KorAP: Find »[drukola/base=iubit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...271 272 273 ...298 >

7,450 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251

teatrul celor mai admirabile succese pe care un om de lume le-ar fi putut cunoaște și hotărâse să nu-și dezvăluie umilința de după glorie. S-a purtat asemenea acelor demne cochete care preferă să-l părăsească ele pe cel iubit decât să fie părăsite. La 16 mai 1816, după ce mâncă un clapon trimis de Watier, bău o sticlă de Bordeaux - Byron băuse două când a răspuns articolului din Revue d’Edinburgh prin satira Barzi englezi și critici scoțieni - și scrise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
În Franța, pe vremea lui Ludovic al XV-lea. În preajma Revoluției, la curtea nefericitului Ludovic al XVI-lea, doar bătrânele doamne Își mai purtau la vedere tabacherele uriașe, pline cu tutun, pe ale căror capace erau miniaturi emailate cu chipul iubiților sau chiar al copiilor. Restul nobilimii trecuse la bomboane, drept care la mare preț se aflau bombonierele. Nu una sau două, ci adevărate colecții. La Curtea londoneză, cea care introduce obiceiul e regina Charlotte, bunica Victoriei. Căpitanul Gronow și-o mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
teatrul celor mai admirabile succese pe care un om de lume le-ar fi putut cunoaște și hotărâse să nu-și dezvăluie umilința de după glorie. S-a purtat asemeni acelor demne cochete care preferă să-l părăsească ele pe cel iubit decât să fie părăsite. La 16 mai 1816, după ce mâncă un clapon trimis de Watier, bău o sticlă de Bordeaux 1 - Byron băuse două când a răspuns articolului din Revue d’Edinburgh prin satira Barzi englezi și critici scoțieni - și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390

canibalizez propriile lucrări pentru o adunătură de vampiri într-o piesă de teatru. Duce-m-aș, departe de tot... . — Într-un loc cu băieți înfierbântați și băuturile reci. Știu povestea. Și ți-ar prinde bine. N-ai mai avut un iubit de secole, de când i-ai dat papucii tipului ăluia drăguț și la locul lui... Era prea cuminte, spusei cu amărăciune. Dumnezeule, voia să mă ducă la ai lui, în aula bisericească din Sussex, duminica la prânz. Știu că era un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
să vă așezați și voi la casa voastră. Să știi că nu te poți juca la nesfârșit cu sentimentele unei fete pe care o cheamă Daphne. Am mai mâncat o galetă. — Ce parcă tu n-ai mai avut și alți iubiți, zise Hawkins, ignorând această scăpare, de dragul armoniei. — Am făcut și eu ce-am putut să-mi treacă de inimă albastră și am găsit o alinare de moment în altă parte, dacă la asta te referi, zisei eu cu grație. Presupun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
producției ăsteia, întotdeauna avea ceva în jurul gâtului. Acum știu și de ce. — Dumnezeule, zisei eu încet. De fapt, s-a ferit și când am luat-o de braț, își aminti Sophie. Pun pariu că are vânătăi și acolo. Nici măcar nu știu cine e iubitul ei. Adică, na, am văzut-o de vreo câteva ori cu cineva, care vine s-o ia, dar asta era acum ceva timp. Oricum, tipul e destul de tare, adăugă ea cu grijă, la ce mașină are. O fi vreun bancher

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
că nu ești de acord cu ceea ce face. Trebuie să aștepți până-ți vorbește ea, din proprie inițiativă. Ce matură păream. — Păi și dacă nu zice nimic, Sam? spuse Sophie, încă agitată până peste poate. Dacă nu zice nimic și iubitul ăsta al ei merge prea departe? Și mă întrebam cât de multe știa Sophie despre fata al cărei corp fusese aruncat în canalul din subsolul teatrului: știa, de exemplu, că fusese strânsă de gât? *** — Mamă, mamă, zise Hugo plin de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
cu ochiul, recunoscu Hawkins. E micuță rău, nu? — În mod clar, e greu de crezut că ar fi putut strânge pe cineva de gât, recunoscui eu. Totuși, n-ar avea probleme cu înfiptul unei seringi cu insulină în brațul unui iubit. Philip Cantley n-a lăsat nici un bilet, nu? N-am văzut nimic pe masă. Hawkins clătină din cap. —Au verificat și calculatorul, în caz că a lăsat ceva acolo. E ceva destul de des întâlnit în zilele noastre. Dar nu s-a găsit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
l-am fi prins cu mâța în sac. Și sigur o știa și el. Trei ani pot însemna mult când vine vorba de uitat înapoi și de adunat dovezi. Se vorbea cum că Shirley Lowell ar fi avut un nou iubit, dar nimeni nu părea să știe pe cine anume și așa s-a dus și firul ăsta. Ipoteza sinuciderii părea atât de evidentă încât nimeni nu s-a obosit s-o pună prea mult la îndoială. Era un fan adevărat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
de ea? sării eu, surprinsă atât de propria-mi prezență de spirit cât și de faptul că, în mod destul de ciudat, eram încântată de faptul că Hugo îmi făcea scandal din cauza lui Hawkins. De obicei, tratez manifestările de gelozie ale iubiților mei ca și ideea de a avea sifilis. N-a avut nici o jenă să ți se arunce în brațe. Și știai totul despre ea și Philip. —Eu și cu Vi, zise Hugo, aprinzându-și țigara, am flirtat un pic în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
Pe cuvântul meu. Exact culoarea vinului ăluia american căruia îi fac reclamă în suplimentele în culori. Alb de Zinfandel 1, numai că e un pic spre fraise. Ah, absolut îngrozitor. Întotdeauna mi-e groază c-o să zică lumea că-i iubitul meu, ar fi atât de jenant. Revenind, se pare că are un ochi destul de bun. A făcut un curs d’ăla de instalat expoziții, chestii pe care știi că le disprețuiesc complet, desigur, dar, până la urmă se pare că e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
al lui Hazel. —Din fericire, toate supărările astea nu par să fi afectat piesa prea mult, zisei eu, înaintând cu curaj. Cu excepția lui Violet, bineînțeles, dar e de înțeles. Vorba ceea, doar ea l-a găsit. Și mai era și iubitul ei. Violet n-a făcut-o intenționat, zise ea, impasibilă. Vreau să zic că n-a vrut să mă zgârie, explică ea, când văzu că eram nedumerită. Din nou, alesese să pronunțe acea parte afirmației care se lega de ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
acum, urmărind cum decurge prima scenă, nu-mi dădeam seama de punctele de legătură; MM sudase scenele și șlefuise trecerea de la una la alta atât de bine încât intrările păreau a se face fără efort, iar piesa curgea fără greș. Iubiții părăsiră Atena; Oberon și Titania se certară; țăranii începură să repete piesa în piesă; iar în momentul în care Marie coborî triumfătoare pe mobil, sărind în brațele lui Hugo, un copil aflat la câteva rânduri în fața noastră scoase un: „A

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
dădea încredere, și a danturii lui frumoase, care probabil le dădea foarte multor oameni impresia complet falsă de siguranță. —Stai jos, Sam, zise el, cu o voce plăcută. N-a ajuns încă toată lumea. Știi deja ce i se va întâmpla iubitului tău dacă-i injectez asta în braț, nu? Nu e iubitul meu, îi spusei eu printre dinți. Și trebuie să-i faci cel puțin două ca să aibă vreun efect. De fapt, zise Hugo, dregându-și glasul, a fost prevăzător și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
foarte multor oameni impresia complet falsă de siguranță. —Stai jos, Sam, zise el, cu o voce plăcută. N-a ajuns încă toată lumea. Știi deja ce i se va întâmpla iubitului tău dacă-i injectez asta în braț, nu? Nu e iubitul meu, îi spusei eu printre dinți. Și trebuie să-i faci cel puțin două ca să aibă vreun efect. De fapt, zise Hugo, dregându-și glasul, a fost prevăzător și mi-a făcut deja una. Ben îmi zâmbi pe deasupra capului lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
sigur despre mine. Dar s-a priceput întotdeauna să înțeleagă cum sunt oamenii cu adevărat, de ce sunt capabili. Asta pentru că se ține deoparte, nu se implică niciodată. Are o perspectivă foarte clară. Știți, nu cred că a avut vreodată vreun iubit! Nu cred că și-a dat niciodată drumul față de nimeni. Când eram în Edinburgh, i-am dat pe furiș un Extasy. Știu că nu se face așa ceva, să-i dai cuiva o doză, fără să știe, dar eram disperat. Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
dreptate și el nu flirtase cu Tabitha decât la începutul repetițiilor, n-avea de ce să-și facă griji. MM cu siguranță că nu și-ar fi făcut. Totuși, asta avea să-l țină în alertă, lucru deloc rău pentru un iubit. M-am gândit imediat la Hugo și am împins cornul din fața mea, cu repulsie, de parcă ar fi fost cumva vreo legătură între cele două situații. Nimeni nu adusese vorba de Hugo; știau cu toții că ne certasem. — Dar cine a pus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599

pot întoarce să locuiască aici, în bucățica noastră de Irlandă de Nord protestantă“. Spune-mi sincer, ai auzit vreodată un protestant din Irlanda de Nord spunând așa ceva? Ai auzit? —Akiva, am venit aici să vorbim despre tatăl meu... Pentru că asta face aici iubitul nostru prim-ministru împreună cu așa-zisul nostru guvern, fie ca Dumnezeu să-i lumineze. Același lucru! Lasă orice palestinian al cărui străbunic se pișa mai demult în oliță la Jaffa să vină aici și să ceară o vilă la Tel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
Știa că erau obiecte de mare valoare: Jaafar nu ar fi investit atâta efort ca să le ascundă dacă nu ar fi fost așa. O sună pe Lucinda de la Sotheby’s, o mutare care avusese întotdeauna un iz de disperare. Bună, iubitule, îi răspunse tărăgănat, expirând zgomotos fumul de țigară. Ce vrei de data asta? — Ce te face să crezi că vreau ceva? — Pentu că nu mă suni absolut niciodată dacă nu vrei ceva. Nu-i adevărat, spuse Henry, chiar dacă era. În afară de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
nevăzută. Unde studiezi? Maggie șovăi, uitându-se la avatarul lui Liz. La burbank community college. Urmă o pauză. OK. Maggie așteptă, încântată de jocul acela ciudat. Se întreba ce pozne făcuse Liz până atunci. Își găsise cumva în Second Life iubitul care îi lipsea în prima viață? Personajul lui Al-Shafi începu să vorbească. Ai văzut harta Silwan-ului, cea mai recentă? Se produse o întârziere de o secundă sau două. Apoi se ivi o bulă de dialog lansată de avatarul lui Yariv

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
mai neputincioasă. Mâinile se puseră din nou pe treabă, atingând-o peste tot, cercetându-i spatele, subsuorile, părul. Tot nimic. Vocea se auzi din nou. —OK. Sutienul îi căzu primul, nu sfâșiat, ci desfăcut ușor, o parodiere a atingerii unui iubit, care îi întoarse lui Maggie stomacul pe dos. Odată scos, putu auzi pe cineva rupând materialul sutienului, ca și cum s-ar fi așteptat să cadă ceva dintr-un compartiment ascuns. Pe urmă trecură la ultimul lucru rămas pe ea, o pereche

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209

alese ca reședință după revenirea de pe meleagurile Indului și de construire aici a unui port și a unei flote uriașe, alcătuită din o mie de nave de război cu gabarit superior trierelor. Nedivulgând nimic nimănui - nici măcar lui Hefestion, prietenul și iubitul său -, Alexandru se implica Înfrigurat și stăruitor În cel mai profund dintre toate proiectele sale: corpul de legi menit să confere stabilitate și coerență imperiului ce se Întindea de la Pella până aproape de Gange. Era ținut la curent cu progresele Înregistrate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
partea mea, dacă nu altceva, măcar prezumția de nevinovăție; funcționează În toate justițiile de tip democratic din lume... - În schimb, toate polițiile, indiferent de tipul lor, operează, până la proba contrarie, cu prezumția de vinovăție. De-aia sunt polițiștii atât de iubiți pretutindeni. M-am uitat la ea vexat. - Stai puțin, tu vorbești serios? Vrei să spui că... - Deocamdată, eu nu vreau să spun absolut nimic, vreau doar să te Întreb câteva lucruri. Ești liber să răspunzi sau ba, nu suntem la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910

poziție ale teologiilor militante. Se poate lesne înțelege de ce nu ne simțim obligați să le discutăm: nu arată decât tendințe și orientări care abia se conturează și ale căror șanse de supraviețuire și dezvoltare nu pot fi evaluate. Încă o dată, iubitul și eruditul nostru prieten, doctorul Jean Gouillard, și-a asumat sarcina revizuirii textului francez; îl rog să primească aici expresia sincerei mele recunoștințe. Universitatea Chicago, octombrie 1964 Introducere Ecourile răsunătorului succes mondial al cărții lui Rudolf Otto Das Heilige (1917

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
Moarte tuturor englezilor care au prădat Portugalia! Moarte ambasadorului (Lamb) care protejează pe masoni! Trăiască Don Miguel I!..." scria o proclamație incendiară. Iar îndată după urcarea pe Tron a lui Don Miguel au început în țară rugăciuni, pentru ca "augustul și iubitul Suveran" să fie apărat de "infernala contaminare a sectei masonice". Un predicator strigă în prezența Regelui: "Eu văd masoni în toate părțile! Majestatea Voastră e înconjurată de masoni și chiar acum vorbește unuia dintre ei!". Cineva propune, ca program de

Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]