8,110 matches
-
ca evoluție liniară cumulativă cauzală ce permite deschiderea spre viitorul infinit și eliberează de trecutul ce până atunci părea de nedepășit. Timpul este văzut ca succesiv, ireversibil, infinit. Astfel se răstoarnă relația tradițional-modern. Societatea românească interbelică era caracterizată de o modernitate artistică și etnică deopotrivă. În proaspăt formatul stat Întregit, În primul rând, se pune problema identității naționale, a culturii naționale atestată de mărturii istorice, manifestată În stil național. În România, agenții modernității au fost intelectualii ce s-au simțit datori
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
tradițional-modern. Societatea românească interbelică era caracterizată de o modernitate artistică și etnică deopotrivă. În proaspăt formatul stat Întregit, În primul rând, se pune problema identității naționale, a culturii naționale atestată de mărturii istorice, manifestată În stil național. În România, agenții modernității au fost intelectualii ce s-au simțit datori să facă ceea ce clasele politice păreau că nu reușesc. Sorin Alexandrescu alcătuiește o „schiță istorică― a secolului XX În istoria României, un tablou atent al modernității românești interbelice. „Anii ’30 prezintă mai
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
În stil național. În România, agenții modernității au fost intelectualii ce s-au simțit datori să facă ceea ce clasele politice păreau că nu reușesc. Sorin Alexandrescu alcătuiește o „schiță istorică― a secolului XX În istoria României, un tablou atent al modernității românești interbelice. „Anii ’30 prezintă mai curând imaginea În oglindă a deceniului precedent. Carol al II-lea manipulează toate partidele existente cu excepția legionarilor, [...] menține la putere guvernul liberal aservit al lui Tătărăscu, beneficiază de un boom economic cauzat de comenzile
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
tradiționalist ― caraterizat de naționalismul cultural al lui N. Iorga. (Dem. I. Dobrescu primarul capitalei din perioada imediat anterioară elaborării PDS, N. Iorga , Al. Tzigara Samurcaș ). „El constituie chiar un soi de fundal permanent pe care se proiectează orice fel de modernitate românească din secolul al XIX-lea până astăzi: un fundal refractar la Înnoire, În mare măsură autarhic, sceptic la orice modificare, deși nu suficient de articulat pentru a Împiedica mimetismul politic și cultural din orice perioadă, sceptic deasemeni la fiece
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
cu o permanentă nostalgie a trecutului. Ideologic, câmpul ideilor era definit de apriga dispută dintre marea grabă a modernizării și marea teamă a pierderii tradiției, aidentității naționale. Aceasta era și caracteristica urbanismului românesc În relație cu parcursul istoric al teoriei modernității. Din totdeauna am Încercat să Înțeleg conceptual istoria, să Înțeleg care Îi sunt lecțiile, cum trebuie studiată și de ce dezvăluie ceva anume. Atitudinea modernă, cu motivațiile, relațiile și dedesubturile ei conceptuale, odată Înțeleasă, oferă o imagine interesantă a oricărui tip
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
ASPECTE DE CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN GRĂDINIȚĂ Camelia DUMITRU Grădinița Nr. 185 „Garofița”, București „Fiecare copil pe care îl educăm este un OM dăruit societății” spunea Nicolae Iorga, adunând în câteva cuvinte adevărul demonstrat de numeroase cercetări științifice care stau la baza conceptului de educație
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Camelia DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93139]
-
educaționale în care găsești răspuns la problemele inerente care apar. Vreau să menționez aici neapărat că întreaga activitate alături de copiii noștri, plini de curiozitate și dornici să exploreze neîncetat lumea de luat în stăpânire, este plină de creativitate și de modernitatea vremurilor în care trăim. Alături de ei devii la fel de tânăr și entuziast și, dacă nu poți ține pasul cu ei câștigându-le atenția și încrederea, mai bine ne dăm singuri la o parte. Pentru că gândirea critică, sinceritatea dezarmantă și libertatea părerii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Camelia DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93139]
-
nc? din 1410-1415, permite o reprezentare riguroas? a edificiului ?i controlul proiectului de la conceperea să ?i p�n? la execu?ie. Aceast? ra?ionalizare a demersului arhitectural ?i urbanistic � că ?i crea?ia pictural? � �i angajeaz? pe arhitec?i �ntr-o modernitate care prive?te �n acela?i timp formele ?i practică profesional?. Teoria arhitectural? a lui Alberti Prin angajarea să profesional? ?i prin opera să, L.�B.�Alberti (1404-1472) este pe de-a-ntregul umanist. El valorific? rolul de intelectual al arhitectului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
la teatrele antice neacoperite. Aceast? oper?, ultima a lui Palladio, ne spune �n ce m?sur? acest spa?iu, receptacol spectaculos al jocului teatral, omagiind Antichitatea, �n-scrie �n peisajul oră?ului din secolul al XVI-lea un semn de modernitate. Vilele �nc? din secolul al XVI-lea, intensitatea vie?îi urbane din Italia, induc�nd poate prin compensa?ie o rela?ie privilegiat? cu natura, este �nso?it? de numeroase construc?îi private la ?ar?. Urm�nd modelele antice, cunoscute
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
civic. Garnier va introduce �n construc?iile sale lyoneze (abatoarele de la Mouche, 1909; spitalul de la Grange blanche, 1915; cartierul Statele Unite, 1924) elemente ale acestei cet??i utopice, dar aceasta va servi mai ales că baz? teoriilor urbanismului func?ionalist. Aceast? modernitate radical? ?i militant? ia o �ntor-s?tur? polemic? cu Ornement et crime (Viena, 1908) de A. Loos (1870-1933), lucrare inspirat? de op?iunile lui O. Wagner ?i ale americanului L. Sullivan (Ornament în Architecture, 1892). Consider�nd ornamentul că un
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de a exalta infailibilitatea tehnologic?, expresie absolut? a modernit??îi. Aceast? arhitectur? se construie?te astfel din figuri care �i s�nt proprii ?i din care ea �?i extrage o autonomie distant? fă?? de restul produc?iei arhitecturale. 11. Dincolo de modernitate Pentru arhitec?îi n?scu?i dup? anii �30, arhitectura modern?, cea care a fost g�ndit?, proiectat? ?i construit? �n furia avangardei, a intrat �n istorie. De altfel, fondatorii Mi?c?rîi moderne, ai c?rei reprezentan?i mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
defini, din cauza bulvers?rilor introduse de modernism �n g�ndirea ?i practică arhitectural? ?i urbanistic?. Putem regrupa schematic multiplele op?iuni ap?rute de vreo treizeci de ani �ncoace �n dou? curente majore. Primul, �n care se cultiv? spiritul de modernitate proced�nd la o reevaluare a con?inuturilor doctrinare ?i a cli?eelor stilistice, este uneori numit neomodern. Al doilea curent se constituie �ntr-o opozi?ie polimorf? la tezele ?i la formele Mi?c?rîi moderne. Orientarea să, esen?ialmente
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ionala modernist? ...................... 3.�Arhitectură modern? .............................. 4.�Habitatul social din perioada interbelic? ............................................. 5.�Reconstruc?ia (1945-1960) .................... 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului .................................... 7.�Noi forme arhitecturale (1945-1955): brutalism, contextualism ...................... 8. Sf�r?ițul CIAM-urilor ............................ 9. 11. Dincolo de modernitate ....................... Concluzie ......................................................... Lexic ................................................................ Bibliografie ...................................................... 5 13 17 17 23 41 41 60 67 68 69 72 73 76 77 78 81 81 86 90 92 95 96 97 99 102 103 106 107 109 113 113 124 132 135 141 141
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
și individuale (Horia MOAȘA) / 105 Partea a II-a: PERSPECTIVE EMPIRICE Strategii de reducere a inechității în context cultural românesc (Carmen BUZEA) / 131 Importanța echității în determinarea justiției și a coeziunii sociale (Ioana ATUDOREI) / 147 Drumul prosperității. Capitalismul românesc și modernitatea (Fănel STROE) / 161 Mixul de "Justiție Socială": capital, responsabilitate, antreprenoriat. Două studii de caz (Romulus OPRICA) / 185 Partea a III-a: SENS ȘI COMUNITATE Dreptate și caritate. Cinci demersuri post-seculare valorizând iubirea aproapelui (Daniela SOREA) / 207 Credința și coeziunea socială
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2004. , Lumea este un mare azil, Studii despre putere, traducere de Bogdan Ghiu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2005. Habermas, Jürgen și John Rawls, Despre liberalismul politic, traducere de Ciprian Siulea, Tact, Cluj-Napoca, 2012. , Discursul filosofic al modernității. 12 Prelegeri, traducere de Gilbert Lepădatu, Ionel Zamfir și Marius Stan, Editura All, București, 2000. Ricoeur, Paul, Iubire și justiție, traducere de Mădălin Roșioru, ART, București, 2009. Stahl, H. Henri, Amintiri și gânduri din vechea școală a monografiilor sociologice, Editura
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
291-370. Shore, L. M., și L. E. Tetrick, "The Psychological Contract as an Explanatory Framework in the Employment Relationship", în Trends in Organizational Behavior, C. Cooper și D. Rousseau (ed.), vol. 1, 1994, pp. 91-109. Drumul prosperității. Capitalismul românesc și modernitatea Fănel STROE Abstract: This article is a necessary complement to the perspective of justification of assisted minorities. The theories' field of social justice has, among its central structures, the generating mechanisms of public wealth that are organically connected to the
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
unei societăți și, în mod firesc, se schimbă odată cu acestea și sunt suspectate atunci că trădează credința adevărată. În judecarea credinței, reperele sunt supuse interpretării și validării intersubiective, de aceea întotdeauna vor fi creditate formulele verificate. Viteza schimbărilor antrenate de modernitate a dus la o suspiciune generalizată, astfel încât a devenit un loc comun că modernitatea este un timp al desacralizării și o lume a singurătății zgomotoase a omului. Omul s-a însingurat nu doar față de Dumnezeu, ci și față de sine însuși
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
că trădează credința adevărată. În judecarea credinței, reperele sunt supuse interpretării și validării intersubiective, de aceea întotdeauna vor fi creditate formulele verificate. Viteza schimbărilor antrenate de modernitate a dus la o suspiciune generalizată, astfel încât a devenit un loc comun că modernitatea este un timp al desacralizării și o lume a singurătății zgomotoase a omului. Omul s-a însingurat nu doar față de Dumnezeu, ci și față de sine însuși, nu mai găsește un principiu de solidaritate cu semenii săi, ceea ce constituie o problemă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dintre deschiderile pe care credem că societatea le poate urma astfel încât afirmarea individului să nu însemne destrămarea comunității. Fie că este vorba de descoperirea geografică a Lumii Noi, fie că este vorba de relativizarea autorității Bisericii de către Renaștere și Reformă, modernitatea înseamnă noutate. Comunitățile tradiționale încep să se destrame și, odată cu ele, slăbesc și identitățile colective pe care le asigurau. Lumea nouă era pusă în mișcare de o nouă realitate: individul. Dezvrăjirea lumii tradiționale duce la apariția noii lumi occidentale, reglate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mai puțin superficială, fără miza eternității și a unicității sufletului 6. Problema, însă, nu este doar a Bisericilor și religiilor tradiționale, ci și a societății și a statului liberal clasic. Poate că pentru prima oară de la Iluminism, Biserica și instituțiile modernității au o problemă comună: constituirea unei lumi în contextul relativizării tuturor instanțelor, cu excepția indivizilor, însă indivizii nu se pot regăsi în nici un principiu exterior și sunt prea slabi și diverși pentru a institui un principiu comun. Libertatea de alegere a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
s-a dovedit că obiectivitatea științei nu poate oferi o imagine nedistorsionată a lumii. Heidegger consideră că sfârșitul metafizicii apare cu epuizarea atitudinii prin care ființarea este luată drept ființă, substituție prezentă de la Platon încoace sub diferite forme, manifestată în modernitate prin domnia tehno-științei, adică prin capacitatea ei de a prinde orice realitate într-un calcul. Umanismele și existențialismele au reacționat față de domnia tehno-științei și au propus o recentrare pe Ființă. Spre deosebire de acestea, Heidegger nu mai creditează o trăire autentică, privilegiată
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
solidaritatea comunității pornind tocmai de la o decizie individuală și de la acceptarea autonomiei unui spațiu individual. Solidaritatea acestei comunități poate fi considerată fragilă în măsura în care ține de contingență sau poate fi considerată puternică, în măsura în care este determinată de cea mai puternică motivație din modernitatea reflexivă: voința contingentă a individului. Credem că unul dintre cele mai mari avantaje ale acestui model este că îi găsește omului obișnuit un loc legitim într-o lume care, altfel, nu poate ieși din alternativa om excepțional - atom social. Omul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ci doar iubirea. Dispensându-se de premisa Divinității, modelul rortian se bazează pe o altă premisă: existența unei democrații stabile și securizate. Generalizarea acestei stări este o utopie la fel de mare ca aceea a acceptării unei singure credințe de către toți oamenii. Modernitatea reflexivă a apărut, este adevărat, în societăți ale bunăstării și siguranței, însă libertatea pe care a adus-o (împreună cu alte fenomene, precum globalizarea, generalizarea unui mod de viață dominat de tehno-știință ș.a.) le-a schimbat și le-a obligat să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cu culturi diferite. Insecuritatea fizică a individului a fost depășită, însă au apărut amenințări difuze colective (catastrofe nucleare, terorismul) sau disconfortul psihic determinat de permanenta mobilizare în vederea eficienței sau a reîntemeierii acțiunilor și chiar a identității individuale. Lumea securizată a modernității i-a permis occidentalului să ignore teroarea istoriei, însă aceasta se manifestă acum fie prin incertitudini insidioase, fie prin contactul cu civilizații care nu au depășit etapa violenței metafizice. În fața acestor situații, ironistul liberal nu are răspuns. Dacă nimic nu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
marginea "vieții adevărate" [...] civilizația care bate la ușă nu abolește sociabilitatea umană, ea nimicește împăcarea cu sine și pacea cu lumea, totul petrecându-se ca și cum insatisfacțiile privind propria persoană ar progresa proporțional cu insatisfacțiile aduse de piață"21. La începuturile modernității fericirea era sinonimă cu progresul, însă "religia laică a progresului" a intrat în criză. Ideea de progres începuse să fie negată din secolul al XIX-lea, dar secolul XX a adus argumente covârșitoare (totalitarisme, exterminări, războaie, poluare etc.). Dar nu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]