KorAP: Find »[drukola/base=pasaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...271 272 273 ...453 >

11,301 matches

Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430

fenomenelor comunicaționale. Deși în bună măsură aceste observații sînt pertinente, cartea lui Lucien Sfez rămîne cu multe puncte de atracție, mai ales prin semnalizarea exceselor societății comunicaționale, a fenomenelor patologice. Parcă răspunzînd metodei de investigare prin metafore, cele mai cuceritoare pasaje ale volumului sînt acelea în care autorul hiperbolizează și îngroașă tușele, literaturizează pe marginea unei logici sociologice. Dincolo de miza științifică, pe fragmente, Lucien Sfez nu-și refuză nici delicii estetice, sporind plăcerea lecturii. Dan LUNGU INTRODUCERE 2 Niciodată în istoria

Comunicarea by Lucien Sfez (2002) [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
cărei contururi le trasează Descartes în Discours este direct determinantă pentru mecanismul lui Simon și al colegilor săi. Căci, dacă Chomsky și Turing sînt inspiratori direcți, marii strămoși rămîn Descartes și La Mettrie. II. Dezbaterea Descartes-La Mettrie Problema automatului Un pasaj celebru al Discursului este cel în care Descartes trasează o frontieră, rigidă, între oamenii și animalele cele mai perfecționate sau automatele cele mai reușite. Această frontieră este componenta facultății de a vorbi, facultate care lipsește altor creaturi 20. La Mettrie

Comunicarea by Lucien Sfez (2002) [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
a IV-a, 1992 (introducere) și, de asemenea, lucrarea noastră Critique de la communication, Le Seuil, ediția a III-a, 1992 (introducere). 17 Les principes de la philosophie, Gallimard, colecția "La Pléiade", de la p. 633, paragrafele 37, 39, 40. 18 Descartes: vezi pasajul despre automate, Discours de la méthode, Gallimard, colecția. "La Pléiade", partea a V-a, p. 164. 19 Descartes, Les principes de la philosophie, paragrafele 37, 39, 40. 20 Discours de la méthode, a V-a parte; vezi Pierre Valin, Le double jeu de

Comunicarea by Lucien Sfez (2002) [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
Corola-website/Law/107440_a_108769

de activitate al societății este: a) întocmirea de studii, proiecte, servicii de consulting și ingineering, precum și alte documentații tehnice și economice pentru lucrările de investiții noi, dezvoltări și modernizări, reparații și întreținere pentru drumuri, străzi, autostrăzi, piste și platforme, poduri, pasaje și tuneluri, construcții hidrotehnice și de navigație, construcții și instalații civile și industriale, tehnologii de exploatare, utilaje și dispozitive în domeniul transporturilor, lucrări pentru asanarea și consolidarea terasamentelor și versanților, alte construcții inginerești; ... b) verificări, relevee de precizie, expertizări și

HOTĂRÎRE nr. 1336 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea Societăţii comerciale pe acţiuni "IPTANA" - S.A.. In: EUR-Lex (1990) [Corola-website/Law/107440_a_108769]
Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557

important al gândirii antice, prin școlile lor numeroase și cu adevărat originale (eleații, heraclitienii, stoicii, cinicii, pitagoreicii etc.Ă, În timp ce, spune Nietzsche, prin Socrate și Platon nu asistăm decât la un fenomen de „eclectism” filozofic, decadent la urma urmei! Cum pasajul și Întreaga operă citată mă atrag nespus, nu mă pot Împiedica să nu citez un fragment din această scriere postumă. (O extrem de plastică, de altfel, contra-punere a celor două metode esențiale de cunoaștere, de exprimare a geniului uman În tendința

(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

asupra destinului unui intelectual român în condițiile politice, culturale și literare din ultimele aproape patru decenii (1979-2015). Selecția textelor, urmând, pe cât s-a putut, criteriul valorii comentatorilor, s-a axat asupra principalelor cărți publicate de Theodor Codreanu, rămânând nevalorificate capitole, pasaje din diverse istorii literare, din dicționare românești și străine, referințe pasagere la volume etc. În ansamblu, cartea conturează o exegeză a operei scriitorului, oferind, totodată, un spectacol al imaginarului criticii, fiecare comentator prezentându-se cu personalitatea lui, cu puterea de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
metafizica neoscolastică ori la o sofistică a iubirii etc. trasează imaginea unei umanități pentru care contează substanțial și lăuntrul a individului, nu doar viața din afară, din societate. De aici derivă, organic, apoi, existența în roman a unor pagini sau pasaje eseistice, spre exemplu despre raportul dintre lașitate și vinovăție, prin care se menține la conducerea școlii Mavrichi Tomina, un oportunist, devenit, câtă vreme are toate condițiile prielnice, un zbir, cu tendința de înveșnicire a poziției sociale, politice, ierarhice la care

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
cine le urmărește fără idei preconcepute, interesat de mișcarea lor dialectică, are dovada unui critic pătrunzător, cu o logică impecabilă și o bună priză la text. Privirea lui Theodor Codreanu e proaspătă, liberă de clișee, scoțând la lumină și valorificând pasaje, dacă nu ignorate, în orice caz tratate cu grăbire. Repet, destule observații de amănunt dintre cele cuprinse în Eminescu Dialectica stilului nu sunt noi și autorul nu face un secret din paternitatea lor. Nouă e însă viziunea integratoare în funcție de care

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
analitic al studiului și deci cea mai dialectică stă în aceea că Theodor Codreanu se leapădă de metodologia modernă, ori de câte ori are prilejul, dar valorifică nu fără succes posibilitățile pe care le oferă psihanaliza, arhetipologia, antropologia, simbologia, intertextualitatea etc., dând unele pasaje, cum am văzut, de certă referință. Nu vrea să o recunoască, dar între aceste modele se simte în largul său. Câteva cuvinte acum despre planul general al lucrării sale. Sunt dezvoltate nouă "cercuri dialectice" străbătute de poetul român nu de la

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
calofilie. Cineva afirma că acolo câștigă literatura și pierde filosofia. Dimpotrivă, pierd și una și alta. În absolut, aproape tot ce atinge Noica tinde să se ridice la geniu" (p. 199). Cheia înțelegerii Delirului predist poate fi detectată în următorul pasaj semnificativ: "Marin Preda nu se dezminte nici de astă dată și nu creează un roman cu teză. Instinctul creator a învins și teza a fost strivită singura ei șansă de a supraviețui stilistic și, deci, de a deveni convingătoare! Biruința

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
atât de mult încât să justifice "Ziua cea neagră: 28 iunie 1883". Mai mult de jumătate din cartea profesorului Codreanu dezvoltă aceste speculații cu laitmotive uneori, pentru ca lucrurile să fie deplin fixate în conștiința cititorului. Lăsând la o parte unele pasaje, cărora probabil alții le-ar găsi un alt fel de coerență, mai aproape de slăbiciunea umană și de aleatoriu, cum sugeram mai sus, decât de un plan prestabilit (vezi, de pildă, sensul acordat de către autor biletului pe care soția lui Slavici

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
de carte, Codreanu te uimește atât prin vastele și profundele sale lecturi, cât și prin uluitoarele sale judecăți și afirmații. N-am fost, în toate cazurile, de acord cu acest Călinescu de la Huși. Dar l-am admirat sincer și în pasajele unde punctele noastre de vedere erau diferite. Aduc doar un exemplu. Zice Codreanu: "Oricât de paradoxal ar fi, mă văd nevoit să constat că Plumb este Luceafărul lui Bacovia, cu atât mai extraordinar cu cât e concentrat doar în două

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
interioară interesează". Plecând de aici, autorul vede în marele dramaturg și prozator "una din marile enigme ale culturii românești (p. 37). Interesante sunt demonstrațiile "tehnice" în viziunea teoriilor mai noi despre text, motivele literare devenind ținta unor aprecieri argumentate cu pasaje și titluri mai puțin cunoscute de cititorii obișnuiți, cartea din acest punct de vedere adresându-se exclusiv specialiștilor. Termeni ca "ființa nuomenală treimică", "simetria fenomenală treimică", cele trei tipuri de simetrii "a parității, a contrariilor, a temporalității, ecuația PCT, P

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Eminescu era de neconceput. Pentru el, martirul, eroul și înțeleptul trăiesc în adevăr (ș.a.), fiindcă ei sunt victime sacrificiale de bunăvoie, după modelul Mântuitorului. Adevărul e sacru, e Dumnezeu: "Dumnezeu și adevărul sunt identici" (Mss 2267). Dacă adăugăm la aceasta pasajul din scrisoarea către Samson Bodnărescu din 1876, unde se spune că "un neadevăr ar fi în stare să mă nenorocească pe toată viața și să-mi răpească onoarea" (un om fără onoare își declină cu bună știință eternitatea), constatarea lui

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

Sf. Ștefan nr. 5), Witgenstein și Hasnikov (ruși), Arzuman Arzumanian (armean rus, comerciant de covoare). Alături de aceștia, în serviciul de informații britanic s-au aflat și agenți sovietici, fie infiltrați, fie dubli, monitorizați atent de structurile de contraspionaj locale. În Pasajul Imobiliara a fost identificat un oarecare Zeldin, născut în Soroca, fost student revoluționar în Rusia țaristă și stabilit din 1921 în România. Supravegherea sa a scos la iveală un cerc larg de relații și multe conexiuni suspecte. La 23 mai

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-a din Corpul Detectivilor a primit sarcina să supravegheze localurile din Capitală frecventate „de lume suspectă” originară din Balcani, adică bulgari, greci, albanezi, turci, sârbi și macedoneni. Printre cele 14 localuri aflate în atenție s-au numărat cafeneaua „Macedonia” din Pasajul Villacros, unde se adunau toți balcanicii, birtul economic „Frații Ilici” din str. Câmpineanu nr. 1, frecventat de bulgari și macedoneni, lăptăria Petre Stoianovici din str. Romană (bulgari, albanezi și sârbi), birtul economic din Piața Mihail Kogălniceanu (bulgari și macedoneni) și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
incidentelor s-au luat următoarele măsuri informative/contrainformative: controlul „riguros” al imobilelor de pe traseele stabilite; verificarea clădirilor aflate în construcție, în stare incertă și a locurilor favorabile lunetiștilor sau actelor teroriste (case părăsite, clopotnițe, guri de canal, de telefonie, podurile, pasajele de calea ferată etc.); interzicerea aruncării cu flori în demnitarii români sau străini; la imobilele cu mai multe ieșiri se va lăsa numai una singură, valabil și pentru pasaje; interzicerea închirierii de balcoane, ferestre, camere cu vedere către zone din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
actelor teroriste (case părăsite, clopotnițe, guri de canal, de telefonie, podurile, pasajele de calea ferată etc.); interzicerea aruncării cu flori în demnitarii români sau străini; la imobilele cu mai multe ieșiri se va lăsa numai una singură, valabil și pentru pasaje; interzicerea închirierii de balcoane, ferestre, camere cu vedere către zone din traseul oficial al demnitarilor. Latura informativă a fost asigurată de Serviciul Poliției Sociale și al Informațiilor din Prefectura Poliției Capitalei, Direcția Poliției de Siguranță și Serviciul Secret de Informații

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Corola-website/Law/107789_a_109118

și 7.028 m construcții de acostare, dragaje și teritorii, îmbunătățirea accesului în portul actual, amenajarea de platforme, utilaje de manipulare a mărfurilor la danele molului I, cai de rulare inclusiv pentru macaralele necesare pieselor grele, accese rutiere și feroviare, pasaje, racorduri edilitare și de telecomunicații, spații minime necesare pentru depozitare, construcții de exploatare și cu caracter social-administrativ, lucrări de paza și amenajare a falezei, spitalului dermato-veneric cu 250 paturi Constanța, spitalului TBC-osteoarticular și recuperare cu 430 paturi Eforie Sud etc.

HOTĂRÂRE nr. 277 din 12 aprilie 1991 privind obiectivul de investiţii "Port Constanţa Sud - zona liberă". In: EUR-Lex (1991) [Corola-website/Law/107789_a_109118]
Corola-website/Law/108842_a_110171

AUTONOMĂ DE TRANSPORT BUCUREȘTI REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI TERMICE "RASUB" - REGIA AUTONOMĂ PENTRU SALUBRIZARE URBANĂ REGIA AUTONOMĂ GENERALĂ DE APĂ "IMOBILIARĂ" - REGIA AUTONOMĂ DE INVESTIȚII ȘI ADMINISTRAȚIE LOCATIVA REGIA AUTONOMĂ DE REPARAȚII ȘI ÎNTREȚINERE A DRUMURILOR, PODURILOR ȘI PASAJELOR "DRUPO" Anexă 2 LISTA SOCIETĂȚILOR COMERCIALE cu capital integral de stat care prestează servicii publice de interes local sau județean și au fost organizate în baza Legii nr. 15/1990 prin decizii ale organelor locale ale administrației de stat JUDEȚUL

HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex (1992) [Corola-website/Law/108842_a_110171]
Corola-website/Law/121110_a_122439

parte din sistemul național de transport. ... (2) Drumurile sunt căi de comunicație terestră special amenajate pentru circulația vehiculelor și pietonilor. ... (3) Fac parte integrantă din drum: ampriza și zonele de siguranță, suprastructura și infrastructura drumului, podurile, podețele, șanțurile, rigolele, viaductele, pasajele denivelate, zonele de sub pasajele rutiere, tunelurile și alte lucrări de artă, construcțiile de apărare, protecție și consolidare, trotuarele, pistele pentru cicliști, locurile de parcare, oprire și staționare, stațiile de taxare, bretelele de acces, drumurile tehnologice amenajate pentru întreținerea autostrăzilor, indicatoarele

ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/121110_a_122439]
de transport. ... (2) Drumurile sunt căi de comunicație terestră special amenajate pentru circulația vehiculelor și pietonilor. ... (3) Fac parte integrantă din drum: ampriza și zonele de siguranță, suprastructura și infrastructura drumului, podurile, podețele, șanțurile, rigolele, viaductele, pasajele denivelate, zonele de sub pasajele rutiere, tunelurile și alte lucrări de artă, construcțiile de apărare, protecție și consolidare, trotuarele, pistele pentru cicliști, locurile de parcare, oprire și staționare, stațiile de taxare, bretelele de acces, drumurile tehnologice amenajate pentru întreținerea autostrăzilor, indicatoarele de semnalizare rutieră și

ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/121110_a_122439]
impune amenajarea sau modificarea intersecției. ... (2) Întreținerea bretelelor de la intersecțiile denivelate ale drumurilor publice este în sarcina administratorului drumului de categorie superioară. Dacă unul dintre drumuri este de utilitate privată, cheltuielile de întreținere a acestuia sunt în sarcina deținătorului. ... (3) Pasajele peste autostrăzi cu rampele aferente, care asigură continuitatea drumurilor peste pasaj, cu excepția pasajelor private, rămân în administrarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., iar întreținerea curentă a suprastructurii drumurilor peste pasaj rămân în grija administratorului acestuia

ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/121110_a_122439]
ale drumurilor publice este în sarcina administratorului drumului de categorie superioară. Dacă unul dintre drumuri este de utilitate privată, cheltuielile de întreținere a acestuia sunt în sarcina deținătorului. ... (3) Pasajele peste autostrăzi cu rampele aferente, care asigură continuitatea drumurilor peste pasaj, cu excepția pasajelor private, rămân în administrarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., iar întreținerea curentă a suprastructurii drumurilor peste pasaj rămân în grija administratorului acestuia. ... (4) Se interzice amplasarea construcțiilor și panourilor publicitare în curbe și

ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/121110_a_122439]
publice este în sarcina administratorului drumului de categorie superioară. Dacă unul dintre drumuri este de utilitate privată, cheltuielile de întreținere a acestuia sunt în sarcina deținătorului. ... (3) Pasajele peste autostrăzi cu rampele aferente, care asigură continuitatea drumurilor peste pasaj, cu excepția pasajelor private, rămân în administrarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., iar întreținerea curentă a suprastructurii drumurilor peste pasaj rămân în grija administratorului acestuia. ... (4) Se interzice amplasarea construcțiilor și panourilor publicitare în curbe și în intersecțiile

ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex (1997) [Corola-website/Law/121110_a_122439]