8,023 matches
-
viseze mama peste noapte. Încă și mai evidentă este semnificația busuiocului într-o situație specifică basmului, recunoașterea calității eroului, dezvăluire căreia îi urmează rezolvarea situației: "[...] la bucătărie el a pus degetul la bucatele care se gătea pentru mireasă. Și bucatele miroseau a busuioc. Și când a mers acolo de i-a dus bucatele miresei să mănânce i-a mirosit bucatele a busuioc [...]. Și, cum a văzut că miroase a busuioc, i-a dat în gând că-i el." În același sens
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
eroului, dezvăluire căreia îi urmează rezolvarea situației: "[...] la bucătărie el a pus degetul la bucatele care se gătea pentru mireasă. Și bucatele miroseau a busuioc. Și când a mers acolo de i-a dus bucatele miresei să mănânce i-a mirosit bucatele a busuioc [...]. Și, cum a văzut că miroase a busuioc, i-a dat în gând că-i el." În același sens, în basmul Crăiasa zânelor [Pop-Reteganul], un împărat, ducându-se la război, le interzice feciorilor săi să deschidă cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
el a pus degetul la bucatele care se gătea pentru mireasă. Și bucatele miroseau a busuioc. Și când a mers acolo de i-a dus bucatele miresei să mănânce i-a mirosit bucatele a busuioc [...]. Și, cum a văzut că miroase a busuioc, i-a dat în gând că-i el." În același sens, în basmul Crăiasa zânelor [Pop-Reteganul], un împărat, ducându-se la război, le interzice feciorilor săi să deschidă cu o cheie ruginită chiliuța de la miazăzi, argumentând: bine nu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Delimitări și analize.................................................................................. 128 6.2. Verbele de percepție evidențială din română......................................... 132 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ................. 132 6.2.2. Verbul a suna. Grila sintactică................................................ 136 6.2.3. Verbul a mirosi. Grila sintactică.............................................. 137 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării.................................. 138 8. Concluzii................................................................................................................ 143 ÎNCHEIERE......................................................................................................................... 144 ANEXĂ............................................................................................................................... 150 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................... 153 INTRODUCERE 1. Precizări metodologice Lucrarea Modalități de exprimare a percepțiilor fizice. Verbele de percepție în limba română este o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
aspecte particulare importante vizând semantica câtorva unități din clasa lexico-gramaticală a verbelor de percepție, dar nu oferă o privire de ansamblu asupra subiectului. Cazacu (1950) analizează polisemia verbelor de percepție, atrăgând atenția asupra utilizării unor unități ca a auzi, a mirosi, a vedea cu alte sensuri decât cele corespunzătoare percepțiilor pe care le exprimă în mod prototipic. Autorul explică această amalgamare a utilizărilor prin sincretismul procesului percepției și printr-un raționament de natură cognitivă: "procesele semantice (...) se explică ușor dacă ținem
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sub pământ. (6) Fumătorii percep altfel gustul alimentelor. (7) Copiii cu tulburări senzoriale percep atingerea într-un mod divers. Verbul a percepe poate fi folosit ca hiperonim 7 al verbelor de percepție fizică inerentă ca a vedea, a auzi, a mirosi etc. și al verbelor de reprezentare mentală, cognitive, desemnând procese de natură fizică sau cognitivă înregistrate de un referent cu trăsătura semantică internă [+Animat]. Față de a percepe, celelalte verbele care desemnează percepția sunt considerate hiponime, pe baza relației definite de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
supraordonat, al cărui sens îl include pe cel al termenului subordonat. Lexicul percepției 8 cuprinde și substantive ca văz, auz, miros etc., adjectivele care denotă proprietăți ale entităților (formă, gust, culoare etc.)9, verbe ca a vedea, a auzi, a mirosi etc., structuri de tip adverbial pe văzute, pe auzite, pe mirosite, pe gustate, pe simțite, pe atinse etc. Lucrarea de față se limitează doar la analiza verbelor care desemnează percepții fizice, a căror structură lexico-semantică o vom prezenta în subcapitolele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a iscodi, a privi, a observa, a scruta, a se zgâi, a se uita, a vedea, a zări (câmpul vizual), a asculta, a auzi, a audia (câmpul auditiv), a atinge, a mângâia, a palpa etc. (câmpul tactil), a adulmeca, a mirosi (câmpul olfactiv), a degusta, a gusta, a savura (câmpul gustativ) etc. În ceea ce privește distribuția semului [±Manieră], se disting verbele care încorporează maniera în semantica lor de cele la care această trăsătură este nonspecificată (vezi și Anexa): să se compare, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a percepe termen central: a atinge termeni subordonați (non-centrali): a mângâia, a palpa, a pipăi 16 percepția gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1. Verbe de percepție nonintențională Verbele prototipice cu trăsătura semantică [- Intențional] sunt: (8) a vedea "a percepe cu ajutorul văzului 18"; (9) a auzi "a percepe sunetele, zgomotele cu ajutorul auzului"; (10) a mirosi 1 "a simți cu ajutorul mirosului; a percepe prin simțul mirosului". (11) a simți "a avea, prin intermediul organelor de simț, senzația sau percepția unui lucru, a unui fapt, a unei calități, a percepe efectul unei excitații; a prezenta sensibilitate". Apartenența unităților
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a percepe prin simțul mirosului". (11) a simți "a avea, prin intermediul organelor de simț, senzația sau percepția unui lucru, a unui fapt, a unei calități, a percepe efectul unei excitații; a prezenta sensibilitate". Apartenența unităților a vedea, a auzi, a mirosi 1 la clasa verbelor de percepție se exprimă similar în termenii definițiilor substanțiale: pe lângă prezența semului comun [A percepe], se observă și prezența unui sem individualizator variabil, care exprimă mijloacele diferite de captare de informației senzoriale: [Cu ajutorul văzului/auzului/mirosului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și unitățile de mai jos, în cazul cărora definițiile lexicografice nu înregistrează explicit componenta [+Percepție]: (12) a arăta "a părea (după înfățișare); a avea o anumită înfățișare"; (13) a suna "a scoate, a produce, a emite anumite sunete"; (14) a mirosi 2 "a avea și a răspândi un miros". Justificarea includerii acestor unități lexicale în clasa verbelor de percepție se explică prin proprietatea lor comună de a exprima stări care, indirect, se interpretează ca percepții: a arăta/a suna/a mirosi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mirosi 2 "a avea și a răspândi un miros". Justificarea includerii acestor unități lexicale în clasa verbelor de percepție se explică prin proprietatea lor comună de a exprima stări care, indirect, se interpretează ca percepții: a arăta/a suna/a mirosi cumva înseamnă "a fi perceput vizual/auditiv/olfactiv de către un referent". Cele stări stări cu structura [a arăta/a suna/a mirosi + proprietate], care evocă percepții vizuale, auditive și olfactive, nu pot exista în absența unui referent, lexicalizat sau nelexicalizat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
proprietatea lor comună de a exprima stări care, indirect, se interpretează ca percepții: a arăta/a suna/a mirosi cumva înseamnă "a fi perceput vizual/auditiv/olfactiv de către un referent". Cele stări stări cu structura [a arăta/a suna/a mirosi + proprietate], care evocă percepții vizuale, auditive și olfactive, nu pot exista în absența unui referent, lexicalizat sau nelexicalizat, care să înregistreze senzorial informațiile de natură fizică exprimate. Între aceste verbe și cele de la (8) -(11) există însă o diferență semantico-sintactică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a-și îndrepta privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea, a cerceta, a observa; a privi". (19) a asculta "a-și încorda auzul pentru a percepe un sunet sau un zgomot, a se strădui să audă"20; (20) a mirosi 3 "a apropia nasul de ceva sau de cineva pentru a percepe un miros"; (21) a atinge "a lua contact direct (dar superficial, ușor sau în treacăt) cu un lucru sau cu o suprafață"; (22) a gusta "a lua puțin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a lua puțin dintr-o mâncare sau dintr-o băutură spre a le afla gustul". Toate aceste unități lexicale exprimă activități controlate, orientate în direcția "obținerii" unor percepții. În cazul verbelor a privi, a se uita, a asculta 21, a mirosi 3, a gusta, componenta direcțională a sensului este prezentă în definiție prin trăsătura semantică [+Mișcare controlată]: a-și îndrepta (ochii), a-și încorda (auzul), a-și apropia (nasul), a lua (dintr-o mâncare). Scopul proceselor voluntare de acest tip apare
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
muzică. Muzica sună bine. Tactilă Simt frigul la mâini. L-a atins ușor pe umăr ca să-l facă atent. Ø Gustativă Simt un gust amar. Am gustat mâncarea. Ø (perifrastic) Prăjitura are gust bun. Olfactivă Simt miros de liliac. Câinele miroase mâncarea. Prăjitura miroase bine. În opoziție cu engleza, în română 25 anumite tipuri de percepții nu se pot exprima printr-un lexem distinct, ci printr-o parafrază cu structura [a avea/a simți + substantiv abstract care denotă o proprietate/o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
bine. Tactilă Simt frigul la mâini. L-a atins ușor pe umăr ca să-l facă atent. Ø Gustativă Simt un gust amar. Am gustat mâncarea. Ø (perifrastic) Prăjitura are gust bun. Olfactivă Simt miros de liliac. Câinele miroase mâncarea. Prăjitura miroase bine. În opoziție cu engleza, în română 25 anumite tipuri de percepții nu se pot exprima printr-un lexem distinct, ci printr-o parafrază cu structura [a avea/a simți + substantiv abstract care denotă o proprietate/o senzație fizică]. De
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
aibă control asupra senzațiilor sau percepțiilor receptate. În cazul verbelor de percepție, Experimentatorul se codează sintactic ca subiect (1) sau ca obiect indirect (1'): (1) De câte ori trece pe aici, [Ana]Experimentator vede școala în care a învățat. (1') [Îmi]Experimentator miroase a ars. În ierarhia rolurilor tematice, Agentul desemnează rolul atribuit inițiatorului voluntar al acțiunii exprimate de verb, caracterizat prin trăsăturile semantice [+Animat], [+Control]. Agentul apare lexicalizat ca subiect al verbelor de percepție a privi, a se uita ta, a asculta
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în41: (a) Verbe de stare 42: a vedea "a avea proprietatea de a percepe vizual; a avea activ simțul văzului", a auzi "a avea proprietatea de a percepe auditiv; a poseda simțul auzului", a simți, a arăta, a suna, a mirosi "a emana un miros". Stările sunt nedeterminate temporal, deci nu pot fi descompuse în unități discrete de timp în care să se urmărească evoluția procesului exprimat. (b) Verbe de activitate 43 (sau de proces): a vedea "a privi", a privi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
discrete de timp în care să se urmărească evoluția procesului exprimat. (b) Verbe de activitate 43 (sau de proces): a vedea "a privi", a privi, a se uita (la), a contempla, a asculta, a audia, a gusta, a degusta, a mirosi "a apropia nasul de ceva sau de cineva pentru percepe un miros" etc. Aceste verbe exprimă procese durative, nerezultative, iar conținutul le este omogen pe toată desfășurarea. (c) Evenimente cu realizare instantanee (de tip achivement): a vedea "a zări", a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sounds foreign (to me). El pare că nu este de-aici' (53) He looks ill (to me). 'Arată bolnav' (54) The fabric feels old (to me). Țesătura (mi se) pare veche' (55) The wine smells delicious (to me). 'Vinul (îmi) miroase delicios' (56) The food tastes fantastic (to me)' ' Mâncarea are un gust fantastic (pentru mine)' (b) o lectură evidențială mediată (non-factivă), posibilă doar pentru verbele LOOK/P și SOUND/ P. Verbele utilizate astfel exprimă percepții indirecte, sursa percepției rămânând neexprimată
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
frighten off the boy she does not want to date) 'Jane se arată înfricoșătoare în mod special ca să-l sperie pe băiatul cu care nu vrea să iasă.' Verbele care exprimă percepții evidențiale în română - a arăta, a suna, a mirosi, a simți - au un comportament diferit de al verbelor din engleză. Aceste unități nu pot desemna, în sensul propus de Gisborne, evenimente dinamic-cauzative: (65) Ea arată obosită *în mod deliberat. (66) Muzica lor sună bine *în mod deliberat. (67) În
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
simți - au un comportament diferit de al verbelor din engleză. Aceste unități nu pot desemna, în sensul propus de Gisborne, evenimente dinamic-cauzative: (65) Ea arată obosită *în mod deliberat. (66) Muzica lor sună bine *în mod deliberat. (67) În cameră miroase frumos *în mod deliberat. O utilizare dinamică, în sensul lui Gisborne, se înregistrează într-un context ca (68), cu verbul a se arăta, perechea agentivă a verbului a arăta: (68) El se arată înțelegător cu noi [ca să nu ne mai
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
glumele lui. (36) Gust mai mult jazz-ul decât rock-ul. • domeniul nominal (37) Nu are gusturi rele în ce privește muzica pe care o ascultă. Simțul olfactiv este corelat cu domeniul abstract predictiv. Cel mai frecvent, în ipostaza abstractă, verbul a mirosi dezvoltă sensuri din zona anticipativă. Sintactic, structurile în care se actualizează aceste sensuri abstracte sunt comune cu cele în care se actualizează sensul fizic, perceptual. Distincția se stabilește prin natura semantică a complementelor selectate - nominale cu referință abstractă sau adverbiale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]