6,993 matches
-
pune pe fiziologic. Ori, aceasta Însemnă reducerea la minimum a factorului de conștiință, abandonarea omului În mijlocul realității care acționează asupra lui și-l covârșește sub un imperios determinism. (Ă). Mulți artiști nu Înțeleg de ce un anume tip de descriere a mizeriei, a Întunecimii, a apăsării oamenilor, În loc să fie progresist, servește burghezia. Ei nu Înțeleg Încă nici de ce Îngroșând abjecția exploatatorilor, Înfățișându-i În bălăceala lor sorbidă și făcând aceasta după rețetele naturaliste, abat de la țintă ascuțișul criticii sociale. (Ă). Elementele naturaliste
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ornaru În Baladă bunicului meu reconstituie imaginea bunicului, muncitor ceferist, cu vorba sfătoasă și cu inima dârză și neîmpăcată, căzut eroic În lupta dușmanilor Împotriva poporului. (Ă). Ion Serebreanu vorbește și el În câteva strofe despre copilăria de altădată, despre mizeria Îndurată din cea mai fragedă vârstă. Iar Dragoș Vicol În poezia Îndoiala redă izbutit șovăiala mijlocașului (Ă). Constanța Tudorache În poezia Pe șantierele tineretului reușește să exprime adevărul muncii constructive a tineretului (Ă). După cum reiese din exemplele citate, care, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dat foc ... Ar trebui să-i fim recunoscători, da, recunoscători! Va trebui să fim recunoscători și altora de pe strada Lecca, dacă ar avea bunul, cetățenescul gând să-și dea foc caselor, că altfel nu văd cum am putea scăpa de mizeria aceea, ca să devenim un oraș nou, un oraș modern, civilizat”. II. E. Rețeaua stradală. Transporturile „Ce melancolie infinită stârnesc drumurile românești, (...) pustii și desfundate, catifelate de praful gros din care emană, în timpul căldurilor de cuptor, o nedefinită și tulburătoare aromă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în stradă”. Atestarea documentară a acestor „abateri” de la normele civilizate de igienă și de conduită civică este mult prea vastă pentru a fi cuprinsă în cadrul acestui subcapitol. Cel puțin la nivelul anilor ’20, orașul lăsa impresia unui spațiu invadat de mizerie. Uneori, cazuistica abordată de aceste documente proiectează situații absolut incredibile. Deosebit de probantă, în acest sens, este o adresă înaintată de Primăria Bacău către conducerea Regionalei II C.F.R. - Iași (29 iunie 1925): „De câtva timp, seara, de la ora 10 P.M. înainte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașului: „La Bacău, toate hotelurile din centrul orașului, exceptând hotelul Central și AthenéePalace, sunt adevărate case de prostituție, având mai fiecare cel puțin 5-6 pensionare, toate inoculate cu germenul maladiilor venerice, propagând astfel nestingherite cele mai groaznice și necruțătoare boli. Mizeria și murdăria sunt de nedescris la hotelul Regal, (...) acolo unde miliarde de paraziți populează saltelele, rogojinile și pereții”. Se cerea cu insitență luarea următoarelor măsuri: „să fie obligați patronii localurilor să-și scoată o autorizație pentru practicarea vânzărei de carne
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Drăgoianu și Traian se găsesc într-un hal de murdărie de nedescris, camerele mici și neaerisite, egrasioase, așternuturile murdare și neschimbate săptămâni întregi. Aceste camere sunt locuite de prostituate, mai toate, slăbite și predispuse la tuberculoză, care trăiesc într-o mizerie nemaipomenită, ceea ce dă loc la propagarea bolilor. Prin faptul că sunt așa de multe femei la hoteluri, a început o concurență între ele, încât, ca să nu moară de foame, își vând corpul pentru suma de 20-30 de lei” În același
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
produs hibrid - orașul modern -, un spațiu al antitezelor frapante, ce a pus laolaltă „aspirațiile înalte” cu tendințele de mutilare și alienare ale individului. Un loc în care luxul și opulența se întâlneau cu formele cele mai acute ale sărăciei și mizeriei, în care idealul egalității de șanse era negat de realitățile sociale, în care tradițiile, sub asaltul necontenit al tendințelor modei, au căpătat forme caricaturale de manifestare și, nu în ultimul rând, un loc în care, în pofida cadrului ce invită la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
produs hibrid - orașul modern -, un spațiu al antitezelor frapante, ce a pus laolaltă „aspirațiile înalte” cu tendințele de mutilare și alienare ale individului. Un loc în care luxul și opulența se întâlneau cu formele cele mai acute ale sărăciei și mizeriei, în care idealul egalității de șanse era negat de realitățile sociale, în care tradițiile, sub asaltul necontenit al tendințelor modei, au căpătat forme caricaturale de manifestare și, nu în ultimul rând, un loc în care, în pofida cadrului ce invită la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bîntuia cu o asprime mai mare decît de obicei, în așa măsură că mulți oameni muriseră de tăria gerului, el întîlnește la poarta cetății Amiens un sărac dezbrăcat: acest nenorocit îi ruga în zadar pe trecători să aibă milă de mizeria lui, aceștia își vedeau cu toții de drum. Omul cu credința lui Dumnezeu înțelese deci că acest sărac îi era rezervat, de vreme ce ceilalți nu-i acordau nici un fel de milă. Dar ce să facă? Nu avea nimic, în afară de hlamida cu care
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
tratatul de la Troyes (1420) și după moartea lui Carol al VI-lea (1422): depopulare, abandonarea culturilor, apariția din nou a pîrloagelor și a pădurilor. Martor ocular și angajat în aceste evenimente, el îi denunță în special pe responsabilii imediați pentru mizeria satelor soldați și tîlhari lipsindu-i însă detașarea necesară pentru a așeza această criză într-un context demografic și economic mai larg. Dar sinceritatea mărturiei sale este confirmată de faptele practicii. 13. Viața în sate și orașe din secolul al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ales, apartenența la o aceeași meserie, corp sau comunitate sînt cele care constituie solidarități fundamentale. Tensiunile sociale. Dar aceste cadre de siguranță au limitele lor. Pe de o parte, nomazi, vagabonzi, cerșetori, "fără foc nici loc" sînt numeroși, victime ale mizeriei sau ale vreunei infirmități, și numărul lor crește brusc la fiecare criză. Ei au fost mult timp respectați și ajutați, ca imagini ale lui Hristos. Dar, în secolul al XVI-lea, se vede pretutindeni în ei un pericol pentru ordinea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
găseau într-o stare atît de deplorabilă, să încercăm să ne închipuim, dacă putem, starea în care erau cei de la țară și în ce durere extraordinară se aflau satele, cu atîtea biete familii abandonate și într-o atît de mare mizerie încît unele au ajuns să pască iarbă ca vitele și să se hrănească cu lucruri pe care animalele cele mai murdare le-ar fi refuzat." Éloge historique de Marie Poisson, de la paroisse Saint-Marc d'Orleans, par un de ses contemporains
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a numărului de nașteri. Mărturia scrisă a unui orleanez contemporan descrie mecanismul foametei pusă pe seama mîniei lui Dumnezeu, de fapt cauzată de două recolte proaste succesive, foamete care antrenează, în afară de moartea celor mai săraci, paralizarea progresivă a întregii economii și mizeria de nespus a unui mare număr de oameni, în ciuda actelor de caritate publice și particulare. 14. Secolul al XVI-lea, de la Carol al VIII-lea la Henric al II-lea (1483-1559) Războaiele din Italia duse de Carol al VIII-lea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
urmează întoarcerii lui Mazarin, cu cît nobilii și parlamentarii și-au demonstrat incapacitatea de a guverna. Avînd asigurată încrederea tînărului rege și a reginei mamă, ministrul reia treburile statului în mînă, restabilind pretutindeni autoritatea regală. Fără a ține seama de mizeria claselor populare, el continuă politica financiară ale cărei excese au condus la frondă: superintendentul finanțelor, Nicolas Fouquet, cu o poziție solidă dată de relațiile sale cu numeroși bancheri, folosește cu brio expedientele tradiționale. Așa poate fi terminat victorios, în 1659
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
gravă eroare dacă am confunda în aceeași analiză ceea ce-i privește pe muncitorii din orașe și ceea ce-i privește pe cei din sate, ceea ce-i privește pe muncitorii înregimentați din marile uzine și ceea ce-i privește pe meșteșugarii din bresle. "Mizeria îi apasă în mod inegal pe acești diverși membri ai familiei industriale. Este o diferență enormă între țăranul care muncește liber, la aer, și care este stăpînul casei în care s-a născut și muncitorul din manufactură, înhămat la roțile
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în 26 iunie), dar sîngeros. Se înfruntă estul Parisului, revoluționar și muncitoresc, și vestul burghez. Trupele comandate de generalul Cavaignac, călit în războaiele din Africa, și garda națională a cartierelor frumoase reprimă fără milă baricadele. Revoluție spontană, provocată de o mizerie teribilă, zilele din Iunie sînt decisive pentru viitorul celei de-a II-a Republici: identificate cu ororile Terorii iacobine de către burghezii parizieni și de către provincie, ele conduc republica la o evoluție reacționară, care aruncă mișcarea muncitorească în opoziție și înăspresc
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Provinciile pierdute vor bîntui conștiința națională franceză pînă în 1914. Nașterea regimului Comuna. Problema regimului rămîne în suspensie. În fața unei Adunări în majoritate monarhistă, Thiers s-a angajat să nu se pronunțe asupra regimului. Teama de o restaurație, umilința înfrîngerii, mizeriile asediului, efervescența revoluționară a capitalei de după sfîrșitul Imperiului, acestea sînt aspectele stării de neliniște din Paris, ale cărui sentimente republicane fuseseră dovedite de alegerile din februarie. Adunarea națională se instalează la Versailles și nu la Paris, suprimă solda gărzilor naționale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Prosperității din primii ani ai celui de-al Doilea Imperiu îi succede o scădere sensibilă începînd din 1857-1860, violent accentuată în anii 1880: crahul Uniunii generale în 1882 dă semnalul falimentului în cascadă în întreprinderi și în bănci de afaceri. Mizeria, șomajul și conflictele sociale pe care le ilustrează grevele minerilor din Anzin în 1884 sau din Decazeville în 1886 arată bine prezența crizei. Rata de creștere a industriei trece de la 2,2% la mai puțin de 1%. Investiția scade net
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prin curentul grecesc, care conținea și câteva elemente apusene, și prin curentul vechi francez, Muntenia se influențează mai apreciabil de cultura apuseană. Așa că, pentru Muntenia, veacul al XVIII-lea, dacă e o perioadă de înjosire morală și națională și de mizerie materială, e, în schimb, o epocă de oarecare progres intelectual. În Moldova, din contra, cele două curente, curentul grecesc și curentul francez venit prin greci, nu înseamnă, ca pentru Muntenia, un progres, căci, față cu influența poloneză, ele sunt inferioare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
după ce și-a deschis ochii, în urma călătoriei în Apus, l-a apucat mustrarea de cuget, fericind pe cei care n-au făcut ca dânsul, care n-au stors poporul! V. Alecsandri, în articolul despre C. Negruzzi 1, ne vorbește de mizeria țărănimii, de deposedarea cu sila a răzeșilor, de umilirea breslașilor și de robia țiganilor din vremea domniei Regulamentului organic, a acelei constituții oligarhice, făcută de boieri și impusă țării. ă...î Adevăratele clase romînești: țărănimea, breslele și boierinașii sunt date
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a lucra pentru adevăr, pentru bine și pentru frumos. În accentele lui Constantin Radovici din Golești nu e vorba, desigur, de interesul de clasă, ci de tristețea unui suflet care compară adevărul, binele și frumosul din Apus cu înjosirea și mizeria din patria sa - comparație din care se naște dorința dezinteresată de bine, ce dă naștere sacrificiului pentru o cauză: idealismul. Și - lucrurile omenești sunt foarte complicate - desigur că și la cei din clasele interesate a avut rol și idealismul, căci
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lipsesc la A. Russo și M. Kogălniceanu, care au fost adevărați liberali, sentimente care ni-l arată ca pe un "occidentalizat" fin, rău impresionat esteticește de societatea ieșeană, și din care vedem la Alecsandri, pe lângă, desigur, o sinceră nemulțumire de mizeriile țării, și ceva din ceea ce se cheamă dandysm ori snobism. Dar vom vorbi pe larg despre Alecsandri aiurea. Așadar, umilirea națională, interesele de clasă ale boierinașilor - și ale negustorilor în Muntenia -, presiunea europeană, idealismul, snobismul sunt cauzele mișcării liberale de la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
visând un viitor fericit (socialiștii), toți însă plecând, conștient sau inconștient, de la durerea simțită pentru dispariția vechilor clase, boierinași, bresle, din care făceau parte și ei, și - un sentiment mai intelectual și mai altruist - de la durerea produsă în ei de mizeria țărănimii. Unii căutau refugiul în trecut, alții în viitor. Toți erau nemulțumiți de starea nouă de lucruri; de aici, în mare parte, pesimismul generației eminesciene. Negustorii mici și meseriașii români au fost distruși în noua organizare a țării mai ales
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
parizianul fin, era silit să trăiască - "parizianismul". Alecsandri apoi a trăit în vremea Regulamentului, când țara era într-o stare de adâncă umilire 2 - naționalismul. Și Alecsandri a fost și un om care a vibrat, măcar cât de puțin, de mizeriile mulțimii - idealismul. Așadar, din interes de clasă și personal, din "parizianism", din naționalism și din idealism rezultă tendința sa patruzecioptistă. Dar același Alecsandri a fost o fire conservatoare, un patriarhalist - am arătat suspinul său după vremea veche și aș mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Dacă dl P. P. Carp a fost reprezentantul boierimii conservatoare, dl Maiorescu, al doilea corifeu al "Junimii", a fost reprezentantul mandarinatului intelectual. Iar când aceștia n-au vorbit în numele intereselor claselor de sus, au vorbit în numele "Statului", și nu în numele mizeriei claselor de jos. Clasa cea nouă, burghezia comercială și financiară și arhiinfima burghezie industrială, ca și profesiunile liberale născute din noua organizare a țării - aceste clase noi, care-și datorau existența noii stări de lucruri și a căror condiție de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]