7,663 matches
-
afective sau emotive provoacă reacții conștiente de trebuință (impulsie) sau de respingere (repulsie), după cum provoacă plăcere (satisfacție) sau neplăcere (insatisfacție). Prin urmare o idee particulară emotivă împreună cu reacția emotivă care-i urmează formează actul instinctiv sau instinctul. În linii generale instinctele și actele instinctive coordonează întreaga existență a individului pentru că ele rezumă cele 3 deziderate principale ale existenței umane și, în general, ale ființelor viețuitoare: nutriția, relația cu mediul și reproducția Astfel se descriu 3 tipuri de instincte: - instincte de nutriție
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
În linii generale instinctele și actele instinctive coordonează întreaga existență a individului pentru că ele rezumă cele 3 deziderate principale ale existenței umane și, în general, ale ființelor viețuitoare: nutriția, relația cu mediul și reproducția Astfel se descriu 3 tipuri de instincte: - instincte de nutriție - ființa întotdeauna alege din mediul său acele nutriente care pot să-i asigure nutriția. Cantitatea și calitatea lor sunt reglate instinctual; - instincte de relație ^ dominante aici fiind instinctul de conservare, altfel spus instinctul de apărare, stadializat în funcție de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
linii generale instinctele și actele instinctive coordonează întreaga existență a individului pentru că ele rezumă cele 3 deziderate principale ale existenței umane și, în general, ale ființelor viețuitoare: nutriția, relația cu mediul și reproducția Astfel se descriu 3 tipuri de instincte: - instincte de nutriție - ființa întotdeauna alege din mediul său acele nutriente care pot să-i asigure nutriția. Cantitatea și calitatea lor sunt reglate instinctual; - instincte de relație ^ dominante aici fiind instinctul de conservare, altfel spus instinctul de apărare, stadializat în funcție de intensitatea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ale ființelor viețuitoare: nutriția, relația cu mediul și reproducția Astfel se descriu 3 tipuri de instincte: - instincte de nutriție - ființa întotdeauna alege din mediul său acele nutriente care pot să-i asigure nutriția. Cantitatea și calitatea lor sunt reglate instinctual; - instincte de relație ^ dominante aici fiind instinctul de conservare, altfel spus instinctul de apărare, stadializat în funcție de intensitatea lui în: repulsie, scârbă, teamă, spaimă și groază. Reacția imediată instinctuală și firească este de a evita pericolul prin fugă, sau anxietate și autoapărare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mediul și reproducția Astfel se descriu 3 tipuri de instincte: - instincte de nutriție - ființa întotdeauna alege din mediul său acele nutriente care pot să-i asigure nutriția. Cantitatea și calitatea lor sunt reglate instinctual; - instincte de relație ^ dominante aici fiind instinctul de conservare, altfel spus instinctul de apărare, stadializat în funcție de intensitatea lui în: repulsie, scârbă, teamă, spaimă și groază. Reacția imediată instinctuală și firească este de a evita pericolul prin fugă, sau anxietate și autoapărare dacă fuga nu este posibilă; - instinctul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
descriu 3 tipuri de instincte: - instincte de nutriție - ființa întotdeauna alege din mediul său acele nutriente care pot să-i asigure nutriția. Cantitatea și calitatea lor sunt reglate instinctual; - instincte de relație ^ dominante aici fiind instinctul de conservare, altfel spus instinctul de apărare, stadializat în funcție de intensitatea lui în: repulsie, scârbă, teamă, spaimă și groază. Reacția imediată instinctuală și firească este de a evita pericolul prin fugă, sau anxietate și autoapărare dacă fuga nu este posibilă; - instinctul de reproducție cu cele 3
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
instinctul de conservare, altfel spus instinctul de apărare, stadializat în funcție de intensitatea lui în: repulsie, scârbă, teamă, spaimă și groază. Reacția imediată instinctuală și firească este de a evita pericolul prin fugă, sau anxietate și autoapărare dacă fuga nu este posibilă; - instinctul de reproducție cu cele 3 stadii ale sale: atracție, dorință și trebuință. Acest instinct operează foarte puternic numai în cadrul speciei și recunoaște 3 etape: 1. alegerea nerațională - în care se realizează apropierea de tipul ideal al speciei, dar de sex
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
scârbă, teamă, spaimă și groază. Reacția imediată instinctuală și firească este de a evita pericolul prin fugă, sau anxietate și autoapărare dacă fuga nu este posibilă; - instinctul de reproducție cu cele 3 stadii ale sale: atracție, dorință și trebuință. Acest instinct operează foarte puternic numai în cadrul speciei și recunoaște 3 etape: 1. alegerea nerațională - în care se realizează apropierea de tipul ideal al speciei, dar de sex opus, cu scopul ignorat însă de conservare a acestui tip, 2. selecția sexuală și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
2. selecția sexuală și 3. dorința de unire (iubire sexuală), acea impulsie irezistibilă de a îndeplini actul reproducerii cu scopul ignorat privind reproducerea speciei, dar care în schimb este însoțit de o vie plăcere până la voluptate. Ca derivate ale acestui instinct sunt: instinctul matern, instinctul familial și instinctul social. “Aceste lucruri atât de perfecte și de frumoase ating sublimul - spune Paulescu - actele instinctive sunt îndeplinite cu o îndemânare și precizie inimaginabilă, fără învățătură prealabilă, sunt deci anterioare experienței și independent de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sexuală și 3. dorința de unire (iubire sexuală), acea impulsie irezistibilă de a îndeplini actul reproducerii cu scopul ignorat privind reproducerea speciei, dar care în schimb este însoțit de o vie plăcere până la voluptate. Ca derivate ale acestui instinct sunt: instinctul matern, instinctul familial și instinctul social. “Aceste lucruri atât de perfecte și de frumoase ating sublimul - spune Paulescu - actele instinctive sunt îndeplinite cu o îndemânare și precizie inimaginabilă, fără învățătură prealabilă, sunt deci anterioare experienței și independent de ea. Scopurile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
3. dorința de unire (iubire sexuală), acea impulsie irezistibilă de a îndeplini actul reproducerii cu scopul ignorat privind reproducerea speciei, dar care în schimb este însoțit de o vie plăcere până la voluptate. Ca derivate ale acestui instinct sunt: instinctul matern, instinctul familial și instinctul social. “Aceste lucruri atât de perfecte și de frumoase ating sublimul - spune Paulescu - actele instinctive sunt îndeplinite cu o îndemânare și precizie inimaginabilă, fără învățătură prealabilă, sunt deci anterioare experienței și independent de ea. Scopurile utile cărora
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unire (iubire sexuală), acea impulsie irezistibilă de a îndeplini actul reproducerii cu scopul ignorat privind reproducerea speciei, dar care în schimb este însoțit de o vie plăcere până la voluptate. Ca derivate ale acestui instinct sunt: instinctul matern, instinctul familial și instinctul social. “Aceste lucruri atât de perfecte și de frumoase ating sublimul - spune Paulescu - actele instinctive sunt îndeplinite cu o îndemânare și precizie inimaginabilă, fără învățătură prealabilă, sunt deci anterioare experienței și independent de ea. Scopurile utile cărora le sunt perfect
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
învățătură prealabilă, sunt deci anterioare experienței și independent de ea. Scopurile utile cărora le sunt perfect adaptate n-au fost concepute de ființa care le execută, pentru că le ignorează în mod categoric”. Privite lucrurile prin prisma celor 3 tipuri de instincte se poate spune, nu fără temei, că de fapt toate actele pe care le execută omul, cu excepția reflexelor și a actelor voluntare, sunt instinctive. Într- adevăr ele acoperă tot ceea ce este necesar pentru existența individului și speciei: subzistența (nutriția), conservarea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
un raționament împreună cu reacția care-i urmează formează un act voluntar. Spre deosebire de actele instinctive, actele voluntare se îndeplinesc în vederea unui scop, conceput chiar de om, deci au o finalitate voită și precisă. Totuși parte din actele voluntare se bazează pe instincte pe care le transformă în acte conștiente, împlinite în vederea unui scop. Pentru a ilustra acest lucru, Paulescu exemplifică prin 2 situații: zahărul este căutat de copil pentru gust (plăcere instinctuală), pe când adultul îl caută pentru trebuință (nevoia nutritivă) și căsătoria
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Pentru a ilustra acest lucru, Paulescu exemplifică prin 2 situații: zahărul este căutat de copil pentru gust (plăcere instinctuală), pe când adultul îl caută pentru trebuință (nevoia nutritivă) și căsătoria care nu înseamnă decât fondarea unui cămin cu scopul satisfacerii unui instinct, care abia în plan secundar are ca scop reproducerea (act voluntar), în fapt singura finalitate biologică valabilă. Ambele sunt exemple de transformare a instinctelor în acte voluntare care împlinesc finalitatea fiziologică și biologică. Raționamentul face pe om să reziste până la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
trebuință (nevoia nutritivă) și căsătoria care nu înseamnă decât fondarea unui cămin cu scopul satisfacerii unui instinct, care abia în plan secundar are ca scop reproducerea (act voluntar), în fapt singura finalitate biologică valabilă. Ambele sunt exemple de transformare a instinctelor în acte voluntare care împlinesc finalitatea fiziologică și biologică. Raționamentul face pe om să reziste până la un punct instinctelor prin ceea ce Paulescu denumea voință inhibitoare ca rezultat al educației, totuși impulsia instinctivă, oricât de puternică ar fi, dispare în fața unui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în plan secundar are ca scop reproducerea (act voluntar), în fapt singura finalitate biologică valabilă. Ambele sunt exemple de transformare a instinctelor în acte voluntare care împlinesc finalitatea fiziologică și biologică. Raționamentul face pe om să reziste până la un punct instinctelor prin ceea ce Paulescu denumea voință inhibitoare ca rezultat al educației, totuși impulsia instinctivă, oricât de puternică ar fi, dispare în fața unui risc serios, mai ales atunci când existența individului este amenințată. Voința inhibitoare ca act voluntar, urmare a raționamentului, nu acționează
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai puțin asupra reproducerii. Această voință devine benefică pentru că poate modera pornirile instinctuale, care atunci când devin excesive se transformă în pasiuni, patimi sau vicii. Deturnările instinctuale, în viziunea lui Paulescu, pot avea impact social negativ cum ar fi: beția - exagerarea instinctului de nutriție, lăcomia - exacerbarea instinctului de proprietate, trufia - hipertrofierea instinctului de dominație și desfrâul - deturnarea instinctului de reproducere. Acestea sunt de fapt cele patru patimi pe care Paulescu le vede ca adevărate plăgi sociale ce afectează grav personalitatea umană și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
voință devine benefică pentru că poate modera pornirile instinctuale, care atunci când devin excesive se transformă în pasiuni, patimi sau vicii. Deturnările instinctuale, în viziunea lui Paulescu, pot avea impact social negativ cum ar fi: beția - exagerarea instinctului de nutriție, lăcomia - exacerbarea instinctului de proprietate, trufia - hipertrofierea instinctului de dominație și desfrâul - deturnarea instinctului de reproducere. Acestea sunt de fapt cele patru patimi pe care Paulescu le vede ca adevărate plăgi sociale ce afectează grav personalitatea umană și degradează mediul social în care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
modera pornirile instinctuale, care atunci când devin excesive se transformă în pasiuni, patimi sau vicii. Deturnările instinctuale, în viziunea lui Paulescu, pot avea impact social negativ cum ar fi: beția - exagerarea instinctului de nutriție, lăcomia - exacerbarea instinctului de proprietate, trufia - hipertrofierea instinctului de dominație și desfrâul - deturnarea instinctului de reproducere. Acestea sunt de fapt cele patru patimi pe care Paulescu le vede ca adevărate plăgi sociale ce afectează grav personalitatea umană și degradează mediul social în care acesta trăiește. Împotriva acestora ia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
excesive se transformă în pasiuni, patimi sau vicii. Deturnările instinctuale, în viziunea lui Paulescu, pot avea impact social negativ cum ar fi: beția - exagerarea instinctului de nutriție, lăcomia - exacerbarea instinctului de proprietate, trufia - hipertrofierea instinctului de dominație și desfrâul - deturnarea instinctului de reproducere. Acestea sunt de fapt cele patru patimi pe care Paulescu le vede ca adevărate plăgi sociale ce afectează grav personalitatea umană și degradează mediul social în care acesta trăiește. Împotriva acestora ia hotărât atitudine, plecând de la descifrarea cauzelor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai ales de massmedia cu tot arsenalul ei de promovare a nonvalorii și chiar a subculturii, cu imagini false bazate pe asocierea impulsurilor instinctuale unor interese comerciale având ca punct plecare stimularea subtilă a simțurilor. Alături de actele voluntare dependente de instincte există o serie de acte independente de acestea, acte ce se referă în special la activitatea de creație științifică sau artistică. De regulă acestea sunt rezultatul unor raționamente care, dacă în etapa inițială sunt conștiente, prin repetiție ele pot deveni
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
inhibitoare, așterne drumul spre asceză. Actele voluntare fiind rezultatul strict al facultății de a raționa, gândi și judeca, calități ce-l deosebesc pe om în lumea viețuitoare din care face parte, nu se întâlnesc decât la om. Ele nu anulează instinctele pentru că ar anula esența biologică a ființei umane, mai mult ar duce la anularea finalității biologice, ceea ce practic ar însemna autodesființare. Conceptul de finalitate în biologie demonstrat cu rigurozitate științifică, cu instrumentele științei fiziologice și pornind de la realitățile biologice, a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o finalitate, un scop. Richet crede că: toate aceste mișcări complicate, minunat adaptate la un scop succedându-se cu o prevedere profundă, superioară în perfecție celor pe care le-ar putea face orice lucrător, nu sunt nici inteligente, nici voite. Instinctul pare că revelează o inteligență superioară (...). Dar această inteligență nu este în animalul care execută aceste acte. Ea nu este nici în el nici în strămoșii lui: căci nici unul nu s-a gândit vreodată la marele scop pe care îl
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prestabilit care rezidă în fiecare individ al unei specii și nici evoluția în vederea subzistenței și reproducției, deci perpetuarea speciei din care individul face parte; - cu atât mai puțin nu poate explica caracterul conștient al unor fenomene de relație, cum sunt instinctele și actele voluntare, bine reprezentate la specia umană, dar care se regăsesc în diferite grade pe întreaga scară a vieții. Întrucât materialismul recurge la analogii forțate (asemănarea corpurilor materiei brute cu corpurile ființelor viețuitoare), neagă finalitatea în biologie nefiind capabil
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]