7,150 matches
-
transpunerea operei lui Mihail Sebastian. Textele humuleșteanului Creangă își păstrează, în limba engleză, plasticitatea și savoarea, căci traducătoarea rezolvă dificultatea redării termenilor regionali, a numelor personajelor, a structurilor lexicale și sintactice idiomatice, recompunând, prin fantezie și inventivitate, culoarea și atmosfera, nostalgia și umorul ce definesc spiritul operei originare. SCRIERI: Aspects of Nineteenth Century English Literature. Prose and Poetry (în colaborare cu Virgil Ștefănescu-Drăgănești), București, 1947; A Course in Modern Romanian (în colaborare cu Leon Levițchi și Virgil Ștefănescu-Drăgănești), București, 1958; Istoria
CARTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
încadrează în mod evident în ceea ce se poate numi „literatură moldoveană”, prin modul de a percepe natura și sensul vieții, atât în poezie, cât și în proză. A rămas de altfel, în plan biografic, ieșeancă de-a lungul întregii vieți. Nostalgia traiului patriarhal, profunzimea trăirilor, liniștea care acoperă furtunile din adâncuri, contemplarea anotimpurilor și a viețuitoarelor fac parte din alchimia sufletească a spațiului care l-a dat pe M. Sadoveanu. Umorul gentil al scriitoarei a fost deseori apropiat de cel al
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
Ziua și noaptea cuvintelor (1977), În fața luminii (1981), continuă - fără obsesia timpului - zidirea universului poetic pe aceleași coordonate trasate în volumul de debut. Lumina este principiul central ce imprimă limpezime, solaritate, seninătate; de aceea, până și cotloanele sunt irizate, astfel încât nostalgia este vagă, resemnarea calmă și tristețea senină. Cărțile care urmează, perfect omogene și nemodificând major imaginea unei poete exaltate de natură, aduc câteva elemente noi: melancolia în contemplarea trecerii timpului, spaima și neliniștea provocate de un progres tehnic ce sufocă
CETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286182_a_287511]
-
de crudități amețitoare. Publicată abia în 1992, Visul chimeric, cartea despre Eminescu reprezintă „șperaclul” în viziunile freudian-daliniene ale prozei lui C., unde „totul” e regressus ad uterum mixat cu subteranele prozelor lui Sábato & Co. Visul (completat și reeditat sub titlul Nostalgia, 1993; Premiul Academiei Române) avea să fie cartea unui prozator excepțional, dăruit regal cu viziuni de cel mai pur romantism și în cel mai profund suprarealism (vecin, din acest unghi, cu Ștefan Agopian). Jucându-și cu încântare ipostazele, C. își trăiește
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
Coșovei, Florin Iaru și Ion Stratan), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Poeme de amor, postfață Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1983; Totul, București, 1985; Visul, București, 1989; ed. (Le Rêve), tr. Helene Lenz, Paris, 1992; Levantul, București, 1990; Visul chimeric, București, 1992; Nostalgia, București, 1993; Travesti, București, 1994; Dragostea, București, 1994; Orbitor, vol. I: Aripa stângă, București, 1996, vol. II: Corpul, București, 2002; Dublu CD, București, 1998; Postmodernismul românesc, București, 1999; Jurnal, București, 2001; Enciclopedia zmeilor, București, 2002; Plurivers, I-II, postfață Paul
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
carte despre eul eminescian fără sex, RL, 1992, 35; Fevronia Novac, O abordare arhetipală a poeziei lui Eminescu, RL, 1992, 38; Cristea, A scrie, 203-206; Ion Bălu, Visul chimeric, ST, 1993, 1; Tania Radu, Visul lui Mircea Cărtărescu a redevenit... Nostalgia, LAI, 1993, 36; Ioana Pârvulescu, Secretul lui Mircea Cărtărescu, RL, 1993, 37; Tania Radu, Căderea în rai, LAI, 1994, 15; Ioana Pârvulescu, Ars amandi, RL, 1994, 17; Cornel Regman, Mircea Cărtărescu, „Dragostea”, JL, 1994, 25-28; Tania Radu, Despărțirea de androgin
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
mărturie a vocației europene a poporului român; volumul al treilea, Dialog despre identitatea românească, tratează tema din unghi etnic, filosofic, juridic, estetic, al culturii populare, ca și din „unghi critic”; al patrulea se oprește la marile subiecte ale dezbaterilor interbelice: nostalgia originilor, căutarea modelelor, diversitatea opțiunilor, tradiționalism-modernism, Orient sau Occident, europeism sau românism, ortodoxism, misticism, ateism, spiritualitate românească, contestările spiritualității. Nu există nume important care să lipsească din culegerea lui C., care a fost distinsă cu Premiul Academiei Române. O altă antologie
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
și „Glasul națiunii”. A debutat editorial cu placheta de versuri Sărutul soarelui (1965), anunțându-se ca un romantic ce scrie o poezie a stărilor sufletului cutreierat de fiorii adolescentini ai dragostei, a setei de viață și de afirmare. Dorul și nostalgia, visarea și resemnarea sunt motivele predilecte ale poetului și în cărțile de mai târziu: An neobișnuit (1967), Firul Ariadnei (1970), Vârsta teiului (1984) ș.a. Poet solar și optimist, C. are conștiința vicisitudinilor existenței și se vrea un „poet unanim”, asemenea
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
o serie de articole care documentează aspecte periferice ori centrale ale epocii interbelice, din perspectiva temei avute în vedere. Interesul eseistului și istoricului literar pentru Nae Ionescu și grupul „Criterion” (Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu ș.a.) transpare și în Luciditate și nostalgie (1996), volum în care mai pot fi citite eseuri și schițe de studiu despre I.L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale, Petru Dumitriu sau amintiri și evocări ale unor personalități precum Petre Țuțea ori D. Stăniloae. SCRIERI: Muzică și memorie, București, 1984
CIACHIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
eseuri și schițe de studiu despre I.L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale, Petru Dumitriu sau amintiri și evocări ale unor personalități precum Petre Țuțea ori D. Stăniloae. SCRIERI: Muzică și memorie, București, 1984; Gânduri despre Nae Ionescu, Iași, 1994; Luciditate și nostalgie, Iași, 1996; Cronica ortodoxă, I-III, Iași, 1994-1999, Iași; ed. îngr. Mircea Platon, Iași, 2001; Când moare o epocă, București, 2003. Ediții: Nae Ionescu, Suferința rasei albe, Iași, 1994. Traduceri: Lirică italiană contemporană (Giuseppe Ungaretti, Cesare Pavese, Pier Paolo Pasolini
CIACHIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
opera prozatorului. Încercând să explice unicitatea stilului lui Ionel Teodoreanu, de factură lirică, încărcat de metafore prețioase, cu un imens succes de public încă de la debut, el disjunge - în linia lui G. Ibrăileanu - între scriitorii moderni munteni, care-și reprimă nostalgiile după vremurile apuse, și scriitorii moldoveni, care se lasă fermecați de „glasul amintirilor”. Abordând așa-zisul subiectivism auctorial, criticul pledează pentru unicitatea și independența celor mai îndrăgite personaje ale operei față de biografia celui care le-a creat. Cu acest prilej
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
valorilor culturale japoneze și de dialogul cultural româno-nipon. Îngrijește volumul postum de versuri de tinerețe Argotice ale lui Nichita Stănescu (1992). Dialog despre eroare și Schițe bucureștene (1975) grupează proze scurte, investigând universul vieții cotidiene contemporane, din diverse medii. Incomunicabilitatea, nostalgia, însingurarea, neliniștile difuze, povara existenței zilnice definesc crâmpeie de biografii comune sau „scene de gen” construite în perspectiva psihologiei comportamentiste. Narațiunea este adesea diluată de un descriptivism amintind de „școala privirii” și de Noul Roman, de notații introspective sau de
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
ca „originară” este mai mare. Reîntoarcerea la paradisul sentimentului frust se face însă dintr-o perspectivă intelectualizată, în care situațiile cotidiene sunt transfigurate printr-un joc metaforic savant, împins uneori până la supraabundență. Prima carte, Un șir de zile (1966), ilustrează nostalgia umbroasă a originilor (Amurg la Agapia Veche, Meșteri în ploaie), laolaltă cu bucuria reamintirii, în versuri ludice, a jocurilor copilăriei (Săritură-ntr-un picior) și cu elogiul vieții simple, în acord cu ritmurile naturale (Țapinarii). De cealaltă parte, influența livrescului
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
răsucit.” Odată cu Patimile după Bacovia (1972), G. renunță la limbajul fastuos în favoarea unui lirism discursiv, în care enumerarea, lipsa punctuației și fracturarea sintaxei iau locul metaforismului intens de până acum. De asemenea, se observă și o ușoară deplasare de perspectivă: nostalgia începe să se amestece cu ironia și autoironia în poeme în care imaginea poetului provincial, patronată de „preafericitul Bacovia”, este creionată fără încrâncenare sau resentiment, în tonuri jovial-negative: „vino în provincie mi-au zis vino / profesore la căsuța ta albă
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
cade/ sau numai frunza de sipică/ albastru, poate, doar albastru/ ca untdelemnul se ridică”). A mai publicat Corneliu Coposu. Confesiuni (1996), carte de dialoguri și mărturisiri. SCRIERI: Niciodată liniștea, Cluj-Napoca, 1994; Corneliu Coposu. Confesiuni, București, 1996. Repere bibliografice: Al. Cistelecan, Nostalgie și vitriol, LCF, 1995, 19; Barbu Cioculescu, Doina Alexandru, „Niciodată liniștea”, JL, 1995, 21-24. N.Fl.
ALEXANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285247_a_286576]
-
lumea decât în formula idealității ei. Structurii lui A., înclinat spre reflecția gravă, îi răspunde formula lirică a meditației, în tensiunile căreia își găsesc expresia neliniștile conștiinței și, dramatică, speranța. Se simt aici necesitatea lăuntrică a unui reazem al certitudinilor, nostalgia unei coerențe a valorilor morale (Candela: „Atunci creștinu-acela, cu fruntea în țărână / Dar cu otrava-n buze, și cu fierul în mână, / Umilit ca să-nșale și blând ucigător, / Tronul dumnezeirei cum va putea să-l vază, / Când la un semn
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
oameni să viseze. Să adăugăm și pierderea iluziilor în fața "miracolelor științei", marcată prin nașterea mișcărilor ecologice. În fine, este vorba despre începutul războiului "științific și tehnologic" purtat de Statele Unite în Vietnam. Această pierdere a iluziilor este legată de o anumită nostalgie, pe care unele texte de J. G. Ballard, cum ar fi The Dead Astronaut ⁄ Astronautul mort (1968) sau The Terminal Beach ⁄ Ultima plajă (1964), o ilustrează perfect. 4.2. Evoluția spre o altă epocă În 1964, Michael Moorcock, la 24
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
bunul exemplu evreiesc, vedem cum criminalii fasciști au primit pedepse chiar la adânci bătrâneți fiind. De ce nu s-ar întâmpla același lucru cu cei comuniști?! La un sfert de secol de la căderea regimului comunist, sociologii constată un puternic val de nostalgie după acest regim. Într-o anumită măsură este de înțeles de ce o mare parte dintre români trăiește cu nostalgia comunismului. Sunt la prima generație de urbanizați, de persoane care au fost luate din mediul precar al vieții satului postbelic și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
întâmpla același lucru cu cei comuniști?! La un sfert de secol de la căderea regimului comunist, sociologii constată un puternic val de nostalgie după acest regim. Într-o anumită măsură este de înțeles de ce o mare parte dintre români trăiește cu nostalgia comunismului. Sunt la prima generație de urbanizați, de persoane care au fost luate din mediul precar al vieții satului postbelic și transplantați în confortul orașului. Sunt generația alfabetizată de comunism și beneficiara mai multor foloase ale modernizării: electrificarea, asistența medicală
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că nu ar mai fi nostalgici după o lume pe care nu au trăit-o, nu ar mai prelua cu atâta ușurință fantasmele părinților și bunicilor. Născuți fiind după căderea comunismului, ei nu pot înțelege ce a însemnat comunismul din nostalgiile cultivate în familie, nu pot percepe grozăviile petrecute într-o societate totalitară. Lor le lipsește capacitatea de a percepe pericolul pe care îl reprezintă oricând totalitarismul. Pentru ei, alegerea unui lider cu porniri totalitare este o chestiune funny. Ei nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit, magie și manipulare politică, Nicu Gavriluță Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield Modernitate și tradiție în Est, Tănase Sârbu Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu Noi și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de unde vrei să pleci și unde vrei să ajungi, contactezi omul cu mașina, stabiliți detaliile iar tu, călătorul low budget, ești inițiat în arta autostopului organizat. În stil german. Ar funcționa asta în România? Poate, dar atunci aș avea mereu nostalgia nașilor de pe ruta Timișoara-Herculane. Acasă clar nu m-ar interesa, poate doar ca experiment social. Aici însă mă simt ca într-un fel de Neverland al autostopiștilor. Din Köln până în Bremen plătesc deci 14 euro și călătoresc cât se poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
și temători de zei?"2*, implorând mereu pe prag o primire binevoitoare. Dar tensiunea și așteptarea depășesc simpla dorință a unei prezențe, a hranei, a odihnei, simpla dorință a contactului uman. Faptul de a fi găzduit reactivează fără nicio îndoială nostalgiile prime și arhaice care au servit de model: siguranța, căldura adăpostului, hrănirea neîntreruptă, chipul mamei. Mâna, privirea, gura contribuie la stabilirea legăturilor, la recunoașterea, a celuilalt și a sa, la oralitatea care pregătește trecerea înăuntru și în afară, a faptului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui Ulise se trage din monotonia acelei vieți veșnice promise. Prizonier pe o insulă, ne având "nici corăbii, nici vâslași ca să-l călăuzească", cum îi spune Calipso lui Hermes ca să-și justifice neputința de a-l duce pe Ulise acasă, nostalgia acestuia, așezat pe țărm plângând în fiecare zi, hohotind și gemând, cuprins de o durere care-i zguduie inima, e cea a timpului. Trebuie să se întoarcă în timp, să lase în urmă această ospitalitate care suspendă timpul, într-un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
melancolie bucolică se degradează în realismul poeziei adevărului omenesc. Dorința de Itaca Itaca ultima oprire, visată de-a lungul timpului este locul în care timpul devine ospitalier. Fiindcă dacă Itaca este ținta, capătul călătoriei, locul care alimentează dorul de țară, nostalgia, dacă insula apare ca ceea ce durează, imaginea unei fidelități care transcende timpul, Itaca este și locul în care se joacă misterul timpului. Dacă Itaca este o imagine, de mai multe ori evocată și convocată de către poeți și de către scriitori, cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]