7,468 matches
-
Referindu-vă la cele ce vă comunic prin prezenta - am convingerea că veți obține rândurile utile pentru evocarea Lucreției Andriu. Pe Romulus Vulpescu am izbutit să-l găsesc. Răspunsul lui e Îmbucurător: Am găsit Înțelegere deplină. Păstrează o vie amintire poetei Andriu. Posedă manuscrise foarte interesante de la dânsa. E dispus să le Împărtășească Muzeului Împreună cu acea „caracterizare” a poetei așa cum doriți Dvs. Mi-a adăogat că cunoaște el și familia sa și prețuiește În mod deosebit pe o nepoată a poetei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Lucreției Andriu. Pe Romulus Vulpescu am izbutit să-l găsesc. Răspunsul lui e Îmbucurător: Am găsit Înțelegere deplină. Păstrează o vie amintire poetei Andriu. Posedă manuscrise foarte interesante de la dânsa. E dispus să le Împărtășească Muzeului Împreună cu acea „caracterizare” a poetei așa cum doriți Dvs. Mi-a adăogat că cunoaște el și familia sa și prețuiește În mod deosebit pe o nepoată a poetei, nepoată pe care o Întâlnește foarte des În familie. Mi-a făgăduit să-mi remită un plic care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
poetei Andriu. Posedă manuscrise foarte interesante de la dânsa. E dispus să le Împărtășească Muzeului Împreună cu acea „caracterizare” a poetei așa cum doriți Dvs. Mi-a adăogat că cunoaște el și familia sa și prețuiește În mod deosebit pe o nepoată a poetei, nepoată pe care o Întâlnește foarte des În familie. Mi-a făgăduit să-mi remită un plic care va conține ceea ce doriți. Cum Însă În făgăduieli nu e bine să te Încrezi 100% - nu ar strica dacă și cu el
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pentru ca Dvs. să obțineți ceea ce doriți. Pe ultima pagină adaog cele câteva rânduri ale mele În amintirea Lucreției Andriu. Primiți vă rog expresia sentimentelor mele cordiale. Barbu Solacolu 8 octombrie 1971 Am cunoscut-o și am prețuit-o mult pe poeta Lucreția Andriu. Cultă și de-o mare sensibilitate izbutea frumoase versuri originale și excela atât În traducerile ei din poeții francezi cât și În retroversiunile poeților 840 români În limba franceză. Îmi amintesc de-o admirabilă redare În franceză a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
redare În franceză a câtorva poezii de Topârceanu. Respecta până și cântecul acestui poet datorat (pe urma lui Eminescu) a folosirii rimelor cu accent paroxiton: - mările - zările. Am cunoscut și am prețuit și izbutitele ei tălmăciri din Paul Valéry. Păstrez poetei Lucreția Andriu o frumoasă, vie și caldă amintire. Barbu Solacolu </citation> <citation author=”SOLACOLU Barbu” loc=”București” data =”luni 4 febr. 1974”> București În 18 sept. 1974 Stimate domnule Dimitriu, În sfârșit, Îmi fac plăcerea de-a răspunde la scris
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
am scris prefața făgăduită, Doamne, făgăduită Încă de-acum vreo 9 luni. Cum vedeți, o gestație... normală! Mi s-a spus (de Dvs. sau de D-na Dr. Cristian?) că ați avea fonduri, posibilitatea materială, azi, de-a publica versurile poetei . M-ar bucura, pentru că citindu-le am descoperit În ele frumuseți nebănuite. Mi-am permis să corectez câteva greșeli de transcriere și pe-alocuri câteva versuri dându-le, cred eu, forma justă și pe care sunt convins că autoarea Însăși
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mea experiență. Munca, În această direcție, Lucreția Andriu o făcea pentru onorariul ce ar fi putut obține. Azi, sărmana, nu mai are ce face cu ele. Pe de altă parte nu trebuie uitat că nu s-a putut afirma ca poetă originală fiindcă a trăit zilele dureroase pentru literatura noastră, când trebuia să te conformezi unor tipare streine oricărei arte poetice. Asta pentru a nu spune prea mult. Mâine voi da la dactilografiere prefața pe care am scris-o și pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Întrezăriți o posibilitate de-a i se da doctorului Andriu, pe această cale, o satisfacție pe care fără doar și poate o merită . Satisface Însă și nevoia pe care o resimțiți În activitatea Dv. culturală de celebrare a memoriei unei poete sucevene, atât de dăruită și care - În timpul vieții, din păcate, n-a fost recunoscută În chipul În care o merita. Vă urez succes În ceea ce ați Întreprins și realizări În Întreaga Dvs. activitate. Cu bune sentimente, al Dvs. Barbu Solacolu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ruinezi sănătatea pentru ea. Cred că rana Profirei Sadoveanu să nu fie mușcătură de câine turbat. Ar fi groaznic! Mi-ar plăcea să-mi scrie copiii Doinei Bucur, la care am ținut și am apreciat-o ca artistă (vioara) și poetă! Am să-i scriu rabinului-șef Rosen, care mereu mă invită la el și nu ajung să mă duc să-l vizitez, căci e mereu ocupat și pe drumuri străine. D-na Stino mi-a trimis un volum din „Grădina
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ale proiectului, aflu că un juriu alcătuit din câteva personalități culturale de prestigiu, între care și cunoștința noastră de la Institutul Italian, Pedro Tamen, a selecta trei autori care să reprezinte Portugalia în Trenul Literaturii: Paulo Teixeira (poet), Ana Luisa Amaral (poetă, și ea, și autoare a unei cărți de cântece pentru copii) și Inñs Pedrosa (jurnalistă și romancieră). Cu ultima am avut deja ocazia să discut, chiar să încrucișăm niște fraze polemice pe tema „iubirii” portughezilor pentru americani. Ceilalți abia urmează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
duce la hotel, trebuie să asistăm, la fel ca la Bordeaux, la spectacolul poetic oferit de Cabaretul literar „La Transcontinentale”. Reacția poeților care își aud numele rostite - de fapt stâlcite - de actorii francezi este copilăros-entuziastă, în ciuda oboselii acumulate pe drum. Poeta vanitas! Vom putea oricând spune că numele nostru a fost rostit pe o scenă la Paris, că n-am trecut anonimi prin orașul lui Proust și René Char. Parcă pentru a „desolemniza” atmosfera, Andrei Bodiu, ca de fiecare dată inspirat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
lumea aceasta scriitori.“ Ne complimentează, și asistența îl aplaudă. Primarul se bucură că ne-am hotărât pentru această călătorie - o adevărată aventură -, că am părăsit „turnul de fildeș”. Orașul are un premiu literar, instituit încă în 1961, care poartă numele poetei Nelly Sachs. Amintește câțiva scriitorii faimoși care au primit acest premiu: Javier Marias, Andrzej Szczypiorski, Nadine Gordimer. „Poate și cineva dintre dumneavoastră va obține pe viitor premiul nostru!” Scriitorii îi aprobă și această idee. În Dortmund se mai află și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
să citim fiecare câte ceva din creația noastră. O bibliotecară tânără din secția traduceri și literatură universală vorbește frumos despre poezia Anei Blandiana - „care i-a venit la suflet” - și ne roagă, pe mine și pe Adrian Popescu, să-i transmitem poetei mulțumirile ei... O altă fată îmi spune că i-a plăcut foarte mult cum sună limba română, e mai „melodioasă la auz decât italiana”. După întâlnire, mergem cu mașina la mormântul lui Kant, care se află lângă zidul unei catedrale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ține speech-uri, ci preferă să dea mâna cu oaspeții. E îmbrăcat elegant și are prinsă la piept o broșă cu stema orașului. Ne întâlnim aici cu Leons Briedis, un excepțional poet, eseist și traducător leton, și cu soția sa, poeta Maria MacoveiBriedis (vezi pag. 140), originară din Basarabia. Cu Leons nu mai contactasem până atunci. Pe Maria o știam din vizitele sale la Editura Hyperion de la Chișinău, unde a publicat un volum de versuri și avea mulți prieteni. Este interesată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
interesat, recunosc, aproape deloc „varianta rusă”... Fac cunoștință cu mai mulți scriitori: Mihail Berg, romancier cu destin de disident, publicat înainte de perestroika doar în Occident, colaborator la Radio Svoboda, membru în comitetul director al PEN Clubului din Rusia; Nadejda Grigorieva, poetă postmodernistă, care se refugiază în ciberspațiu; Marusya Klimova, o slujitoare devotată a culturii underground, care a locuit un timp la Paris și este președinta Asociației Prietenii lui Céline din Rusia; Nikolai Kononov, poet, interesat de „spațiul psihedelic”, pe care literatura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
atât cât și-ar dori și cât ar „merita literatura noastră”. Este entuziasmată de o nouă carte a lui Iordan Chimet, pe care o traduce acum. Scrie versuri și îmi promite un grupaj pentru revista Contrafort. Doamna Nora Iuga, o poetă pe care o apreciez mult, îmi spune că i-au plăcut poemele mele selectate pentru lectura de poimâine, de la Muzeul Guggenheim. Va veni numaidecât să mă asculte... Însă imaginea cea mai spectaculoasă și inedită din această seară este cea oferită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pentru că înțelegem nevoia sa de modele. Mircea Cărtărescu se află la Berlin cu o bursă de creație pentru un an de zile. Lucrează la volumul doi din Orbitor, se plimbă, savurează atmosfera cosmopolită, efervescentă a metropolei germane împreună cu prietena sa, poeta Ioana Nicolaie - o fată cu păr galben, înspicat. Îmi spune că Berlinul e un loc în care se scrie bine, un oraș fascinant. „Nu am crezut că e atât de mare. Este cât patru Parisuri înlănțuite!” Aici poate că exagerează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mai durabil, se pare! Da, Grigore, care a luptat câțiva ani cu această „boală”, a dezvoltat la modul tipic și fatal toate simptomele ei: s-a îndepărtat de prietenii săi „de idei”, de iubita lui ce îi era și soție, poeta Ana Mureșan, de familie și apoi de existență. Nu de poezie, ce era a „doua” sau „prima” sa tovarășă de existență, dar revenea la ea tot mai obosit de povara pe care o purta, „lespedea” ce poartă și numele de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
schițe la Luceafărul, apoi la Gazeta literară, unde va „coborî”, cu un etaj, dar și ca funcție, nefiind decât șeful secției de proză, m-a invitat la el acasă, unde am cunoscut-o pe soața sa, cu mult mai celebra poetă Nina Cassian, ca și pe prietenii lor, Ov.S. Crohmălniceanu, ministrul Macovei și alții. Ali și Nina - da, și Nina, care mi-a declarat sinceră că nu înțelege entuziasmul lui Ali, „ei, schițele mele nu-i spuneau mare lucru!”, dar, după
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fidelitatea și zelul de nestins, Adrian mi-a făcut o surpriză: s-a prezentat în jurul orei șase, cu o zi înainte, după-amiaza, în ușa camerei pe care o ocupam la Pelișor, împreună cu... Nichita și noua sa iubită, tânăra și frumoasa poetă Gabriela Melinescu. Emoționat, văzându-i pe toți trei în ușă, am spus o frază ce urma apoi să circule, prin „bunăvoința” lui Titus, dar și a altora, deja invidioși pe cărțile și pe fervoarea mea de destin, probabil, în cancelariile
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Emil Constantinescu a fost un președinte controversat al României, un adevărat cameleon, care și-a schimbat culoarea politică în momentul aderării la Alianța Civică. Alături de Andrei Plesu, filosof fără doctrină, ce se consideră un Socrate al timpului prezent, Ana Balandiana, poeta dizidentă, pentru ”splendida” poezie cu Motanul Arpagic, Mircea Dinescu, cel care-l tachina pe Ion Iliescu în Consiliul Permanent al Unității Naționale, acest asa zis ”Alexandru Ioan Cuza” al României contemporane a făcut un tandem al adepților Alianței Civice. Dezvăluirile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
1681 de titluri; 51. Costache I. Istrati, doctor în chimie și medicină la Paris, ministru înainte de 1906; a organizat Expoziția Națională din 1906, la 40 de ani de la venirea lui Carol I în România; 52. Letiția Litica Petriceicu Hașdeu, (1869-1888), poetă de limbă franceză, fiica lui Bogdan Petriceicu; 53. Bogdan Petriceicu Hașdeu, (1838-1907) lingvist, istoric și scriitor, una din cele mai proeminente personalități din cultura română, fondator al lingvisticii, filologiei și lexicologiei românești, membru al Academiei Române; a condus numeroase publicații: "Lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dându-i lui Eminescu ceea ce merita, liniștea și demnitatea exprimării numelui său alături de cuvintele național sau român. Am constituit aici astfel Premiul Național "Mihai Eminescu", după ce pe la București, Corneliu Vadim Tudor acorda ad-hoc un premiu național cu numele poetului unei poete anonime, compromițând totul în acest sens. Și așa numele poetului s-a așezat acolo, lângă celelalte nume, cu meritele supreme pe care le are. Nu putea fi lăsat numai în gura plină de laude seci, izvorâte din minți care nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un alt bard al "pătimirii noastre", în alte circumstanțe, cu un limbaj ce ne poate interesa și sub un unghi pur literar. Literatorii "moldoveni" mai noi, începând, să zicem, cu Emilian Păun-Galaicu, se află mai aproape de modernism. O mențiune merită poeta Irina Nechit. Am citit zilele trecute versuri excepționale ale unei tinere ce poate n-a împlinit încă vârsta de 20 de ani, Aura Maru, ce pot fi omologate alături de scrisul celor mai buni douămiiști din țara-mamă. Mă decepționează însă un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
unor iluzii dureros de atrăgătoare! Lecții de viață, analize ale limitelor puterii, ale urii și, de ce nu, în cele din urmă, limite ale iertării. Adriane, te rog să mă crezi că cea mai frumoasă definiție a Maramureșului a dat-o poeta Ileana Zubașcu-Cristescu: Maramureș/ tăietură de cuțit/ pe fruntea latinității; iar pentru Sighet: Cât-îi Maramureșu'/ Nu-i oraș ca Sighetu";/ Sighetu'-i oraș mnicuț/ Tătă fata-i cu drăguț. Cuvinte "obișnuite", cunoscute de lumea întreagă. Citesc, în continuare, Nicolae Labiș, Mihai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]