7,104 matches
-
Universal spiritual al gigantului este Tracia, țara aflată în stare de efervescență, ca și universul cunoscut în "Megalitice" și în volumul "Vine iarba". Treptat, aflăm de-a lungul poemului, cum că Manimazos este muritor și ca orice flăcău de rând păzește șarpele, după obiceiul din Tracia, ca să-l surprindă în ziua primenirii, moment în care Manimazos se va metamorfoza, din trupul lui va crește pământul și iarba Traciei. În lumea Traciei rezistă numai cei puternici, cei neputincioși și bicisnici dispar. Manimazos
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ridică din ecou" ("Mai mult ca plânsul"). Versurile amintesc de Nichita Stănescu, care-și propusese și el să creeze o nouă lume într-o nouă limbă. Ultimul poem din volum, intitulat " Judecata de apoi", cheamă opera la judecată, citând Zoosophia, păzită de bătrânețe și boală, "Cariatida", "Vine iarba", "Cavalerul Trac", venit să aducă lumina marii amiezi. Ion Gheorghe explică într-un grai simplificat icoanele pe sticlă, într-un stil narativ încadrat într-un decor naiv atingând viziunea. Scenele icoanelor sunt compuse
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Pristanda: Nu, coane Fănică, să trăiți! (continuă repede, pe nerăsuflate.) Două la primărie, optspce, patru la școli, douăzeci și patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci... Tipătescu: (râzând) Le-ai maii numărat o dată pe toate astea și aduni rău... Pristanda: Doamne păzește, coane Fănică, să trăiți, patruzeci și patru, în cap... patruzeci și patru... Cum zic, unul-două, poate vântul... ori cine știe... Tipătescu: (râzând) Ghiță... apoi nu mă orbi de la obraz așa. Pristanda: (schimbând deodată tonul, umilit și naiv) Famelie mare... renumerație
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
luat-o? Cetățeanul: Aș! Am băgat-o în buzunar. Zice d. Nae: "Așa? Facei parte din Soțietatea noastră și primești scrisori de la prefectul, cetățene, bravos!" Zic: (sughite) Aș! De la prefectul! Zice: "I-am cunoscut slova... Ia arată-mi-o. -Doamne păzește!" Ba că dă mi-o, ba că nu ți-o dau, din vorbă-n vorbă, tura-vura, ne-am abătut pe la o țuică... unadouă-trei... pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
consolat cu soția lui Iurașcu. Aceasta, pornind cu trăsura din Sarafinești, nu se mai oprea la vad, căci Donțu murise; se ducea direct acasă, la aga Grigore, mai ales că de cînd acestuia îi plecase soția, n-avea de ce se păzi. Vasile Iurașcu știa de toate acestea, dar fiind om închis la suflet, tăcea și răbda, ca să nu-l supere pe boier. Se va fi lăsat și el mituit de cadouri? Oricum, o mare bănuială îl rodea la inimă, că măcar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fructe simbolizând fertilitatea, abundența, carnația senzuală" (Rodica Ilie). Procedeul este vizibil în cea mai cunoscută dintre Tamarete: "Dacă lui Lou vaginu-i cânta Apollinaire,/ Tamariușka, eu ție ce aș putea să-ți cânt?/ Piersica-nchisă-n flăcări de rouă și piper/ Păzită de un înger cu lancea tremurând?// Trifoi-drăguț cu patru petale de amor/ Plușate de-o femeie nostalgică și șuie?/ o, lasă-mă să-ți mângâi cu gura un picior/ Până acolo unde piciorul geamăn suie" etc. El va fi cultivat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sale imperative, propriilor sale dorințe. Apăruți din altă parte sau de nicăieri, fanaticii conspirației întruchipează Străinul în sensul deplin al cuvîntului. Cine sînteți voi, oameni buni, de unde veniți? întreabă Michelet denunțînd conspirația iezuită. Pe unde ați trecut? Santinela Franței nu păzea bine în acea noapte frontiera, căci nu v-a văzut... Oameni care umblați noaptea, v-am văzut ziua; îmi amintesc foarte bine de cei care v-au adus: era în 1815; numele vostru este... străinul." Reveniți în Franța în 1815
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
nu va pierde din marea ei putere. Atunci apropiații mei vor putea să opună lumina, progresul, libertatea acestor fapte întunecate, apăsătoare, tiranice, care împovărează creștinătatea. Geniul bun și geniul rău vor fi alături. Lupta va începe și Dumnezeu îi va păzi pe cei drepți... Este posibil ca această "sfîntă asociație" a cărei întemeiere o deslușește Rennepont, expresie a "luminii, progresului și libertății", să nu fie altceva decît masoneria. Important rămîne totuși mecanismul aproape irevocabil prin care modelului unei organizații malefice i
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
amenințările imprevizibilului. Locuitorii din Clarens se temeau de mișcare, de schimbare, de tot ce putea perturba fericita continuitate a destinului lor. Dacă doamna Wolman acceptă să nu-i facă pe țărani să-și "schimbe poziția", nu numai pentru a-i păzi de "chinurile și de neliniștile" ambiției, pentru a nu-i face să cedeze tentației fatalede a pleca la oraș, o face și pentru a nu introduce într-o ordine ce se vrea imuabilă prin echilibrul și prin armonia sa factori
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
-i împinge la crimă, numai să aibă o formă politică. Vom sili pe guvernanți să-și recunoască neputința prin măsurile de siguranță fățișe pe care le vor lua, și prin acest mijloc vom ruina prestigiul puterii. Guvernul nostru va fi păzit de o gardă aproape neobservată pentru că noi nu admitem nici măcar cu gândul că poate să existe contra lui o răzvrătire împotriva căreia el să nu fie în stare să lupte și să fie obligat să se ascundă. Dacă am admite
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
sau dinastice. De aceea, observând această bună-cuviință, puterea sa va fi respectată și ocrotită prin oamenii săi înșiși; ei îl vor adora cu gândul că binele fiecărui cetățean depinde de el, fiindcă de el va depinde orânduirea economiei sociale... A păzi pe rege fățiș înseamnă a recunoaște slăbiciunea organizației guvernamentale. Regele nostru, când va fi în mijlocul poporului, va fi totdeauna înconjurat de o mulțime de bărbați și de femei care vor fi luați drept curioși, care vor ocupa primele rânduri în jurul
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
în postúri care l-ar face responsabil de anumite acțiuni sau decizii. A învățat din experiență că majoritatea lucrurilor se rezolvă dacă le ignoră un timp suficient de lung. Comportamentul pasiv este modalitatea lui de a se asigura că își păzește pielea. Pentru a îndeplini proiectele, depinde de membrii puternici, motivați, ai echipei. Cel mai eficient mod de a colabora cu un șef dificil pasiv este adoptarea unei filozofii de genul „Mai bine să ceri iertare decît să ceri voie”. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii, apoi se suie deasupra lui și zice cu glas răutăcios: -Alelei! fecior de om viclean ce te găsești; tocmai de ceea ce te-ai păzit n-ai scăpat. Ei, că bine mi te-am căptușit! Acum să-mi spui tu cine ești, de unde vii și încotro te duci, că, de nu, acolo îți putrezesc ciolanele! Fiul craiului ce era să facă? Îi spune cu de-
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
umblat Țara-n lung și-n lat, Prin ăl cărpeniș, Prin ăl aluniș, Lungiș, Curmeziș, Dar tot n-au găsit Un zid învechit, Un zid părăsit, Rămas de demult... Fără că-mi găsea Și îmi întâlnea Noiaș, purcăraș, Porcii tot păzind, Marmură-ntorcând. Bună ziua-i da; El le mulțumea. Domnul, de-l vedea, Vreme nu pierdea, Ci mi-l întreba, Din gură-i zicea: -Noiaș, purcăraș, Porcii tot păzind, Marmura-ntorcând, Nu cumva-i văzut Pe unde-ai trecut Un zid învechit Și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de demult... Fără că-mi găsea Și îmi întâlnea Noiaș, purcăraș, Porcii tot păzind, Marmură-ntorcând. Bună ziua-i da; El le mulțumea. Domnul, de-l vedea, Vreme nu pierdea, Ci mi-l întreba, Din gură-i zicea: -Noiaș, purcăraș, Porcii tot păzind, Marmura-ntorcând, Nu cumva-i văzut Pe unde-ai trecut Un zid învechit Și neisprăvit, De mult părăsit? (Meșterul Manole) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni care să conțină verbul a trece. 2. Motivează utilizarea cratimei în structura Plimbă-mi-se. 3
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
misiunea sa pe pământ. Află, de asemenea, că numele său adevărat este Kal-El. Deoarece pe pământ oamenii sunt buni, dar au nevoie și de o lumină călăuzitoare, Kal-El, alias Clark Kent, este însărcinat cu misiunea de a-i îndruma și păzi de rău, fără a i se permite însă să intervină în evoluția lor. Kal-El devine astfel un soi de arhanghel sau de înger păzitor. Superman Misiunea eroică a lui Superman, desfășurată în special în New York, este în deplină rezonanță cu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
iar trupul a dispărut într-un mod misterios probabil câteva secole mai târziu. Fiii lui Vlad Țepeș (Mihnea cel Rău, fiul legitim, și Mircea, cel nelegitim) au fost uciși. Tatăl lui Vlad Țepeș, Vlad Dracul, fusese în-sărcinat de către Sigismund să păzească trecătorile dintre Transilvania și Țara Românească de invazia otomană. Acesta pretindea că tronul Valahiei i se cu-venea de drept ca fiu al voievodului Mircea cel Bătrân, și l-a obținut cu ajutorul lui Sigismund. Mai târziu, într-un mod misterios
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Versace. În al doilea rând, există tema "dragostei cavalerești", reprezentată de Excalibur, al cărui design seamănă cu castelul Cenușăresei mai degrabă decât cu un fort medieval. Lumea imaginară a cavalerilor arthurieni stă lângă o alta, la fel de iluzorie, a corsarilor, care păzesc insula comorii de cuceritorii englezi (Treasure Island), sau lângă lampa lui Aladdin din O mie și una de nopți (cazinoul Aladdin). Cele trei teme sunt reprezentative pentru maniera în care americanii au importat și exploatat miturile europene și asiatice, ca să
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
divine, călăuză și justițiar, interpretează (în numele lui Dumnezeu) textele fondatoare uitate sau înlăturate de contemporani, pe care-i cheamă la ordine și-i amenință cu "mânia divină"; • preotul: el este comentatorul textului sacru și animatorul liturghiei rituale care îl însoțește; păzește ortodoxia dogmei și mediază cu sacrul. Reprezentant al lui Dumnezeu, el este în slujba organizației bisericii sale, pe care o adună în jurul evlavioșilor și credincioșilor săi. Rutinizare, cotidianizare, naturalizare Jean-Pierre Grossein, noul traducător în franceză al operei lui Weber, ridică
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe insule robinsoniste, nu diferite ca relevanță de mișcarea stâlpnicilor, ermetic protejate de limbaje de laborator și mai ales cu scopuri antagonice ce au forțat la închiderea noului în patente comerciale. Starea postmodernă a cunoașterii a reajuns un mister, bine păzit în buncărele avuției, aparența accesului la inovație fiind salvată de suprabombardarea prin canalele de comunicație cu informația de tip puzzle. Sistemul acționează ca o invitație adresată minții umane de a-și depăși reflexul condiționat al simplificării ca singura formulă de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Niște femei care spălau grâul au prins sălășelul și au crescut copilul până la 18 ani. Tânărul pleacă din sat și ajunge la o crâșmă, unde dă de tatăl lui; putred de bogat. Acesta îl ia la el acasă ca să-i păzească grădina; îl însărcinează să-mpuște pe oricine ar încerca să pătrundă în grădină. Stăpânul se preface într-un om hâd, intră în grădină iar paznicul grădinii îl împușcă, după care se cunună cu mama lui, rămasă văduvă. Într-o zi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Argatul îi destăinuie împăratului numele hoțului întrebându-l de răsplata cuvenită celui care ar recupera fata. Împăratul îi răspunde: fata și coroana. Argatul a urcat pe scările făcute de el până la cer. Soarele pleacă de acasă și își lasă mireasa păzită de mamă, închisă în cea de-a 12-a odaie. Năzdrăvanul deschide toate cele douăsprezece uși, după ce pleacă Soarele, o găsește pe fată care-i spune: "Ia-mă că nu mi-i drag, măcar că-i soare și-i așa de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
merge în pețit să "găsească pă unde ar fi fete de el". El a aflat că "într-o comună", la o babă se află o fată pe placul lui. Condiția esențială, pe care o punea pețitorilor, era ca s-o păzească noaptea; cel care nu reușea, era ucis. Flăcăul merge mai întâi să vadă fata, se convinge că-i frumoasă și nu spune nimic; se duce seara la pețit. Baba îl amenință că, dacă a doua zi dimineața nu-și găsește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ale României. Totuși, semnificația focului s-a păstrat la nivelul mentalului popular sub forma unor superstiții și obiceiuri. În unele locuri continuă să mai fie aprinse focuri în noaptea de Paști (com. Rădășeni, jud. Suceava, de exemplu) și să fie păzite cu strășnicie. Însă nimeni nu mai cunoaște semnificația originară a acestui fapt. Motivația invocată acum este una de felul următor: "așa făceau bătrânii noștri", "am auzit că este bine" sau, pur și simplu, "așa se face". Focul are utilizări cu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
descărcarea agresivității prin exercițiile epuizante în care fiecare se află în luptă doar cu el însuși. Referindu-se la diferența dintre normativitatea pe care "sănătatea" o cuprinde și volatilitatea lui "a fi în formă" Zygmunt Bauman nota: "Sănătatea, [...] trasează și păzește granița dintre "normă" și "anormal". "Sănătatea" este o stare potrivită și dorită a trupului și spiritului uman o stare care (cel puțin în principiu) poate fi descrisă mai mult sau mai puțin exact și, odată descrisă, poate fi, de asemenea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]