9,277 matches
-
brad), despre care scriu T.T. Burada sau Simion Fl. Marian. O apreciere originală privind configurația acestui monument aparține poetului Nichita Stănescu: „Coloana infinitului ne dezechilibrează total sentimentul geografic... Ea pare o înșirare de sicrie dacice puse unele peste altele până la nesfârșit... Coloana infinitului nu este alegorie, nici simbol, nici idee, ceva ce nu se poate defini, e sculptura, un trup al artei, o ființă vie”. Ansamblul arhitectural de la Tg. Jiu va fi inaugurat la 27 octombrie 1938, însă câteva detalii consemnate
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Montsou la sud" și "care ardea de un an" nu corespund cunoștințelor pe care străinul le deține despre regiunea unde este Etienne, trădînd astfel perspectiva nelimitată a autorului. (55) În vreme ce Etienne se frămînta astfel, cu ochii rătăcind în neștire pe nesfîrșitele plaiuri, îl zări treptat-treptat, în cele din urmă. Rămase uimit: nu-și închipuise de loc așa orizontul, cînd bătrînul Bonnemort, cu o mișcare a mîinii i-l arătase în fundul tenebrelor. În față-i recunoștea, într-adevăr, Voreux-ul, înfundat într-o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
într-adevăr, Voreux-ul, înfundat într-o cută a terenului, cu casele-i de lemne și cărămizi, cu hala ciururilor gudronată, cu turla acoperită cu ardezie, cu hala mașinilor și coșul de fabrică de un roșu palid [...]. Apoi se întindeau cîmpii, nesfîrșite cîmpii de grîu și sfeclă, pustii în aceste luni ale anului, mlaștini cu o vegetație aspră, ici-colo întrerupte de cîteva sălcii pipernicite, îndepărtate pășuni despărțite prin șiruri rare de plopi. Foarte departe mici pete albe vădeau orașe, Marchiennes la miazănoapte
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
așezate, totul se constituie într-un univers stabil și sigur, la care puteai mai apoi să faci referință și care garanta, prin asemuirea cu lumea reală, autenticitatea evenimentelor [...] Abundența acestor detalii clare, de care părea că te puteai servi la nesfîrșit, nu puteau decît să ne convingă de existența obiectivă în afara literaturii a unei lumi pe care romancierul părea doar să o reproducă, să o copieze, să o transmită, ca oricare alt document. Autorul lui Dans le labyrinthe (p. 14) reactivează
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Simon, p. 9 În sfîrșit, acesta este rolul intervențiilor metalingvistice care întrerup o descriere pentru a semnala operația semiotică ce participă la crearea sa, sistîn-du-se astfel orice iluzie referențială. (76) Descrierea (compunerea) poate continua (sau poate fi completată) aproape la nesfîrșit, pe măsura minuțiozității cu care se lucrează la ea, a adaptării metaforelor propuse, a adăugării altor obiecte arătate în întregime sau fragmentate de trecerea timpului; o întîmplare neașteptată (cu toate că acestea nu apar decît în mică măsură în cadrul unui tablou), fără
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pe cele mai înalte vîrfuri, coborau pe schiuri pantele abrupte, printre brazi uriași. Mergeau prin ploi torențiale, respirînd aerul cu mireasmă de iarbă udă. Stăteau întinși la soare. Priveau de la înălțime văi pline de flori de cîmp. Mergeau prin păduri nesfîrșite. Făceau dragoste în camere umbroase, cu covoare groase și divane moi. [Apoi, visau...] (...) Georges Perec, Les Choses, J'ai lu, pp. 85-86 Nenumăratele "clipe de fericire", visele nebune ale celor doi eroi sînt descrise fără a se ține seama de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
același timp, o durere nemaipomenită, care nu se poate asemăna cu nici o alta, punea stăpînire pe Gilliat făcînd să-i zvîcnească mușchii încordați. El simțea pătrunzîndu-i în carne o sumedenie de corpuri rotunde, îngrozitoare. I se părea că un număr nesfîrșit de buze, lipite de pielea lui, căutau să-i sugă sîngele. [3] O a treia curea undui afară din stînci, îl pipăi, îi biciui coastele ca o frînghie udă și se fixă în jurul lor. [4] Spaima cînd ajunse la paroxism
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și mărturisește că nu ar dori nimănui să experimenteze teama prin care a trecut el când, tânăr fiind, se găsea pe mare și a izbucnit o furtună care amenința să-i nimicească corabia. Pentru că nu fusese botezat, îl cuprinse o nesfârșită teamă, nu că va pieri în valuri, ci că va trece în viața cealaltă încărcat de păcate. E mai bine atunci, și aceasta constituie concluzia la care a ajuns, să fii sfințit fără s-o știi, adică să primești Botezul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
programul de guvernare aprobat. Numai că nici d-l Vasile, nici d-l Ciorbea nu aveau stofă de premier. Cel din urmă avea o lentoare complet nepotrivită cu urgența reformelor necesare și-și imagina că secretul succesului putea sta în nesfârșite ședințe de guvern, iar d-l Vasile era un premier de carton, care abia aștepta să transfere altcuiva responsabilitățile și, într-un fel, e normal că a dat peste d-l Băsescu, o personalitate accentuată, cu multă energie, un temperament
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
noi sunt, aproape în masă, niște politruci nenorociți, ajunși în politică fie pentru că nu știu nici o meserie, fie pentru că a falimentat industria socialistă nu știu dacă altundeva în lume găsești atâția ingineri printre politicieni precum la noi în tranziția asta nesfârșită. Cam în toate partidele, acești ipochimeni mobilizați numai de nevoia de salvare personală și de arivism i-au eliminat pe cei care nu aveau nepărat nevoie să facă politică pentru a exista, pentru a avea consistență ontologică... Cei din urmă
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
bezmetică și plină de elan, tu m-ai întâmpinat în pragul camerei tale (ușa de la intrare îmi fusese deschisă de mama ta, d-na Ana Antonesei), cu o bucată de dinte în mână (tocmai se rupsese!), spunându-mi, cu o nesfârșită tristețe: uite cum murim încet-încet! Realmente m-a speriat mina ta infinit suferindă și, în același timp, vag ironică. Oricum, atunci mi-ai "deturnat" starea cu care venisem să te văd. Toți nu ne gândeam decât cum să trăim mai
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de copil și care, până la urmă, au influențat realitățile sociale. INVAZIA RUSEASCĂ. Episodul cu hoardele rusești a fost următorul, imediat după 23 august 1944, prin septembrie. Se vedeau, încă, de ziua, trupele sovietice cu bucătarii de campanie fumegăind, în șir nesfârșit, care coborau dinspre Căbești spre Podu Turcului. Nu se putea ști pe unde vor trece. Prevăzător, Vasile Marin și-a culcat seara toată familia, pe rogojini, la circa 300 m. de casă sub un nuc, în porumbul des și mare
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
afla sfat în îndoielile lor, alinare în supărări, exemplu și îndemn în situațiile cele mai grave de la asemenea persoane, ce aveau pârga darurilor Duhului Sfânt (Rom 8,23)! O, har inefabil! O, privilegiu incomparabil! O, ce dragoste suavă de o nesfârșită delectare este posibilitatea de a ne bucura de prietenia unor asemenea oameni, de a fi mângâiați pe parcursul pelerinajului pământesc de dragostea specială a acestor persoane eminente, de a fi apărați de mijlocirea unor oameni atât de renumiți! 117. După acea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
divină , ca atribut fundamental al lui Dumnezeu care surclasează toate celelalte predicații, are un corolar logic în infinitatea înălțării umane spre Dumnezeu: transcendența absolută a lui Dumnezeu nu este obiectul disperării, și, odată recunoscută rațional, nu frustrează dorința înnăscută și nesfârșită a sufletului pentru Dumnezeu. În lucrarea citată mai sus, Mühlenberg mai notează că, contrar lui Platon, Sfântul Grigorie a separat și . Tânjirea erotică a sufletului după Dumnezeu nu este diminuată sau descurajată de înțelegerea distanțării lui Dumnezeu, pentru că infinitatea Sa
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
avut un rol în evoluția noțiunii de la Sfântul Grigorie este recunoscut când acesta aderă la observațiile lui , dar nu joacă un rol crucial în interpretarea sa. Nici nu neagă faptul că problema sațietății este discutabilă în cadrul ideii gregoriene de înălțare nesfârșită spre Dumnezeu infinit, dar este critică pentru abordarea lui von Ivánka asupra înțelegerii necorespunzătoare a concepției filosofice de infinitate divină, care vine în ajutorul răspunsului Sfântului Grigorie asupra acestei probleme. Se consideră că reconstrucția lui Heine are calitatea că descrie
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
lipsită de loc de oprire, străduindu-se spre infinit. Căci participarea la Dumnezeu Care e infinit, naște și un dor infinit: „urmează în mod necesar că și dorul celui ce caută să participe la El va fi tot pe măsura nesfârșitului și nu va cunoaște odihnă<footnote Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise. Și în alt loc, Sfântul Grigorie subliniază faptul că natura divină este nedeterminată, este infinită și că pe Dumnezeu nimic nu ar putea să-L limiteze, infinitul
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
stabilitate ce constă în participarea la Dumnezeu și un aspect de mobilitate eternă către Dumnezeu. Condiția sine qua non a înaintării în bine este statornicirea în binele adevărat, iar acesta fiind infinit numai cel ce rămâne în el înaintează la nesfârșit. Într-un pasaj celebrat din Despre viața lui Moise, el descoperă adevăratul mister al atitudinii lui Moise pe munte, în Exod 33, 21, când precizează că „acesta este lucrul cel mai minunat dintre toate: că același lucru este și stare
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
căci Scriptura cunoaște și veacuri temporale<footnote Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, comentând acest text scrie: „Sunt și veacuri temporale, dar sunt și veacuri mai presus de timp, în care nu mai lucrăm, ci pătimim îndumnezeirea la nesfârșit (...) Dar Dumnezeu este mai presus și de veacurile netemporale. Veacurile netemporale sunt proprii făpturilor ce se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale îndumnezeirii nesfârșite”. footnote>, după cuvântul: «Și a ostenit în veac și va trăi până la sfârșit) sunt veacurile stării active, iar
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
temporale, dar sunt și veacuri mai presus de timp, în care nu mai lucrăm, ci pătimim îndumnezeirea la nesfârșit (...) Dar Dumnezeu este mai presus și de veacurile netemporale. Veacurile netemporale sunt proprii făpturilor ce se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale îndumnezeirii nesfârșite”. footnote>, după cuvântul: «Și a ostenit în veac și va trăi până la sfârșit) sunt veacurile stării active, iar cele viitoare, care urmează după cele de aici, sunt veacurile duhului, ale prefacerii în starea pătimitoare. Așadar, aici găsindu-ne în starea
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
nu vom fi în activitate, ci în pasivitate, și de aceea nu vom ajunge niciodată la sfârșitul îndumnezeirii noastre. Căci pătimirea de atunci va fi mai presus de fire și nu va fi nici o rațiune care să hotărnicească îndumnezeirea la nesfârșit a celor ce o pătimesc. Așadar, lucrăm câtă vreme avem în activitate puterea lucrătoare a virtuților, care e rațională prin fire, și puterea cugetătoare, capabilă, fără restrângerea, de toată cunoștința, fiind în stare să străbată întreg universul celor ce sunt
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
-se nemijlocit cu ceea ce e mai presus de înțelegere și de aceea, poate, mai presus de creștere. De aici înainte, primind un soi de hrană nestricăcioasă prin păstrarea desăvârșirii deiforme ce i-a fost dăruită și împărtășindu-se de dulceața nesfârșită a acelei hrane prin care primește puterea de-a fi veșnic la fel de fericit, devine Dumnezeu prin împărtășire de harul dumnezeiesc, odihnindu-se de toate lucrările minții și ale simțirii, și, deodată cu aceasta, dând odihnă și tuturor lucrărilor naturale ale
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
în noi". Formulă lucidă, fără îndoială, pentru un fost membru în Comitetul Central al Partidului, fost președinte al televiziunii naționale și un apropiat al unuia dintre personajele marcante ale Serviciilor de Informații, Virgil Măgureanu. "Liniște" și calm proclamau într-o nesfârșită litanie cetățenii români, după o iarnă grea, îndreptându-se spre urne în mai 1990, pentru a alege un Președinte și un Parlament și a pune capăt provizoratului unei situații de criză. Totul se petrece fără probleme. Cel ajuns în fruntea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
care, între timp, și-a însușit utilajele de producție, adaptându-se la exigențele pieței. Teama întreținută, orchestrată de aripa extremistă, antioccidentală, naționalistă și nostalgică a epocii Ceaușescu a fost instrumentată împotriva capitaliștilor străini. Până prin 1996, circulă o formulă, repetată la nesfârșit în mediile modeste care nu beneficiaseră de pe urma schimbării: străinii vin să ne fure țara! Circulau zvonuri sumbre, dovadă a persistenței propagandei comuniste: străinii veniseră să distrugă combinatele, marile întreprinderi cu care țara se mândrea și să cumpere uzinele la prețuri
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
politice, după modelul instituțiilor similare din Germania și Polonia. Dacă lustrația a fost "uitată" după dispariția lui George Șerban 76, legea de constituire a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități (CNSAS) și a Colegiului acestuia a fost adoptată, după nesfârșite dezbateri și cu amendamente care i-au îngrădit considerabil efectele, abia în 2000. Refuzând să accepte faptul că victoria din 1996 fusese decisivă, dar parțială, și nu un triumf absolut, nucleul dur al partizanilor CDR, nerăbdător și radical, s-a
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Un hotel cu un nume bine ales, "Armonia", un hotel nou-nouț destinat oamenilor de afaceri, potrivit sitului internet -, într-un cartier în tranziție. Cuvântul este foarte potrivit pentru acest cartier din secolul al XIX-lea, în curs de demolare și nesfârșită reconstrucție. O stradă lungă, foarte lungă, Calea Moșilor, traversând bulevardul Carol I, pentru a se îndrepta spre cartierul popular Obor. De o parte și de cealaltă, case cu fațade deteriorate și dărăpănate, cu un etaj sau două. De ani de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]