10,156 matches
-
Super!», «Colosal!», «Fantastic!». De la ele vine plăcerea doamnei, nu de la tablou sau de la noi.“ „Mai e nevoie de ceva“, spune domnul, care scoate portofelul și, fără să se tocmească, cere prin semne să i se împacheteze tabloul generalului scăpătat, tablou pictat de un geniu mort de tuberculoză în brațele iubitei, care s-a stins curând și ea de dorul pictorului într-un hotel de două stele, la Nisa, fecioară sau cam așa ceva. „În nici un caz să nu-i spuneți doamnei cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
însă de-ajuns să-și amintească versurile zglobii, tonice, în care hița chița sița mița făceau diri diri bramburița și pe loc îi venea cheful de lucru. Iar când avea chef, să te ții bine, că, deși nu era nebun, picta și douăzeci de tablouri pe zi. Bătrânețea La treizeci de ani, Vasile B. încă mai sărea. Se uita în stânga. Se uita în dreapta, se asigura că nu-l vede nimeni și sărea cu genunchii aduși la piept, având, pentru o fracțiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
istorică Arbore, județul Suceava, în casa bunilor gospodari Toader și Floarea, care aveau o gospodărie mare chiar lângă renumită biserică monument istoric a hatmanului Luca Arbore. Ctitoria hatmanului Sucevei care a rezistat trecerii veacurilor, este una dintre cele cinci biserici pictate în exterior din Bucovina și face parte din patrimoniul UNESCO, ea m-a impresionat de când eram copil, fiind altfel decât celelalte biserici. Școală primară de 4 clase am terminat-o la Scoala Arbore Centru, comuna fiind foarte mare, avea de peste
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93301]
-
aur. Naosurile sînt ușoare și grațioase, intrînd În contrast cu acele caverne Întunecate și ostile din orașul incaș. De asemenea, picturile sînt luminoase, aproape vesele și aparțin unor școli de pictură mult mai recente decît cea ermetică a metișilor care și-au pictat sfinții cu o furie Întunecată, captivă.“ Vizita făcută la Machu Picchu, pe 5 aprilie, servește drept subiect al unui articol publicat de Che În Panama, pe 12 decembrie 1953, În care e de găsit o strîngere minuțioasă de date și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
aur. Naosurile sînt ușoare și grațioase, intrînd În contrast cu acele caverne Întunecate și ostile din orașul incaș. De asemenea, picturile sînt luminoase, aproape vesele și aparțin unor școli de pictură mult mai recente decît cea ermetică a metișilor care și-au pictat sfinții cu o furie Întunecată, captivă. Toate bisericile exprimă În fațadele și altarele lor Întregul țel al artei Churrigueresque de Înfrumusețare cu aur∗. Această imensă bunăstare le-a permis aristocraților să reziste armatelor de eliberare a Americii pînă În ultimul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
o lumină-n atâta noian de dezastre... etc.) și tot așa pentru fiecare dintre frați. Cine a avut bucuria să-i cunoască măcar pe unii dintre acești mărturisitori ai credinței, rămâne edificat pentru toată viața: chipurile lor, ca niște icoane pictate cu rugăciune și suferință, vor fi prezente și în amintirile noastre: ei, - rădăcinile; noi - tulpina și ramurile, în așteptarea florilor și a roadelor... Zâmbetul atât de natural și limpede al părintelui Mihai Rotaru; pacea și lumina din ochii părintelui Anton
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
-și rezervele energetice pentru o nouă zi de muncă obositoare. E grea și mizerabilă munca efectuată de mama ca femeie de serviciu și spălătoreasă la spital. Pe atunci nu erau mașini de spălat. Fiecare articol destinat igienizării prin spălare era "pictat" și imprimat cu o varietate multiplă de umori care mai de care mai respingătoare și mai grețoase, încât ți se întorcea stomacul pe dos...! Dar mama rezista numai de dragul nostru cu un preț exorbitant și care-i va afecta sănătatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
nazale îmi sunt invadate instantaneu de un puternic fluid aromatic și amețitor alcătuit din mirosuri de pâine proaspătă și uleiul de floarea-soarelui abia presat, plămânii mei umflându-se ca niște cimpoaie irlandeze de nesațul acestei mixturi olfactive, în timp ce organul vizual pictează în eter silueta morarului-șef ca pe un apostol al vremilor îmbelșugate ce va să vină, ținând sus de tot cu palmele desfăcute pâinea proaspătă, aburindă și bine mirositoare, ca pe pruncul născut într-o iesle amărâtă, simbol al victoriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
bogat (ca majoritatea iranienilor de aici exilați după căderea Șahului), ce pare a fi bancher, bijutier sau comersant de covoare de lux sau toate la un loc. Se bea ceai, se discută în engleză și se ascultă muzică clasică. Se pictează vase deja fabricate, după gustul pe care îl are fiecare. Rolul meu este să aduc culorile dorite de clienți (eu, care sufăr de astigmatism!), să pregătesc vasele pentru a fi arse în cuptor, să le așez apoi cu grijă în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nu-l poate înțelege pe cel gol). M-am tot gândit ce interpretare să dau acestui fapt de viață: două fetițe de 10-12 ani, în atelierul de olărit. Le aduc din depozit vasele de lut pe care urmează să le picteze. Râsete, chicoteli. Extrem de "mature" pentru frageda lor vârstă. După ce mămicile blonde și pline de fitness, respirând bunăstare, se retrag să bea un ceai, mă întreabă la modul glumeț-serios, dar extrem de feminin, dacă nu aș dori să fac "sex" cu ele
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
politic de Dâmbovitza. Citesc din goana trenului mai multe graffiti scrise pe parapeții de protecție din beton de pe ruta Lausanne -Geneva: Bush va arde în iad. Bush = Satan, dar și Israel vaincra toujours (Israel va învinge mereu). Ultima inscripție era pictată în cartierele șic de pe lângă Organizațiile Internaționale de pe malul Lémanului, celelalte două, mai spre gară, în banlieue... Joc șah pe Internet, într-o "sală" virtuală numită Fresh Meat. Persoana necunoscută de la capătul celălalt ar " firului " (scriu fir, cu toate că Internetul și imaginarul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
iubesc unii pe alții, în toată plinătatea acestui termen. Multe idei ale vulgatei naționale (apud H.R. Patapievici), sunt mai pronunțate la ei decât la românii din țara mamă. Doar un exemplu, auzit în plin service à table: "când noi românii pictam icoane, ei, elvețienii, abia scoteau nasul din munții lor". Nu știu când am pictat noi icoane pentru prima oară, dar în mod sigur elvețienii "au scos nasul din munți" în secolul XII, când au întemeiat Sonderbund-ul. Observație finală: nu aș
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
apud H.R. Patapievici), sunt mai pronunțate la ei decât la românii din țara mamă. Doar un exemplu, auzit în plin service à table: "când noi românii pictam icoane, ei, elvețienii, abia scoteau nasul din munții lor". Nu știu când am pictat noi icoane pentru prima oară, dar în mod sigur elvețienii "au scos nasul din munți" în secolul XII, când au întemeiat Sonderbund-ul. Observație finală: nu aș vrea să semăn cu ei la bătrânețe, nu mă imaginez pensionar la Geneva, în jurul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
un mare star academic, nu poate trage chiului, trebuie să muncească direct cu studenții? Și încă ceva: ce primește Eliade cadou de acasă (mai exact, quantité de cadeaux, după cum ține să precizeze ca un copil) ? Ceramică de Ilfov [sic !], ouă pictate de la Agapia, pământ de la Agapia (demonii trecutului, când pământul se purta în pungulițe de piele, la gât?) câteva pietre și scoici de pe malul Mării Negre, un bostan și pene de porumbel ! Impresionant, aș dori să știu cine este autorul unui astfel
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
soare, nici măcar când plouă. A.R. Chiar așa. Am avut o mamă care și-a făcut educația la un pension german și care voia să facă din mine o domnișoară de salon, care vorbește limbi străine, cântă romanțe la pian, pictează peisaje edulcorate și brodează la gherghef. De aceea, de mic copil am avut profesori de engleză, franceză și germană, o profesoară exasperantă de pian și un profesor de dans, ca să mă mișc grațios. În afară de limbile străine, nimic nu s-a
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
trecut... REVISTA (STRICT LUNARĂ) A PRESEI: Fritz Lang precizează: - Eu am inventat numărătoarea inversă, acum 40 de ani, în filmul meu Femeia pe lună! Salvador Dalí răspunde: - Eu sunt adevăratul Cristofor Columb al Lunii, eu am fost primul care a pictat peisaje lunare! Sculptorul Cezar dorește să cumpere Lem-ul și să-l semneze: sculptură de Cezar. Doamna Macghee din Memphis (Tennessee) nu acceptă ca fetița născută în noaptea de 20 iulie să fie numită „Modulul lunar” - cum vrea domnul Macghee -, ci
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
fragmente de lemn ars. Biserica este înconjurată de cimitir. Construcția ei este din piatră și cărămidă cu var, acoperită cu țiglă, cu turnul de la intrare ridicat numai în 1846, în acelaș ton cu clădirea bisericii, în stil neo-bizantin. Interiorul este pictat în frescă de zugravi din familia Nicolae Grecu din Săsăuși (comuna Chirpăr). Întreaga pictură este realizată în spiritul iconografiei Bisericii ortodoxe. În exterior, pe zidul de la Sud, biserica are patru tablouri - deasemenea în frescă - Dreapta Judecată, Cumpăna Dreptății, Sfântul părinte
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dată că trenul mergea prea repede. Apoi își amintea că fusese și el la Techirghiol, cînd era mai mic. Ce fraier era pe-atunci ! îi era silă, chiar frică de nămol și tatăl îi spunea că-l face general : îi picta cu nămol epoleții, nasturii, insignele - și Dănuț cel mic stătea, mîndru că devenise așa, dintr-odată, o per soană importantă -, iar apoi îl spoia pe tot corpul, spunînd că-i face bine ; Dănuț nu înțelegea și începea să plîngă, supărat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nu-și putea dezlipi privirea de pe chipul ei. Cînd reușea, în fine, să o facă, ochii îi zburau pe toată tăblia Panoului, pe care o lua la cercetat minuțios, încît ajunsese să-i viseze și ultima floricică din florice lele pictate pe la colțuri. Ca să nu mai vorbim de spicele de grîu, tractorul, sonda, compasul, stiloul și cartea dechisă care erau puse în mijloc și în jurul cărora erau așezate toate pozele, ca într-o horă. Poza ei, deasupra tuturor, nu făcea parte
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
razelor în părul ei, mai ales că o găsea mereu în același loc : stătea rezemată de zidul școlii. În jur era agitație, lumea se îmbrîncea, urla, se bătea ; ea rămî nea acolo, nemișcată, scăldată aproape mereu în soare. Parcă era pictată pe zidul alb al clădirii și Dănuț își adu cea aminte de Panoul de Onoare. Uneori venea la ea cîte o prietenă și începea să-i explice ceva. Unele gesticulau, altele dădeau din cap. Ea le privea. Purta bascul alb
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mai mare. Cu toate astea continuam să desenez peste tot, inclusiv pe pereții camerei mele din apartamentul în care locuiam, astfel că aveam de tras multe pedepse de la părinți din cauza asta. Mai apoi am descoperit culoarea și am început să pictez. Mi-aduc aminte că eram remarcat de educatori la cămin, mai apoi de învățători și mai târziu de profesori, cât de frumoase erau desenele sau picturile mele, iar cineva chiar mi-a prezis că o să ajung un pictor mare
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
în detalii, unele din detaliile care apar frecvent în pictura naivă rurală sunt bisericile, ca un simbol puternic în viața satului românesc. Eu personal aș putea fi un exemplu aici, cel puțin într-o anume perioadă a vieții mele am pictat frecvent biserici în tablourile mele fie că erau micuțe pe un vârf de deal în depărtare, fie că le pictam fiind în prim planul tabloului, atunci când pictam sate, intersecții de ulițe, cu țărani și țărance care se plimbau după slujba
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
satului românesc. Eu personal aș putea fi un exemplu aici, cel puțin într-o anume perioadă a vieții mele am pictat frecvent biserici în tablourile mele fie că erau micuțe pe un vârf de deal în depărtare, fie că le pictam fiind în prim planul tabloului, atunci când pictam sate, intersecții de ulițe, cu țărani și țărance care se plimbau după slujba de duminică. Dar oricum, biserica este un element central în viața țăranului român, care are un loc central și bine
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
un exemplu aici, cel puțin într-o anume perioadă a vieții mele am pictat frecvent biserici în tablourile mele fie că erau micuțe pe un vârf de deal în depărtare, fie că le pictam fiind în prim planul tabloului, atunci când pictam sate, intersecții de ulițe, cu țărani și țărance care se plimbau după slujba de duminică. Dar oricum, biserica este un element central în viața țăranului român, care are un loc central și bine definit în reprezentările pictorilor naivi. În tablourile
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
definit în reprezentările pictorilor naivi. În tablourile mele rurale, nu am pus niciodată accent pe vestimentația specific populară a țăranului român, să o reprezint cât mai detaliat, poate că nu am avut și nici acuma nu am răbdarea de a picta cruciulițele de pe o ie românească, am pus accent pe alte lucruri, cum ar fi casele specific românești, porțile, nu neapărat maramureșene ci mai mult porțile de prin partea Făgărașului de unde mă trag eu. Dar detaliile acestea care apar în tablourile
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]