenții economici care aderă la sistemul „Punctul Verde” vor putea insera simbolul „Punctul Verde” pe ambalajele produselor lor. Astfel, cumpărătorul va ști că firma producătoare sau importatoare a produselor respective este o companie responsabilă din punct de vedere social. Fondatorii „Eco-Rom Ambalaje“ sunt companii românești și străine care activează în domeniul
Agenda2004-43-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282996_a_284325]
-
cu autobuzul sau trenul („Înscrierile pentru trenul special Timișoara - Maglavit aranjat de ziarul «Vestul» costă 400 lei dus-întors se fac numai până în seara zilei de 23 Septembrie a. c.“, „Voința Banatului“, 22 septembrie). Pelerini din Banat O primă știre era inserată în „Voința Banatului“ din 11 august: „De nouă săptămâni de zile comuna Maglavit din județul Dolj, unde ciobanul Petrache Lupu a văzut pe Dumnezeu, e vizitată zilnic de mii de pelerini din toate părțile țării, care vin să se intereseze
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
fi văzut pe Dumnezeu, care i-ar fi spus să ceară consângenilor să se creștineze. Mulți arabi din Alger au urmat îndemnul și s’au creștinat. “ - informa „Înfrățirea“ din 6 octombrie. Milionarii americani Pe coloane alăturate, „Banatul“ din 4 august insera știri la fel de „credibile: „O profesoară din Timișoara descendenta unui maharadjah moștenește 22 milioane lire sterline“ - suma reprezentând 15 miliarde de lei, adică bugetul României pe un an; o alta sub titlul „La 1 Mai 1936 va pleca prima rachetă spre
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]