18,249 matches
-
Inevitabila exterioritate a principiului fondator față de întregul pe care îl construiește (sau, dacă preferați, neapartenența la ansamblu a elementului care îl constituie ca ansamblu) determină un invariant de organizare care acceptă diverse variații istorice și geografice, dar căruia nici o societate omenească nu i se poate sustrage (așa cum a încercat să o demonstreze Critica rațiunii politice). Axioma faptului incomplet, asamblată la corpul social, ne permite să traversăm vîrstele simbolicului fără dezrădăcinări majore. Această sintaxă universală desenează un cerc antropologic în care nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mișcare carismatică fără limite, iar anunțul Împărăției ar fi rămas suspendat undeva fără un organ de transmisie așa cum a fost Scriptura materială care încorporează și transmite cuvîntul spiritual al lui Hristos. "Să nu aduci cuvîntul lui Dumnezeu în miezul realităților omenești ar însemna să-l trădezi pe Dumnezeu și pe om", spune pe bună dreptate teologul, pentru care "o comunitate parohială care se mulțumește să fie eminamente spirituală va rămîne în afara vieții membrilor săi", pradă unei afectivități fără conținut și fără
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
28 El era mai cu seamă o religie politică, implicînd foarte exact conducerea spirituală a universului prin mijloace în mod inevitabil temporale. Adversarii nu se înșelau asupra acestui lucru: aveau concurență în propriul lor teren. "Superstiție execrabilă", "ură a neamului omenesc": Tacit supralicita. Dar oare apărătorii tradiției romane se înșelau atît de tare în pronosticurile lor? Să deschizi biserici ici și colo implica mai devreme sau mai tîrziu închiderea templelor. Dovada: oficializarea cultului creștin în 380 a antrenat interdicția cultelor păgîne
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
terifiante, ne apărăm cu o contra-credință: cea cu care noi vom putea stăpîni natura și evoluția evenimentelor după voia noastră prin semn și cuvînt. Egocentrismul metafizic, cel care supune lumea la subiect și care va exista tot atît cît stirpea omenească se traduce, în ordinul cultural, prin ideocentrism. Încrederea în atotputernicia cuvîntului reprezintă, poate, o versiune autorizată a mentalității magice, moneda de schimb a forței absolute pierdute de vrăjitori, un gaj consolator acordat de omenirea civilizată, cu un gest șugubăț, păstorilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
se regăsea atunci la celălalt pol, la Sorel și Berth, acești intelectuali antiintelectualiști de extremă stîngă). Ceea ce îl scandalizează pe monarhistul catolic este faptul că "opinia poate determina ființa unei societăți", și nu Evanghelia sau ierarhia condiției și a nașterii. Omenească, prea omenească revoluție. Ceea ce Cochin numește "socializarea gîndirii" era cunoscut de Biserica catolică de o mie de ani. El se scandalizează văzînd că acest monopol se pierde, dar nu fără a saluta extraordinara coerență a mijloacelor și scopurilor care veghează
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
atunci la celălalt pol, la Sorel și Berth, acești intelectuali antiintelectualiști de extremă stîngă). Ceea ce îl scandalizează pe monarhistul catolic este faptul că "opinia poate determina ființa unei societăți", și nu Evanghelia sau ierarhia condiției și a nașterii. Omenească, prea omenească revoluție. Ceea ce Cochin numește "socializarea gîndirii" era cunoscut de Biserica catolică de o mie de ani. El se scandalizează văzînd că acest monopol se pierde, dar nu fără a saluta extraordinara coerență a mijloacelor și scopurilor care veghează la dezvoltarea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
înaintea lui, Kant au făcut filosofia acestor exaltări. În al VIII-lea tablou din Schița unui tablou istoric al progresului spiritual uman (1793), Condorcet binecuvîntează inventarea mașinii de tipărit pentru că a instaurat opinia publică, acest "tribunal independent de orice putere omenească, de care este greu să ascunzi ceva și imposibil să i te sustragi". Kant nu vorbește tehnic, dar o presupune atunci cînd la întrebarea Ce sînt luminile?, răspunde: "folosirea publică și liberă a propriei noastre rațiuni" (1784). "Înțeleg prin folosirea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
factor de omogenizare a mesajelor prin destructurarea identităților colective și a instrumentelor lor naturale specifice (au același limbaj informatic pentru toți, inclusiv japonezi, chinezi sau arabi). Vor exista mai mulți indivizi care comunică și mai puține culturi comunicante: omogenitatea cîștigă, omenescul se împotmolește, istoria devine lipsită de haz. Prin urmare, vom denunța care mai de care civilizația tehnică ce abolește diferențele prospere într-o nediferențiere sărăcăcioasă și serializată (cea a clipurilor, a serialelor și a știrilor culturii de masă, cea a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
instrumentarul material corespunzător. În ocurență, profesiunile Literei. De verificat în realitate. Cînd începe ciclul nostru? Pentru Franța, puțin după stingerea ecourilor revoluției din iulie (1830). Veți găsi în admirabila Noapte a proletarilor de Rancière versiunea romanescă sau cinematografică, adică realitatea omenească trăită corespunzătoare nașterii acestui mediu, cu grandoarea, naivitatea, suferința acestei lupte cotidiene împotriva servituții și abrutizării. Sau, mai bine spus, nașterea saint-simonismului organizat într-o seară de iarnă, în 1831, prin întîlnirea la Paris a tîmplarului Gauny și a librarului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a dobîndi una, adică mediile de organizare. Dacă politica ce îl duce ici și colo nu se mai inspiră dintr-un sistem de gîndire reperabil și arhivat, dacă este adoctrinal și ateoretic, nu e numai din cauza abandonurilor sau a slăbiciunilor omenești, ci din cauza "progresului științific și tehnic". "Începînd cu 1789, singură ideea este forța și salvarea proletarilor. Ei i se datorează toate victoriile lor", scria Blanqui (unul dintre cei care au facilitat trecerea ideii din '89 către Comună). Practica abstracțiunii este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
VIEȚII " În fond, toate acestea de fapt nu prea contează. Destul de puțin, atît cît va supraviețui ceea ce este esențial: scrierea ca temelie. Destul de puțin, atît cît, în marele conflict care opune forma orală și forma scripturală a comunicării între ființele omenești, cea dintîi, de secole refulată și surclasată progresiv de cea de-a doua, să nu-și revină și, din acest motiv, să nu amenințe ceea ce poate fi numit, fără exagerare, progresul civilizației noastre. Progres legat de cel, să nu spunem
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de scris ar determina reculul realității iar societățile noastre, mari consumatoare de hîrtie și grafomane, demonstrează cu precizie că asta nu înseamnă nimic. Apoi, nu există o simetrie exactă și reciprocă: scrierea înseamnă altceva decît o simplă înregistrare a vocii omenești, iar exprimarea orală, altceva decît o simplă secvență de sunete care nu lasă urme. Sînt două lumi autonome, fiecare cu unitatea și exigențele proprii. Mai presus de orice, există mai multe feluri de oralitate. Cea a popoarelor fără scriere: oralitatea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mult de 100 de ori), ceea ce denotă că există o secreție la nivel tubular a acesteia. Creatinina este secretată în celula tubulară în aceeași manieră ca și celelalte substanțe din familia PAH. 26. Homeostazia hidro-electrolitică Celulele fiecărui organ din corpul omenesc trăiesc și funcționează întrun mediu intern lichidian, numit lichidul extracelular (LEC), ale cărui volum și compoziție se păstrează relativ constante în ciuda unor largi fluctuații în mediul extern. Conceptul de stabilitate a parametrilor mediului intern a fost folosit pentru prima dată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
consumând materie (substanță și energie mai precis) și revin în lumea spirituală cedând acolo informație. Sau, tot după , “omul trebuie să întoarcă în universul spiritual viitor (s.n.) tot ce poate extrage din lumea sensibilă”. Iar exprimă același lucru prin: “Spiritul omenesc crește prin trăirile prelucrate (s.n.)”. Sau: “Entitățile lumii spirituale se folosesc de ceea ce omul aduce din viața sa trecută și care devine acum germene”. Sau, încă: “Scopul fiecărei ființe este de a da naștere unei ființe de esență superioară celei
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
nostru. Când cadavrul uman (și nu numai, n.n.) le este oferit, nu pot face nimic din el; pot doar să-l distrugă. Ca urmare, putem spune că forțele cu care Natura ne înconjoară nu sunt constructive; căci, deîndată ce corpul omenesc le este pus la dispoziție, îl descompun, ceea ce înseamnă că în el a existat - în timpul vieții - o forță extraterestră (subtilă, n.n.) care l-a clădit”. Având în vedere asigurarea vitalității pentru funcțiile specifice fiecărui regn în parte, fluidul eteric diferă
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
de subtilitate inferioară (fapt vizibil și în fotografia atașată). Într’o experiență șamanică, M. Mercier întâlnește o entitate care, încarnată în corp intelectual (v. §II.4.3.5), este un “glob (s.n.) luminos însuflețit de pulsații reprezentând ceea ce, în limba omenească, se numesc emoțiile și senzațiile ”. Durata acestui corp este variabilă, depinzând de intensității vieții intelectuale a personalității, așa precum durata corpului astral este dependentă de activitatea sa pasională, anume este proporțională . Un om care s’a dedicat unei vieți (pământești
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
cauzal, respectiv pasiv dacă e vehicul, mai mult sau mai puțin exterior pentru un alt principiu cu rol de corp cauzal. Avem convingerea că principiile enumerate și descrise aici nu sunt toate cele existente; până aici a putut pătrunde cunoașterea omenească, la gradul său evolutiv actual sau, dimpotrivă, nivelul evolutiv al Universului nu permite apariția premiselor altor principii, superioare. A accepta însă doar aceste principii, este un nonsens, întrucăt am accepta un Univers mărginit, fie măcar din punct de vedere evolutiv
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
sau la veșmântul Dharmakaya (și una și alta închizându le pentru totdeauna lumea oamenilor) pentru a asista invizibili omenirea și a o duce în cele din urmă la Parinirvana − fiecare nou Bodhisattva, sau mare Adept inițiat, este numit izbăvitorul neamului omenesc”, dar trebuind să arate că atingerea acestei stări este condiționată de porunca: “clădește înalt, Lanu, zidul ce trebuie să împrejmuiască insula sfântă (elementul spiritual, n.a.), digul care va proteja mintea ta de mândrie și satisfacție la gândurile marii isprăvi înfăptuite
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
sunt formate după corespondentul transcendental, pentru simplul motiv că evoluția Universului se derulează firesc de la grosier/inferior/neevoluat (material) spre subtil/superior/evoluat (spiritual), iar nu invers. Acceptarea celuilalt sens al evoluției ar însemna ceva de genul: “Dumnezeu cunoaște neputința omenească și, pentru binele omenirii, devine om ”. Adică, pentru că n’are ce face, îl crează pe om imperfect, și apoi se face el însuși om pentru a-l ajuta pe acesta să ajungă la el. Fără comentarii! </footnote>. Cele arătate în
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
rolul, el nu s’a putut “întoarce” decât prin moarte (și aceea prozaică − pe cruce, respectiv de indigestie). Pe scurt, conform , “nici un om nu-l poate vedea pe dumnezeu (în sensul de entitate spirituală, n.n.) altfel, decât prin aceste manifestări omenești”. Cei “urcați” cu totul la cer (ca de exemplu Enoh (Evrei, 11.5 )) au fost/reprezentat altceva, poate extratereștri, oricum în afara fenomenului reîncarnării. Lumina clară primordială amintită atât de Bardo-Thödol cât și de , poate fi asimilată cu fondul amorf al
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
de , care n’au “văzut”, în timpul acelei experiențe, nimic de acest gen. Mai mult, după aceste experiențe, subiecții au abandonat concepțiile anterioare privind “modelul răsplată-pedeapsă în viața de apoi ”. Vorbeam, ceva mai sus, despre caracterul complet străin al esenței superioare omenești − sufletul/corpul cauzal − de ceea ce îi oferă părinții: corpul grosier. Aici, trebuie să arătăm că, dacă în ceea ce privește corpul grosier există heritabilitate, nu același lucru se poate spune despre corpul cauzal : “În realitate, numai pe cel care ne poate împărtăși cu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
oarecare; funcția pedepsei devine astfel doar aceea recuperatorie a individului/făptașului sau/și izolării sale; pedeapsa cu moartea nu rezolvă nici unul dintre aceste două scopuri. Conform , “trebuie să reținem că justiția desăvârșită nu recunoaște pedeapsa ca atare. [...] chiar și legea omenească se străduiește să nu pedepsească delincventul, ci caută doar să atingă următoarele scopuri: 1) să prevină pe alții de a săvârși infracțiuni; 2) să-l rețină pe delicvent de la săvârșirea altor infracțiuni, închizându-l sau supunându-l altor pedepse care
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
definită mai sus, își poate transforma corpul muritor într’o “imagine radioasă”, pentru că Piatra Filosofală distruge corpul grosier transformându l/revelând într’o “esență luminoasă, mobilă la infinit, la adăpost de influențele exterioare dar care continuă să păstreze întruna aparența omenească ”. Acest corp este analog celui al lui Adam dinaintea păcatului originar și celui pe care Adeptul îl va avea după Judecată (adică după saltul calitativ în regnul semizeilor, n.n.). Acest corp are calități deosebite, anume este invizibil și se poate
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
of Justice, p.150, apud Frazer, 1999: 64) 2.6. Conștiința de comunitate La Constantin Rădulescu Motru, un aspect esențial al societății în general și al existenței etnicului în mod deosebit este conștiința de comunitate. Între condițiile fundamentale ale societății omenești, prin urmare și ale etnicului, stă conștiința de comunitate, care coordonează actele societății spre unitate și continuitate" (Rădulescu-Motru, 1998: 577). Ceea ce este necesar este ca ea să fie gata a interveni atunci când este nevoie, și nu să fie tot timpul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
lucru: pe fundalul stepei asiatice, scrupulozitatea în sensul german apare realmente ca ridicolă, așa cum le apare rușilor. Lucrurile merg și altfel, și chiar mai bine. La fel, corupția este expresia normală ori măcar primitivă a circumstanței că amabilitatea, așadar ceva omenesc, personal, e mai importantă decât niște considerații obiective" (Keyserling: 1993: 281). Așa cum arată Mihăilescu, în comunism corupția nu a fost doar tolerată ci chiar încurajată și folosită de către cei de la putere. "În mod paradoxal, corupția ajunsese să joace un rol
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]