7,505 matches
-
În această regiune fauna este influențată de relief și de climă, fiind caracteristică pădurilor de foioase. În pădurile din jurul satului găsim lupi, vulpi, mistreți, veverițe, șarpele de alun, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, pițigoiul, sticletele, ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de lupii înfometați, care din păcate sunt din ce în ce mai puțini fiind omorâți de săteni sau de câinii care apară stânile. În sezonul rece mai ales, vulpile se apropie foarte mult de gospodăriile
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
Distanța Sebeș - Laz este de 12 km. Populația este de aproximativ 450 locuitori cu 150 de gospodării. Suprafața este de 437,47 ha, din care 40,73 ha arabil, 40,52 ha fânețe, 27,27 ha vii, 118,15 ha pășune, 167,36 ha pădure, 43,44 ha alte terenuri (construcții, drumuri, neproductiv, etc). Denumirea localității - derivă din limba sârbă având corespondent în limba română: loc curățit de tufe și mărăcini, fâneață. În așezarea satului lor (pomenit în acte la 1366
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
unor râuri) determină inițierea de urgență a proiectului "Transfăgărășanului" - un drum strategic care să lege garnizoanele Piteștiului și Sibiului. În notele de fundamentare a proiectului se menționează, totodată, ca motive "deschiderea bazinelor forestiere din masivul Făgăraș, folosirea mai rațională a pășunilor alpine și realizarea unui centru turistic montan în zona Lacului Bâlea". Printre propunerile inițiale s-a numărat și cea a unui tunel de cca. 7 km, care ar fi evitat zona de gol alpin, pornind din zona cabanei Bâlea-Cascadă, trecând
Transfăgărășan () [Corola-website/Science/300261_a_301590]
-
județului Albă, pe Valea Arazii, afluent al râului Arieșul Mare și se află la 102 km.distanță față de Albă Iulia, reședință de județ și la 26 km nord-vest de Câmpeni.Suprafața arabila a comunei este de numai 315 ha , în timp ce pășunile și fânețele private au o suprafata totală de 758 ha. Pădurile dețin cea mai mare parte din suprafța comunei, respectiv 4.475 hectare, din care 466 ha. reprezintă proprietate privată.Comuna mai dispune de 2.286 ha. pășune împădurita , la
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
ha , în timp ce pășunile și fânețele private au o suprafata totală de 758 ha. Pădurile dețin cea mai mare parte din suprafța comunei, respectiv 4.475 hectare, din care 466 ha. reprezintă proprietate privată.Comuna mai dispune de 2.286 ha. pășune împădurita , la care se aduga încă 1.600 ha.pașune comunala. Lungimea drumurilor care traversează comună este de 52 km., din care 22 km. intra în categoria drumurilor județene , iar diferența de 30 km. reprezintă drumuri comunale accesibile turismului. Rețeaua
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
debitul mediu de circa 80 m3/s) și de pârâul Valea Pețelcii (cu regim semipermanet pe aproape întreaga lungime a cursului); c) vegetația forestieră inițială (păduri nemorale) a fost înlocuită cu pajiști secundare xerofile și mezoxerofile valorificate ca fânețe și pășuni; d) soluri cu fertilitate medie (pseudorendzine, brune eu-mezobazice, negre clinohidromorfe și aluviale) utile pentru cultivarea plantelor. Pețelca, sat de agricultori români, a fost atestat documentar, pentru prima dată, în anul 1264, sub numele de terra Bolcholka. Toponimul „Săliște“ care denumește
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
oxizi de fier. Situată la o altitudine de aproximativ 800 m, în valea Roșiei se îmbină culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării îndelungate. Munții sunt acoperiți de păduri, pășuni sau fânețe dând aspectul specific Munților Apuseni. O caracteristică unică a peisajului este prezența nenumăratelor lacuri artificiale numite "tăuri". Aceste lacuri au fost creeate inițial pentru a folosi activității miniere iar astăzi folosesc în scopuri de agrement. Există în această
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
florini.Cu această ocazie se face o nouă reglementare de hotar.Din suprafață de 19.000 de iugăre o suprafață de 2028 iug.reprezentand sesiile iobăgești,au fost repartizate în felul următor: - terenuri arabile 1.378 iug. - Fânețe 200 iug. - Pășuni 450 iug. În anul 1848 suprafață pământurilor țărănești era de 1306 iug.,în anul 1898 ajungând la 2147 iug.+ 350 iug.pășune comunala. În 2009 președintele Traian Băsescu participa la slujba de sfințire a amplasamentului pe care să ridicat monumentul
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
iug.reprezentand sesiile iobăgești,au fost repartizate în felul următor: - terenuri arabile 1.378 iug. - Fânețe 200 iug. - Pășuni 450 iug. În anul 1848 suprafață pământurilor țărănești era de 1306 iug.,în anul 1898 ajungând la 2147 iug.+ 350 iug.pășune comunala. În 2009 președintele Traian Băsescu participa la slujba de sfințire a amplasamentului pe care să ridicat monumentul martirilor rebeliunii anticomuniste din 1949. Economia este axată pe agricultură, în special pe culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, orz, sfecla de
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
vite de jug. O găleată semănătură de toamnă dă (la recoltă bună ca sigur), 6 clăi, iar claia 3 mierțe (ferdele). O vadră de vin în an mijlociu vine la preț de 15 creițari. Păduri satul are suficiente. Nu și pășune, trebuind să-și pască vitele mai ales în hotarele satelor Stremț și Gârbova ungurească. În conscripția generalului Buccow din 1760 - 1762 satul apare cu un preot și 65 de familii unite. Recensământul împăratului Iosif II din 1784 1787 îl arată
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Au însă vii și găsesc de lucru, pe bani, și în satele din apropiere. Râturile sunt adesea noroite, de nu le pot cosi, otavă nu cosesc nicicând. Se arată mai mulțumiți de pomețuri, de locuri de curechiști, de legume, de pășune, de pădure. Cu ocazia acestei Conscripții făcute cu conscriptorii Baro Ladislau Kemény și Antal Poentich, nobilul român din Giomal Nicolae Pop, familie de nobil de sute de ani - asesor la Comitat, protestează contra sătenilor care pe nedrept îi folosesc unele
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și fânețe sunt prezente graminee precum Lolium perenne, Agropyron repens, Bromus inermis (obsiga), Dactylis glomerata și leguminoase că Trifolium hybridum (trifoi), Ț. pratense (trifoi roșu), Lathyrus tuberosus (oreșnița), L. pratensis (lintea pratului), dar și buruieni că Xanthium spinosum (holeră), Carduus
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
4. Soluri brun-roșcate luvice, 14-17 (vertice pseudogleizate): 17,2% 5. Soluri gleice și amfigleice, 18-21 (tipice, vertice): 12,1%; 6. Erodisoluri, 22-23 (tipice, vertice): 2,5%. Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosințe: arabil 7679 ha (81,1%), pășuni 609 ha (6,4%), fânețe 335 ha (3,5%%), vii 830 ha (8,8%) și livezi 23 ha (0,2%). Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosință "arabil", situația se prezintă astfel: cl I 4388
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
era cultivată cu cereale (porumb, orz, grâu, ovăz, secară, mei). Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupau aproximativ 12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000 de hectare, iar plantele industriale circa 7.000 de hectare. De asemenea, existau pășuni pe mai mult de 21.000 de hectare, iar pădurile ocupau aproape 23.000 de hectare. Lipsa zăcămintelor și a altor resurse naturale, dar și gradul scăzut de urbanizare au determinat o dezvoltare slabă a industriei. Puțina industrie a județului
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
trecutul geologic zona era acoperită cu păduri întinse, fapt dovedit prin prezenta zăcămintelor de cărbuni ce se găsesc la mici adâncimi. Vegetația din acest teritoriu face parte din silvostepă fiind alcătuită din plante de cultură și plante specifice pajiștilor și pășunilor. Aceste asociații de plante se explică prin faptul că zona respectivă se găsește la o răscruce climaterică. Pe ambele versante ale dealului aflat în partea de miazăzi a satelor Batoți și Dunărea Mică au existat păduri de stejar ce au
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
de mere, prune și nuci. Producțiile de prune și mere în mare parte sunt transformate în țuică. O principala ocupație a locuitorilor comunei este creșterea animalelor. O contribuție importantă la dezvoltarea zootehniei în comuna Devesel o are suprafața mare de pășune de 557 ha. Principalele obiective turistice: Satul, potrivit tradiției istorice locale, s-a aflat pe locul numit Ceru, nume dat și satului. Lipsiți de resurse de apă, locuitorii s-au mutat în zona pârâului Tudorești și a pânzei freatice existente
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
pentru afumat ca mărime și gust, și probabil de la Batog - Batoci - Batoți a rămas numele de Batoți. O altă părere este legată de desele încăierări dintre locuitorii acestui sat, locuitorii satului vechi, cer (Devesel) încăierării provocate de lupte pentru împărțirea pășunilor de unde "„bat pe toți”" - Batoți. Harta austriacului Hr. Schwantz datată în 1723 este primul document cartografic care menționează numele satelor Batoți - Tismana și Scăpău, satul Dunărea Mică purtând inițial numele de Batoți - Moșneni și datând aproximativ din aceeași perioadă, fiind
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
și maxima de 38 grade C. -media anuală a precipitațiilor atmosferice este de 600-700 mm/an. -vântul bate din direcțiile NV și N. -adâncimea maximă de îngheț este de 85 cm. Vegetația este variată în funcție de dispunerea reliefului, fiind alcătuita din: pășuni, livezi de pomi fructiferi în special pruni și meri, păduri de foioase și conifere. Conform datelor de la Muzeul Județean de Științe ale Naturii, pe teritoriul comunei se găsesc următoarele specii cu protecție strictă: -Rezervația naturală peisagistică „Costișata” cu o suprafață
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
s-au găsit vestigii din neolitic. Localitatea Adunați se înscrie între localitățile cu funcțiune dominant agricolă, suprafața terenului agicol fiind de 1489,11 ha (65% din suprafața comunei). Ca activitate predominantă este pomicultura. În cadrul suprafeței agricole ponderea importantă o au pășunile și fânețele care reprezintă circa 85% din suprafața agricolă, fapt ce influențează pozitiv dezvoltarea sectorului zootehnic și agroturismul, livezile ocupând 11,6% din suprafața terenului agricol. Terenul arabil, respectiv 3,5% (52,42 ha) din teritoriul agricol nu este foarte
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
2002 din totalul de pomi fructiferi este de 255 tone, iar producția obținută din livezi este de 220 de tone. Din acestea, producțiile de mere și pere sunt de 230 de tone reprezentând 90% din totalul producției. Dispunând de întinse pășuni și fânețe, în localitatea Adunați creșterea animalelor reprezintă o ocupație de bază a locuitorilor. Printre animalele care se găsec în gopodăriile locuitorilor amintim aici: vaci, boi, cai, capre, oi, porci și păsări (găini, rațe, gâște, curci,bibilici etc). Ca ramură
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
SRL, care realizează în special marfă pentru export în Italia. Dispunând de un cadru natural deosebit comuna Adunați oferă vizitatorilor condiții prielnice pentru petrecerea vacanțelor, zona turistică Borungoci și rezervația natural-peisagistică „Costișata” fiind căutate de amatorii de aer curat. Întinsele pășuni colorate floral în cele mai variate chipuri, impunătatea dealurilor ce străjuiesc comuna înveșmântate în păduri de foioase și brad, livezile de prun și măr, poienile desprinse din basm ademenesc ochiul trecătorului amorțindu-l în acest pitoresc tărâm. Principalele obiective turistice
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
Bălțești este specific regiunilor deluroase subcarpatice, dar situându-se la extremitatea de est a depresiunii Măgurele-Bălțești, are aspect de câmpie înaltă înconjurată de dealuri accidentate pe structuri intens cutate și foliate. Dealurile sunt acoperite cu păduri de foioase, fânețe și pășuni, iar cele cu înclinare mai mică sunt acoperite cu pomi fructiferi, vițe de vie și sunt cultivate chiar cu cereale și cartofi. Relieful prezintă riscuri naturale pentru producerea de alunecări de terenului, că urmare a excesului de umiditate și eroziunii
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
Pe teritotiul comunei Tașca predomină solurile brune acide, urmate în zonele mai înalte de soluri brune podzolice, feriiluvionale. Solurile brune acide ocupă arcade mari în etajul pădurilor de amestec. Pe suprafețe reduse acoperite de formațiuni vegetale erbacee de fânețe și pășuni, evoluția procesului de solificare s-a făcut pe direcția înțelenirii slab acide. Comuna se încadrează sub aspect climatic în zona climatică montană a Carpaților Orientali. Valorile barice oscilează între 69,4 mm minima și 71,8 mm maxima. Umiditatea aerului
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
cea mai mare parte a Evului Mediu. Locuitorii obștii erau stăpâni pe pământurile lor, având în proprietate casa și terenul înconjurător, animalele și uneltele, iar o parte a pământului era lucrată în comun, fiind proprietatea obștii, ca și lacul și pășunea. Obștea sătească va evolua spre forma superiară a cnezatelor și a voievodatelor odată cu începutul secolului al XIV-lea. Documentele istorice scrise amintesc pentru prima dată de satul Fulga, numit pe atunci Smârciu, în timpul domniei lui Radu de la Afumați, voievodul care
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
Climă zonei are caracteristici specifice podișului, o climă temperata cu veri moderate și ierni mai puțin aspre. Vegetația acestei zone a aparținut pădurilor, dar astăzi pădurile au rămas doar în câteva petice reduse că dimensiuni, locul lor fiind luat de pășuni și culturi agricole. Aici predomina pădurile de stejar și gorun în amestec cu cele de carpen sau cele de fag cu carpen și frasin. Subsolul are importante zăcăminte de gaz metan. În satul Ilimbav se experimentează și se operează începând
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]