9,535 matches
-
nume. Viorella Manolache aderă, neîndoielnic, la ideea că perioada 1918-1948 nu poate fi înțeleasă, cum scrie undeva Marius Turda, doar prin lectura lui Cioran, Noica, Eliade sau Nae Ionescu, ci trebuie luat în seamă ceea ce au gîndit atunci, în perioada interbelică, sociologii, medicii, antropologii, biologii, statisticienii și alți specialiști care au pus în ecuație identitatea națională a României Mari. Cea mai controversată teorie promovată de unele personalități din elita românească interbelică a fost, neîndoielnic, aceea a eugenismului. În veacul trecut, observă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
trebuie luat în seamă ceea ce au gîndit atunci, în perioada interbelică, sociologii, medicii, antropologii, biologii, statisticienii și alți specialiști care au pus în ecuație identitatea națională a României Mari. Cea mai controversată teorie promovată de unele personalități din elita românească interbelică a fost, neîndoielnic, aceea a eugenismului. În veacul trecut, observă autoarea, eugenia va irumpe în discursul unei noi epistemologii biopolitice și va formula o soluție dată de "modernitatea alternativă întrebărilor socio-economico-culturale ale unui Neuzeit, drept fuziune între finitudinea biologică a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
eugenia va irumpe în discursul unei noi epistemologii biopolitice și va formula o soluție dată de "modernitatea alternativă întrebărilor socio-economico-culturale ale unui Neuzeit, drept fuziune între finitudinea biologică a individului și existența eternă a națiunii". Însă, în analizele făcute perioadei interbelice, nu se prea vorbește preciza într-un interviu și Marius Turda despre eugenism, "o teorie care își propunea să facă o societate mai bună prin încurajarea reproducerii oamenilor cu gene bune și descurajarea înmulțirii, sau chiar interzicerea ei, în cazul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
erau incluși la grămadă handicapații, romii, alcoolicii, oameni cu probleme psihice sau boli sexuale, pînă la indivizii care arătau urît" (v. România Liberă, ediția on line din 23 noiembrie 2012). Într-o simetrie (ne-)voită cu politica eugenică proiectată în interbelicul românesc, exegeza Viorellei Manolache pune accente ascuțite asupra discursului eugenic din ultimele decenii, cu proiectele sale asupra unei profilaxii a națiunii, cu politizarea și cu alte măști ale unei retorici nu o dată agresiv-discriminatorie. Publicația clujeană investigată relevă, în parte, obiectivele
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
conturau în fapt tendința liberalizării pieței politice a genelor naționale. Iar dacă trebuie să fixăm, totuși, anumite borne de referință, căci ideile celor de la Cluj n-au apărut pe un teren viran, ipotezele de lucru ale acestui naționalism biologic din interbelicul românesc cu încărcătură culturală, sprijinit pe tradiția și credința locului glisau între orizonturile european și american, din care și împrumută, la începutul deceniului cinci, elemente de legislație biopolitică. Discuția despre eugenie, dacă ar fi fost purtată într-o societate totalitară
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sau Rousseau. Iar biopolitica prin focalizări multiple, succesive sau concomitente pe varii nuclee de (re)semnificații (din care am izola episodul tanatopoliticii), încărcată de viziunea radicală a secolului al XIX-lea și de tot ceea ce au transportat apoi ecluzele deceniilor interbelice, pînă la omul postistoric din zilele noastre biopolitica, deci, rămîne, deocamdată, cum îi place să noteze undeva Viorella Manolache, un fel de "platonism răsturnat, dominînd imperial esența nonspirituală a manifestărilor umane (economice, biologice, sexuale, instinctuale ș.a.m.d.), traduse politic
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a Comitetului Antifascist al Femeilor, din care a făcut parte și reprezentanta Partidului Comunist din România, Ana Pauker și care, pentru o perioadă de timp, a constituit prototipul emancipării femeii în România comunistă 37. Femeia a fost reprezentată în perioada interbelică în cadrul discursului ideologic al partidelor comuniste într-o manieră pasivă, doar ca subiect al opresiunii capitaliste și nu ca un participant activ la transformarea societății 38. În acord cu sarcinile trasate de către Internaționala Comunistă, Partidul Comunist din România a fondat
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
trăit, pe de alta, vor permite o mai bună înțelegere a rolului femeii în societatea comunistă. De fapt, cele două profiluri constituie două modele și arată existența unei anumite evoluții, atât în interiorul regimului comunist cât și în raport cu situația din România interbelică. Dar mai întâi câteva detalii despre Elena Ceaușescu. 1. Elena Ceaușescu Evoluția Elenei Ceaușescu în cadrul regimului comunist a fost strâns legată de cea a soțului ei Nicolae. După declanșarea cultului personalității primului secretar general, familia lui a început să fie
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
anumite responsabilități politice. Poate pentru că avea și puncte de vedere conforme ideologiei comuniste de bază. Susținea astfel ideea obligației femeilor de a face copii, ca și necesitatea transformării lor în forță de producție. 4. Feminismul în România pre-comunistă În România interbelică societatea părea puțin interesată de situația femeii, existând probleme sociale mai importante, mai ales după recuperarea tuturor teritoriilor românești, la finele Primului Război Mondial. În orice caz, mișcarea feministă luase ființă după Unirea Principatelor din 1859, ea avea un caracter elitist și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
după recuperarea tuturor teritoriilor românești, la finele Primului Război Mondial. În orice caz, mișcarea feministă luase ființă după Unirea Principatelor din 1859, ea avea un caracter elitist și un program de emancipare, căci modelul său erau revendicările din Occident 37. În perioada interbelică, accentul se schimbă: În comparație cu formulările dinaintea Primului Război Mondial, emanciparea femeilor se identifică mai puțin cu obținerea și validarea modernizării sociale după un model occidental și mai mult cu prioritatea națională de care depindea chiar dezvoltarea țării"38,39. Astfel, în 1921
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
prezentă la afilierea Partidului Socialist la Internaționala comunistă, actul de naștere al Partidului Comunist din România 42. Când a devenit ilegal, sarcina organizării publicării presei specifice i-a revenit 43. Probabil că ea a reușit să se impună în România interbelică tocmai pentru că era femeie, fiind neobișnuit ca semenele sale să se manifeste pe scena socială. Deci până să devină celebră, Ana Pauker nu stârnea bănuiala că ar putea reprezenta un partid ilegal. Fiind probabil bine apreciată, a urmat, între anii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sex masculin. Ulterior, exterminarea bărbaților a fost agravată și de al Doilea Război Mondial, iar dezechilibrul demografic instalat nu a fost compensat nici până în ziua de azi65. O consecință imediată a fost că familiile monoparentale erau frecvente încă din perioada interbelică, deci cu mult înaintea Occidentului. În acest fel, Stalin își merita titlul de "tătuc" nu atât al popoarelor, cât mai ales al copiilor care creșteau fără prezență paternă. "Femeile, ca mame veritabile sau doar potențiale s-au dovedit a fi
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
poate fi asociată cu accente mai represive decât în alte țări est-europene, unde cele mai înalte posturi ale ierarhiei roșii au fost ocupate numai de bărbați. Dar evident, cauza răului trebuie căutată mai ales în incompatibilitatea totală dintre societatea românească interbelică, predominant rurală și preocupată de propria ei identitate - națională - și regimul comunist, impus cu orice preț de Uniunea Sovietică și Armata ei cea roșie. Bibliografie Bott Spillius, E., Milton, J., Garvey, P., Couve, C., Steiner, D., The New Dictionary of
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cunoscut la nivelul simțului comun, trăit și experimentat de toți cei care și-au întemeiat familiile între 1947 și 1989, un fenomen asupra căruia ar fi îndreptățiți să vorbească, să depună mărturii, toți cei care l-au trăit! Între boemul interbelic și debusolanta perioadă postdecembristă s-a trăit, s-a iubit și s-a urât într-un mod unic, greu de explicat celor pentru care libertatea de opțiune și de expresie e un drept de necontestat. Întemeierea unei familii în comunism
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
la înăsprirea legislației cu privire la divorț. Să le luăm pe rând! Profesorul Traian Rotariu explică într-una din cărțile sale această situație particulară din anii de început ai regimului comunist ca reprezentând, de fapt, o combinație de factori, cei moșteniți din interbelic, în speță caracterul eminamente rural al României, situația creată ca urmare a războiului și schimbările brutale aduse de noul sistem politic și social 9. Așa cum arată datele oferite de Institutul Național de Statistică, între perioada interbelică și anii '90, exceptând
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
factori, cei moșteniți din interbelic, în speță caracterul eminamente rural al României, situația creată ca urmare a războiului și schimbările brutale aduse de noul sistem politic și social 9. Așa cum arată datele oferite de Institutul Național de Statistică, între perioada interbelică și anii '90, exceptând cei câțiva ani pentru care nu avem date, respectiv anii războiului și cei imediat următori, se înregistrează unele oscilații în rata nupțialității dar acestea sunt considerate a fi de natură conjuncturală: recuperarea căsătoriilor neefectuate în timpul războiului
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cei imediat următori, se înregistrează unele oscilații în rata nupțialității dar acestea sunt considerate a fi de natură conjuncturală: recuperarea căsătoriilor neefectuate în timpul războiului, recăsătorirea văduvelor de război și intrarea pe piața maritală a generațiilor mai numeroase născute în perioada interbelică 10. Nu este nici o îndoială că așa s-au petrecut lucrurile câtă vreme la jumătatea anilor '60 rata de nupțialitate a revenit la nivelul din perioada interbelică după care, începând cu anii 1965 a scăzut atingând minimul istoric în 1969
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
război și intrarea pe piața maritală a generațiilor mai numeroase născute în perioada interbelică 10. Nu este nici o îndoială că așa s-au petrecut lucrurile câtă vreme la jumătatea anilor '60 rata de nupțialitate a revenit la nivelul din perioada interbelică după care, începând cu anii 1965 a scăzut atingând minimul istoric în 1969 - 7‰. În 1977-1978 rata crește din nou, atingând 9,2‰, după care, în deceniul opt, se va stabiliza la 7 - 7,5‰. Explicația acestor fluctuații rezidă, după
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
poate nega faptul că socialismul a oferit femeii șansa la educație, la un statut ocupațional - corelat cu existența unui venit - la socializare și beneficii sociale pe care nu le avusese nicicând altădată. Debutul emancipării femeii românce se produce în perioada interbelică. Lucruri aparent minore - precum dreptul de a purta pantaloni, de a-și tunde părul, de a face sport - devin drepturi câștigate de mișcarea feministă 18. Emanciparea în plan intelectual o continuă pe cea de pe planul personal. Desigur, emanciparea femeii este
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
din nord-estul Transilvaniei la mijlocul secolului al XVIII-lea, Institutul Cultural Român, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2008. Mureșan, Cornelia, Schimbările comportamentului familial în România. O abordare din perspectiva cursului vieții, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012. Pârvulescu, Ioana, Întoarcere în Bucureștiul interbelic, Editura Humanitas, București, 2009. Peteanu, Claudia Septimia, ""Protocolu căsătoriților" din comunitatea Năsăud în a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Arhiva Someșană, seria a III-a, IV, 2005, pp. 211-245. Praoveanu, Ioan, Etnografia poporului român, Editura Paralela 45
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
of Women's History, vol. 22, nr. 1, 2010, pp. 34-60; Eadem, "Anonimatul femeii în estetica României ceaușiste", în Alin Ciupală, Despre femei și istoria lor în communism, Editura Universității București, 2004, pp. 137-155. 18 Ioana Pârvulescu, Întoarcere în Bucureștiul interbelic, Editura Humanitas, București, 2009. 19 Direcția Generală de Statistică, Anuarul Statistic al Republicii Socialiste România, 1975. 20 Vezi Jill Massino, Shanna Penn, Gender politics, pentru o trecere în revistă a dublei poveri la care a fost supusă femeia în istorie
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
org etc.) Se vor folosi toate aplicațiile studiate: MS Word, MS PowerPoint, MS Excel. Prezentarea finală va fi făcută în aplicația PowerPoint, dar va fi însoțită și de flyere, broșuri, afișe, revista proiectului. PROIECT INTERDISCIPLINAR (Istorie) - REGIMURI POLITICE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ 1. SUA, franța, Marea Britanie, Germania 2. Alte state democratice din Europa interbelică (Cehoslovacia, Suedia, Danemarca, România etc.) 3. Legături către pagini web cu informații utile Se vor folosi toate aplicațiile studiate: MS Word, MS PowerPoint, MS Excel. Prezentarea finală va
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Giosan Irina, Bârgoan Iuliana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92840]
-
MS Excel. Prezentarea finală va fi făcută în aplicația PowerPoint, dar va fi însoțită și de flyere, broșuri, afișe, revista proiectului. PROIECT INTERDISCIPLINAR (Istorie) - REGIMURI POLITICE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ 1. SUA, franța, Marea Britanie, Germania 2. Alte state democratice din Europa interbelică (Cehoslovacia, Suedia, Danemarca, România etc.) 3. Legături către pagini web cu informații utile Se vor folosi toate aplicațiile studiate: MS Word, MS PowerPoint, MS Excel. Prezentarea finală va fi făcută în aplicația PowerPoint, dar va fi însoțită și de flyere
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Giosan Irina, Bârgoan Iuliana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92840]
-
și bunicii lor. Supoziția se bazează pe teoria socializării, care atribuie unor atitudini și comportamente ulterioare experiențe semnificative în copilărie și adolescență. Evenimente istorice și experiențe cotidiene pot marca o întreagă generație. Cei care au crescut, de exemplu, în perioada interbelică au cunoscut efectele Marii Crize economice și apoi pe ale celui de-al Doilea Răboi mondial, scăderea rezervelor bănești, șomajul, cantina săracilor. Deci, este mai probabil ca aceste generații să pună accent preponderent pe scopurile materiale ale vieții și să
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
generații să pună accent preponderent pe scopurile materiale ale vieții și să prețuiască locurile de muncă sigure, inflația scăzută, factorii creșterii economice, alături de perspectiva tradițională asupra responsabilității părintești, împărțirea treburilor casnice și acceptarea autorității. În total contrast cu aceste generații interbelice, cei născuți după război au cunoscut perioade de prosperitate economică nemaivăzută până atunci, stabilitate socială și pace. Ei sunt cei mai susceptibili să acorde cea mai mare importanță valorilor post-materiale, precum egalitatea între sexe în împărțirea sarcinilor casnice și pe
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]