7,953 matches
-
Domnul respectiv o cuprinde, o răstoarnă pe gâtlej, îi repetă: - Thank you. Piu, piu... Bring me, piu, piu, one votka! Tânărul chelner îi servește calm băutura, după care își întreabă părintele: - Tată, domnul de la masa cutare este un foarte mare nebun? - Nu este. Nu este deloc. Ce te face să crezi? - La fiecare cuvânt rostit piuie de două ori. - Asta-i din pricină că-i rus. Și mai este din pricină că, înainte de a fugi din Uniunea Sovietică, a învățat limba engleză după lecțiile
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
după ziua pară sau impară, pajiștile să apară pieptănate, cu cărare spre dreapta sau cu cărare spre stânga. Pe la ora 14, gustarea sau prânzul. Rar când se îndurau, în timpul zilei, să lase să pătrundă, la loc, în odăi miros de nebun vioi înghețat. Veneau malacii afară la Gogo. Din despărțiturile de inox ale unui cărucior, deșelat de haleală, puteai căpăta, dacă mama ta te ouase cu noroc, în niște căni strălucitoare de tablă, cu toarte cât toate zilele, iahnie fierbinte de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aidoma unei unități militare. Greu să părăsești, cu șanse de succes, zona limitrofă a Mociorniței, pe trei sferturi pustie, în care urmăritorii te puteau vedea ca în palmă, iar sătenii de abia așteptau să-și încaseze recompensele pentru predarea fiecărui nebun, cu pâslari, în fundul gol, halat și cipilică pe cap. Săturîndu-se să mai stea cu bătaia și cu tranchilizantul pe ei, Mandravela îi atașase la un detașament de vioi (pacienți ce se puteau deplasa, de colo până colo, pe propriile picioare
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
microfon, niște amintiri care adormeau populația. Celelalte garnituri de metrou, din spatele garniturii noastre, fuseseră deconectate. La Dispecerat se înfăptuia panică. Trimiseseră, e drept, o echipă de gealați antrenați, care au apucat-o pe jos, prin subterană, pentru a ajunge la nebun... ...Unul dintre momentele de gingașă bucurie spirituală a fost atunci când, folosind stația de emisie a unei garnituri apropiate, dispeceratul ne-a distribuit sfaturi nouă, celor căzuți în cursa lor de șobolani, despre felul în care ar fi trebuit să ne
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fundul mașinii de-acolo, revenind exact în acel loc, din oră în oră și, la fiecare oră, așteptând câte trei minute. Săriră gardul de beton, supraînălțat cu brâu de metal și presărat cu săgeți să julească, în ascuțișurile lor, popoul nebunilor. Întâi Iarba Fiarelor. Apoi Regele Bolilor Nervoase. La urmă, Fisente. Spitalul avea 18 pavilioane (lunguiețe, turtite, solide), înșirate pe 4 rânduri, ca alinierea, pe un platou, a unui pluton de jandarmi și despărțite de alei, pâlcuri de copaci și peluze
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la UNIVERSITAS își făcuse lectura Cristian Popescu. Capitolul 10 ZIUA A ȘASEA: "SĂ NU (PREA)CURVEȘTI!" IF-ul se lăsă pe burtă și întredeschise, cu infinite precauții, ușa primului salon. Nu era nimeni. Adică nimeni altcineva, în afara celor 24 de nebuni obișnuiți, flenduriți, cu obrajii supți și nebărbieriți de mai mult de-o săptămână, ținută în care, în nici-un caz, n-ar fi fost admiși să conducă azi dimineață un metrou. În celălalt salon, Iarba se tîrî ca șarpele pe sub primul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
excite ori măcar să-l furnice, sărutul îi dădu senzația că prăjina din fața sa era bolnavă de piept ori că tușise pe el. Se gândi să-i spună ceva răutăcios despre balansoare, pe care, mai mult ca sigur, un alt nebun din familia ei le procurase. Dar o văzu pe lungană, ce înțelesese că sărutul ei nu-l crăcănase de plăcere, ridicîndu-se de pe taburetul din stânga lui. Și înghesuindu- și anatomia luxuriantă pe scăunelul de pluș roșu, plasat în fața pianului. - E clavir
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
stingheriți, mutîndu-se de pe un picior pe altul, ridicîndu-și sprâncenele interogativ atunci când izbuteau să-i capteze privirea și obligîndu-l și pe el să salte a neputință din umeri, fluturîndu-le pe sub nasuri extremitatea respectivă, înmîloșită și împuțicită de muci, da' ce era nebun să scrie cu degetul ăla?!... Pe cinstea noastră! Are dreptate Doru! scuturau din căpățâni oamenii aceia, înfometați și cumsecade. Nu se cuvine să înșiri lucruri atât de însemnate, cu un deget arătător așa de plin de funingine. Și chiar din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Strada. Până ce și gazetarii comuniști îi vor multiplica pijamaua în pozele din ziarele lor infecte, Securitatea își va relua ședințele de disecții predate pe fizicul lui, IF-ul îl va bănui că nu degeaba nimerește periodic în sânul șerpăriei de nebuni la Mociornița. Iar totuși dacă ar deveni, cu totul din întîmplare, poet, gazda sa îi va procura și lui o iubită, mai mult pentru a avea ce să-i fure, atunci când va preda poezia pe care era obligat s-o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cele mai bune prietene cu soțiile numărul unu. —Doamne, a replicat Julia, tu ești mai optimistă decât un cântăreț la banjo dotat cu pager! Apoi femeia a luat o gură de vin. — În caz contrar, Jake o să fie internat la nebuni, Susan o să fie la închisoare pentru crimă cu premeditare, iar eu și Alison o să fim rănite și-o să ni se extragă din frunte câte-o unealtă din aia de spart gheața. Numai timpul ne va dovedi ce se va alege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
răutăcios, poate că nici eu nu-l plac prea tare pe prietenul tău Sispy. Pe de altă parte, poate că-l plac. — Paaa! a chițăit Lotti. — Etiopia, a spus Deggle. Vultur-în-Zbor nu-și mai dădea seama dacă e sau nu nebun, nici dacă acceptase atât de repede povestea lui Deggle, fără s-o pună la îndoială, și fusese așa de dornic să-i urmeze instrucțiunile, în ciuda avertismentelor privind pericolul fizic, tocmai ca să aibă o scuză pentru faptul că voia să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Deggle. — O, nu face pe modestul! Știi tu. Spectrul lui Grimus, cu cicatrice pe piept. A! zise Deggle. Stafia aia. Era evident că Jones plecase undeva cu Vultur-în-Zbor. Dar unde? Se omorâseră unul pe celălalt? Fuseseră până într-atât de nebuni încât să încerce să treacă de Efect? — Un lucru e sigur, și-a spus el. Dacă Vultur-în-Zbor nu ajunge la Prepelicar și nu face apoi ceea ce aveam eu de gând să fac, sunt blocat aici pe viață. Cu o baborniță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
damele ajungeau pe pătratul reginei, înlocuia câte un pion cu o altă piesă de șah. Pentru Alex ele nu reprezentau altceva decât o piesă normală, dublată, de dame, dar „Pagina sportivă“ respecta meticulos superioritatea reginei în fața turei, a turei în fața nebunului și așa mai departe, nepermițându-și niciodată să ia o piesă mai mare cu una mai mică. Asta făcea jocul mai interesant pentru el și-i dădea lui Alex șansa să câștige. — E rândul tău, spuse domnul Page. Stop. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
fost aia? Nu s-a mai întâmplat niciodată până acum, zise Iocasta. Virgil rămase cu privirea pierdută pe fereastră, fixând silueta întunecată a muntelui Calf de deasupra lor, cu piscul învăluit în nori. — Ce dracu’ mai pune la cale acum nebunul ăla? întrebă el furios. — Poate că situația i-a scăpat de sub control, zise încet Iocasta. — A fost ca o... începu Virgil, apoi se opri. — Ca o fulgerare a morții, încheie Iocasta. Nici unul din ei nu a mai dormit în noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
bine. Contele își tampona des și febril fruntea, acel dom înalt care-i dădea un aspect de geniu senzual, o iluzie întreținută de pletele blonde, ondulate, și de buza de sus răsfrântă. Dar era o iluzie: Aleksandr Cerkasov era un nebun nevolnic, plicticos de moarte, pustiu și îngust la minte, iar frumoasa lui soție era perfect conștientă de asta. De aceea îi și purta tot timpul pică, luând-o ca pe o insultă și ca pe o umilință. El nu ripostase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
delimiteze de etosul din K, ce îl nega pe Grimus, laolaltă cu Efectul său. A accepta varianta autorizată a Evangheliei după Gribb însemna să nege dovezile oferite de propriile simțuri sau, dacă nu, atunci să-l considere pe Virgil și nebun, și diabolic. Vultur-în-Zbor nu prea putea face asta și chiar dacă ar fi putut s-o facă, tot n-ar fi știut cum să-și explice călătoria aceea interioară. Poate cu vreun drog? Dar atunci cum se explica viziunea aceea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
peticesc. Ea stă acolo și-și țese pânza, iar tu pici drept în ea. Du-te, du-te și gata, dacă simți nevoia să-ți faci rău singur. Nu te voi mai opri. Poate că ești prost. Poate că ești nebun. E o nebunie să te întorci acolo după rușinea pe care ți-a provocat-o, dar du-te. Eu n-o să-ți stau în cale. — Trebuie, Iocasta! spuse disperat Virgil. Trebuie să-i arăt Poarta lui Vultur-în-Zbor. — Vultur-în-Zbor! strigă femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
spălată. Parcă veneau dintr-o altă lume. O umbră stătea nemișcată pe un scaun. Să intri din nou pe povârnișurile împădurite însemna să renunți la orice iluzie de normalitate, să te scuturi de aerul orașului nebunește de lumesc, lumește de nebun. Lumina verde a copacilor era un fel de purificator pentru amândoi. Vultur-în-Zbor simți aici încă o dată misterul tangibil al muntelui și se curăță de păienjenișul propriei amăgiri de sine. Muntele nu se lăsa ignorat. Și Virgil era binedispus și își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de amărăciune și ură față de autorități, probabil ca urmare a unei experiențe îngrozitoare din trecutul său, de dinainte de a deveni Grimus, omul cu păsările. îNu i-am știut niciodată numele adevărat.) — Ai prefera să fii închis într-un azil de nebuni? Sau să vezi cum guvernele folosesc darul nostru ca să facă arme și să declanșeze războaie? Ori o facem noi, ori n-o mai facem deloc. Doar atât mai spun: să permiți ca astfel de cunoștințe să rămână nefolosite este mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Am dat drumul mânerului - trupul îmi aparținea și-l puteam controla iarăși. Și-a slăbit și el strânsoarea. Sfera a căzut. Și s-a făcut țăndări pe podeaua de piatră. — Acum, a spus el. Acum suntem la fel. Acum înțelegi. Nebun? Cum adică nebun? Ar fi ușor să-l numești nebun, dar el e acum în capul meu și îi pot înțelege motivele. Sunt motive ce nu pot fi transpuse ușor în cuvinte. Groaza ascunsă din lagărul închisorii, distrugerea demnității lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
bineînțeles, cum n-avea nici o considerație pentru cei din propria specie, nu-l interesa ce le făcea. îi făcuseră ei destule. Cu păsările lui era bun. Le-a adunat în jurul său și a trăit povestea lui preferată, mitul său ornitologic. Nebun? Ce înseamnă nebun? Pentru el ideile erau singura justificare a existenței, iar atunci când a dat peste cunoașterea și puterea ce-i permiteau să se joace cu ideile, nu s-a mai putut opri. Cunoașterea corupe. Cunoașterea absolută corupe în mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
avea nici o considerație pentru cei din propria specie, nu-l interesa ce le făcea. îi făcuseră ei destule. Cu păsările lui era bun. Le-a adunat în jurul său și a trăit povestea lui preferată, mitul său ornitologic. Nebun? Ce înseamnă nebun? Pentru el ideile erau singura justificare a existenței, iar atunci când a dat peste cunoașterea și puterea ce-i permiteau să se joace cu ideile, nu s-a mai putut opri. Cunoașterea corupe. Cunoașterea absolută corupe în mod absolut. Da, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și mereu în gândurile ei: cine era el, Străinul? Și cu cât se străduia mai tare să afle, cu atât se adâncea mai mult în întuneric. Ca și cum el nu-i permitea acest lucru, nu voia ca ea să afle adevărul. Nebunul jucându-se cu regina. Blestemata de eșarfă, doar ea era vinovată de faptul că se zbătea în disperare, că îi ascunsese identitatea acestui bărbat. Nu, nu eșarfa era vinovată. Ea nu fusese suficient de curajoasă să o dezlege când încă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
și fiecare îți va șopti vorbe de iubire la ureche, iar tu îl vei recunoaște pe intrus. Și gata, misterul s-a elucidat. Și râse cu poftă. Ciudat, îi plăcu râsul lui, deși avea toate motivele să-l urască. - Ești nebun! Te-ai gândit la toate, n-ai omis niciun detaliu care te-ar putea incrimina, compromite. Știam că ești un jucător bun, care nu lasă urme. Scrisorile scrise la mașină, fără parfum și probabil și fără amprente. De ce atâta discreție
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
iubim Și n-am lăsa-o una-două; Dar o poveste care-o știm Nu e ca o poveste nouă! Între soții șahiști Ca într-o poveste, la etajul unu, Eu o percep de cum aud scandalul: Când regele o face pe NEBUNUL E cert că a sărit regina CALUL! Aspecte S-a dovedit de mii de ani Că-n viață căile-s înguste: Când ții la fuste nu ai bani, Când ții la bani, n-ai spor la fuste. G.L.U.P.I.
VASILE DARIE by VASILE DARIE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83946_a_85271]