7,995 matches
-
că fără să fim copaci, avem rădăcini și că expatrierea este o traumă dureroasă și de multe ori cu persistente urmări. Trebuie să te gândești mult la riscul ca revenind, totul să-ți pară "povestit de o străină gură"; la neputința de a mai iubi și chiar înghiți ce ți-a fost odată familiar, al tău, firesc și ușor, deși nevăzut ca aerul; la riscul de a te simți vulnerabil în cartierul unde știi fiecare piatră din caldarâm, fiecare copăcel; și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
explic de ce. Decât într-un singur fel, cum spuneam, anume că și mediocritatea noastră e mai mediocră decât a altora, din cauza unei precarități endemice a mult discutatei cândva culturi generale. Deprinderea de a trăi din talk-show-ri, după regula minimului efort, neputința de a ieși de sub fascinația spectacolului politic, care nu-ți cere nicio imaginație și niciun deranj, decât pe acela de a-l invita iar și iar pe același etern și fascinant Iosif Boda; convingerea, sinceră că viața de zi cu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
roman. Cele câteva puncte în care Vremea simte nevoia să se delimiteze de Thomas Kunze merită o discuție aparte. Rezervat în a avansa opinii proprii, demersul lui este istoric și nu jurnalistic, Thomas Kunze nu ezită să exprime nedumeriri și neputința de a înțelege unele fenomene. Atunci când constată apatia vieții civice românești, precaritatea disidenței românești și a rezistenței românilor la comunism, autorul o ia foarte de departe. El înregistrează nu doar slăbiciunea partidului comunist înainte de infuzia de putere și autoritate adusă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
radicală. Pentru el, dialectica, În calitate de artă a atingerii adevărului, a descoperirii contrazicerilor În raționamentul adversarului, În calitate de teorie generală a dezvoltării naturii, societății și gândirii, si de metodă de cunoaștere și transformare a lumii, este o ideologie a resentimentului și a neputinței. Prin negativitaea hegeliana se distruge conținutul unui concept pentru a crea o unitate de gandire considerată superioară. Deleuze opune acestui model filosofic, pe cel al lui Nietzsche, care crede că afirmația și creația nu trebuie să aibă suport negativ. În
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93362]
-
reciprocă ce întărește coeziunea socială și înlesnește tot ce este proiect comun poate surveni în urma unei asemenea plasări (formă extremă dar dedicată de exersare a îndemânării adaptative). Nu este vorba de delegare, așa cum nu este vorba nici de suplinirea unei neputințe sau de completarea unui neajuns. Este vorba de o universală și plenară însoțire care implică un schimb benefic de experiență morală în condițiile unei diferențieri din ce în ce mai cultivate în modernitate a priceperilor, înrădăcinată într-o corespondentă diversitate a înzestrărilor. Iar conștiința
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
educației și aduce cu sine permanent exigența continuității ca postulat al reușitei. Apoi, conceptul funcțional al voinței (cel care întrunește o condiție "managerială" conștientă și un principiu concret de mobilizare actantă) presupune o coeziune fundamentală fără de care ar fi cu neputință de imaginat eficiența și siguranța care caracterizează comportamentul individual. Voința este intricată cel mai mult cu procesele conștiente, prin definiție întreținând o relație mutual-constitutivă cu facultatea lucidității și cu demersurile cognitive. Voința este motorul întregului angrenaj social și se revendică
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
din pricina indiferenței care devenise compactă și masivă în cei din jur, în trecători. Mi-a fost rușine că nu mai era nimeni acolo care să-și aducă aminte. Priveam chipurile trecătorilor ca pe niște papirusuri franjurate de griji, ambiții și neputințe. Și mi-am tot frământat mintea întrebându-mă ce s-ar putea face pentru cei morți și pentru cei vii la un loc. Pancarte uriașe cu chipurile eroilor în centrul orașului, pe muzica unui recviem? În nici un caz discursuri. În
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
au ajuns să exprime ceea ce exprimă. Căci întrebarea care mă bântuie este dacă nu cumva tocmai autodemolarea românească la nivel de mental colectiv este cea care poate cataliza astfel de reacții. Ca orice altă nație, românii sunt ceea ce sunt: au neputințe și defecte, dar nu numai. Grandomania ori, dimpotrivă, implozia (autodisprețul) au marcat când și când nația română: adevărat, puseurile de narcisism autoglorificator au fost mai dese decât cele de autodenigrare. Postcomunismul românesc a pus însă pe tapet într-un mod
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
tânărul doctorand Dan Hurduc au înfățișat principalele probleme ale agriculturii vasluiene, mai ales că era an de secetă. În final a luat cuvântul președintele Traian Băsescu, după care ne-a acordat un (alt) interviu. Cu părere de rău am constatat neputințele prezidențiale și apoi lipsa oricărui efect, inclusiv legat de cererea de a fi implicate în agricultură societățile de asigurare. Traian Băsescu era pe val, fermierii i-au cerut sprijinul, a venit, a făcut baie de mulțime pe o căldură înnăbușitoare
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
pe cei sărmani; țările bogate pe... noi. Nu mi-am închipuit că va fi așa de ASPRĂ și grea, și neiertătoare ! Adevăratul triaj acum începe. Am intrat cu toții, speră fiecare și scapă cine poate ! Valul de proteste și greve subliniază neputința guvernanților, unde nu văd nici o capacitate, decât politruci la ciolan, de a chibzui, cântări și împărți rezultatul muncii unui neam ajuns la sapă de lemn ! Vinovați: 1. Traian Băsescu. Președintele, nu omul politic conflictual și nestatornic; nu ambițiosul peste măsură
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
are de-a face cu tipuri avînd forme individuale, în special cu formațiuni psihice totale. Toate punctele de vedere generale sau ipotezele de care dispune pot fi aplicate pentru ca, prin colaborarea lo, să lumineze asemenea formațiuni; va fi însă cu neputință să se demonstreze necesitatea ca acestea să se nască și să existe în genere. Tot ce se poate cerceta sînt numai condițiile unei totalități psihice, atunci cînd ea există realmente. O astfel de cercetare poate furniza corective utile și adesea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o puternică contradicție. Una pune accent pe faptul că ceva este ridicol deoarece apare mai întîi cu o anumită siguranță, ca un lucru de la sine înțeles, cu o anumită importanță și superioritate, dar se dezvăluie apoi brusc în nimicnicia și neputința sa. În felul acesta, se provoacă în cel căruia îi apare, mai întîi, un sentiment de siguranță și de admirație, de zăpăceală și de tensiune, iar după aceea, dintr-o dată, o deziluzie sau un triumf ori măcar o ușurare și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
multă energie decît se poate pentru depășirea rezistenței și asigurarea propriei existențe, se ivește aici posibilitatea unei generozități care nu numai că înțelege obiectul, dar caută să-l și protejeze și să-l apere atunci cînd se dovedește micimea și neputința lui. Mărinimia suportă cu un zîmbet nu doar propria povară ci și pe aceea a altora, adăugîndu-și propria forță acelei mici puteri care l-a provocat. Recunoașterea valotii a ceea ce este mic și neputincios este mai pozitivă, în acest caz
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și de felul contrastului care face parte din fenomen. Pot exista contradicții atît de ascuțite și de amare încît să producă răni ce nu se pot vindeca. Poate fi prezent un destin covîrșitor, împotriva căruia toată puterea folosită se dovedește neputință. Voi reveni asupra acestei posibilități, într-o cercetare specială, care este de o importanță decisivă pentru întreaga mea concepție, și anume în cercetarea despre raportul dintre humor și tragic (cap. V). Deocamdată, din caracterizarea diverselor tipuri de rîs rezultă că
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
raport de contradicție, care nu există în cazul rîsului complet involuntar. Batjocorirea este plină de obiectul său, într-un chip antipatic, aducînd cu ea dorința de a se ocupa mereu de el, pentru a-i evidenția și a-i zugrăvi neputința, insignifianța, prostia sau josnicia. Batjocura este un sentiment în mod hotărît reactiv, deși Nietzsche credea că acesta s-ar potrivi tocmai unei superiorități înalte. Superioritatea bine întemeiată conduce, cum am spus mai sus, mai curînd la humor decît la batjocură
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cu îndrumările lor56. Tragicul în suferință stă în faptul că te împiedică să lucrezi la ceea ce pare necesar, în primul rînd pentru a da unitate și sens vieții. Comicul se poate naște din împrejurarea că suferința își poate arăta totuși neputința în fața unui nou avînt spiritual, pe care ea însăși l-a provocat în mod indirect. În al doilea rînd, comicul rezidă în încercările zadarnice ale altora de a trata sufletul și trupul după niște formule tradiționale. Faptul că durerea și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
zilnică nu ne trimite încă la umbrele cele mai mari. Ele apar de abia cînd tragicul amenință să distrugă pentru totdeauna coerența vieții. Ce poziție are marele humor față de această posibilutate? Oare tragicul vieții nu poate deveni o mărturie a neputinței humorului? Mai înainte de a relua această problemă serioasă, să vedem cum se situează fața de ea cel mai mare dintre toți poeții tragici. 27. Humorul lui Shakespeare Sufletul lui Shakespeare a fost deschis către toate laturile vieții, către toate contradicțiile
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
totuși cu putință. Într-o scrisoare către Zelter, Goethe spune: Nu m-am născut să fiu port tragic, pentru că natura mea e conciliantă. De aceea, cazul tragic pur nu mă poate interesa, finndcă de fapt el este, în fond, cu neputință de armonizat". Revine asupra acestei idei în convorbirile cu cancelarul von Muller: "Orice tragic se bazează pe o contradicție ce nu se poate aplana. Deîndată ce intervine sau este recunoscută ca posibilă o aplanare, tragicul dispare". "Numesc tragică o situație
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a acționa în prezent. În orice năzuință spre un țel, trebuie să presupunem că existența are posibilitatea de a declanșa valori. Altminteri, speranțace trbuie să susțină orice acțiune dispare. Într-o lume părăsită de orice posibilități valorice, acțiunea este cu neputință. Considerațiile de pînă aici alcătuiesc o tranzație firească spre cercetarea privind felul în care se comportă marele humor față de capacitatea de înțelegere și acțiune. CAPITOLUL VI ÎNȚELEGERE ȘI HUMOR 32. Fundalul intelectual al humorului Fundalul pe care îl presupune humorul
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dinaintea aceluiași fundal, ci peretele din fundpoate fi schimbat, potrivit cu desfășurarea acțiunii. Este suficient să existe o coerență între scenele ce se schimbă, pentru ca unitatea să fie susținută. Voința de a stabili odată pentru totdeauna premisele intelectuale ar face cu neputință chiar și marele humor. Căci acesta nu se adresează numai trăirilor individuale și nu le desprinde de fundal. El se adresează și fundalul însuși ca la un dat supus legilor schimbării. Orice fundal care ar vrea să ridice pretenții de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
presupune humorul; pentru că "rapiditatea" înseamnă înclinarea de a trece la acțiune sau la alte stări. Experiențele pe care le facem și gîndirea pe care o folosim colaborează cu temperamentul. Natural, temperamentele mohorîte pe care le-am amintit pot face cu neputință humorul, dacă nu îngăduie experiențelor să-și intre pe deplin în drepturi. Seriozitatea va putea avea într-adevăr gluma ca formă de expresie în humor trebuind să fie conciliabilă cu blîndețea și înțelegerea, cu ceea ce ne oferă viața, chiar cînd
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nu vrei să renunți, iar jocul tău merge mai departe și va rula în sute de episoade. Acum intelegeți...scrisul e o artă... arta de a descifra viața noastră și a o așeza pe hârtie, scriu să mă eliberez de neputința ce mă străbate, fiecare cuvânt îmi dă putere de a răzbate prin viața reală!
A doua oară unu by Huţanu Mădalina () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92933]
-
două decenii? Fără îndoială, Președintele Iliescu a făcut treabă bună în organizarea erei post-Ceaușescu, în ciuda pregătirii rusești pe care a avut-o; iar acest lucru nu a fost ușor. După plecarea lui, cred că cel mai mare eșec a fost neputința de a scrie o nouă constituție pentru țară. Eșecurile cele mai evidente ale perioadei post-Iliescu au fost neputința, sau insuccesul Coaliției Național-Țărănești a lui Constantinescu de a realiza reformele care au fost așteptate din partea ei. Dat fiind suportul meu pentru
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
care a avut-o; iar acest lucru nu a fost ușor. După plecarea lui, cred că cel mai mare eșec a fost neputința de a scrie o nouă constituție pentru țară. Eșecurile cele mai evidente ale perioadei post-Iliescu au fost neputința, sau insuccesul Coaliției Național-Țărănești a lui Constantinescu de a realiza reformele care au fost așteptate din partea ei. Dat fiind suportul meu pentru Partidul Național-Țărănesc și admirația profundă pentru țăranul român așa cum îl știam de când eram copil, și care a fost
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
identificate examinând felurite categorii de probe: statistici, stilul funcționării sistemului administrativ și economic, discutabilul spirit civic, crispări și stridențe în sfera intelectuală (există unele excepții), perpetuarea suspiciunii, iar lista se poate prelungi. Mai concret, aș putea numi eșuarea reformei și neputința (sau lipsa dorinței) de a elimina corupția. Rateurile pur economice se pot constata ușor și, fără să fiu expert în materie, doar le menționez aici fără să mai zăbovesc asupra detaliilor. Tot concret aș aminti de tergiversarea situației dosarelor Securității
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]