7,321 matches
-
exemplu, celebra lucrare a lui Iorgu Iordan Stilistica limbii române, ediție definitivă, Editura Științifică, București, 1975, are o astfel de bibliografie. Aceasta inventariază toate lucrările din domeniul stilisticii scrise la noi din 1798 până În 1972. În lucrarea Constantin Ciopraga, Interviuri, prefață și notă asupra ediției de Ilie Rad, ediție Îngrijită de Ilie Rad și Raluca-Simona Deac, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007, am folosit tot bibliografia cronologică, pentru a arăta modul În care a fost receptat autorul (Constantin Ciopraga) de-a lungul anilor
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
3980b arată că e vorba despre citarea unor volume colective. 2 D. Vatamaniuc, Lucian Blaga, 1895-1961. Bibliografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977 1. Cifrele din dreptul intrărilor indică titlurile, nu paginile (cu excepția cifrelor romane, care trimit la paginile din prefață). 2. Sub denumirea „Indici” sunt incluse numele de autori, de persoane, precum și denumirile unor asociații (Asociația Scriitorilor Români din Transilvania) sau instituții (Ateneul Român). 3. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 4. La
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
tehnică: multe tipografii nu aveau semnele diacritice pe care le doreau scriitorii, corecturile nu se făceau Întotdeauna cu scrupulozitate, ceea ce contribuia la relativizarea străduinței de a fi cât mai fideli textului original. În practica editorială se obișnuiește ca, imediat după prefață, Într-o „Notă asupra ediției”, să se precizeze și normele de transcriere. FIGURĂ!!! LEGENDĂ!!! (P. 189) 2. Exemple de transcrieri greșite Ca să ne dăm seama de valoarea unei transcrieri corecte, să ne imaginăm că versul lui Eminescu „Fiind băiet păduri
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fie să lăsăm ambele variante, pentru a oferi cititorului interesat o perspectivă exactă a stadiului În care se găsea limba română literară, fie să unificăm aceste dublete, pe linia indicelui de evoluție morfologică a cuvântului respectiv. În orice caz, În prefața lucrării sau În nota asupra ediției (dacă este vorba despre o ediție din opera unui scriitor), trebuie să-l avertizăm pe cititor asupra intervențiilor noastre În textul transcris. 3.3. Păstrarea particularităților lexicale Se vor păstra toate particularitățile lexicale, specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
utilizate dintotdeauna și ca un mijloc de satirizare a adversarului, a oamenilor politici În general. În capitolul consacrat corecturii din cartea citată deja a lui I. Funeriu relevă mai multe situații comice care vizau greșelile de tipar. Astfel, Într-o prefață la ediția de Versuri a lui Tudor Arghezi, Ion Caraion evocă două situații, două „Întâmplări tipografice” de prin anii ’40. Astfel, În ziarul Timpul se afla pe prima pagină un clișeu pe două coloane Înfățișându-i pe cei doi dictatori
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
inferioară a formatului de text, centrate sau la marginile exterioare. În general, coloncifrele se găsesc mai greu În poziția centrală a paginii. Ele se despart de formatul de text printr-un spațiu alb (corespunzând cu un rând). De obicei, coloncifra prefeței este indicată cu cifre romane. Pe paginile inițiale nu se vor pune coloncifre, În cazul În care acestea sunt amplasate În partea de sus. În astfel de cazuri, unele edituri folosesc totuși coloncifra, dar, prin excepție, o pun În partea
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Se va evita, pe cât posibil, despărțirea cuvintelor În silabe de pe o pagină pe alta. În mod special, se va evita despărțirea În silabe de pe o pagină impară pe pară (pentru alte detalii, vezi capitolul despre despărțirea cuvintelor În silabe). Paginarea prefeței (introducerii) și a postfeței 1 • Prefața Începe pe prima pagină după paginile de gardă. • Textul prefeței (postfeței) Începe pe pagină impară. • Textul prefeței (postfeței) poate fi paginat cu cifre romane (dacă numărul paginilor nu e prea mare). • Numărul paginilor trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
special, se va evita despărțirea În silabe de pe o pagină impară pe pară (pentru alte detalii, vezi capitolul despre despărțirea cuvintelor În silabe). Paginarea prefeței (introducerii) și a postfeței 1 • Prefața Începe pe prima pagină după paginile de gardă. • Textul prefeței (postfeței) Începe pe pagină impară. • Textul prefeței (postfeței) poate fi paginat cu cifre romane (dacă numărul paginilor nu e prea mare). • Numărul paginilor trebuie astfel calculat, Încât textul să se sfârșească pe o pagină pară. Dacă acest lucru este imposibil
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de pe o pagină impară pe pară (pentru alte detalii, vezi capitolul despre despărțirea cuvintelor În silabe). Paginarea prefeței (introducerii) și a postfeței 1 • Prefața Începe pe prima pagină după paginile de gardă. • Textul prefeței (postfeței) Începe pe pagină impară. • Textul prefeței (postfeței) poate fi paginat cu cifre romane (dacă numărul paginilor nu e prea mare). • Numărul paginilor trebuie astfel calculat, Încât textul să se sfârșească pe o pagină pară. Dacă acest lucru este imposibil de realizat, atunci după prefață se lasă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
impară. • Textul prefeței (postfeței) poate fi paginat cu cifre romane (dacă numărul paginilor nu e prea mare). • Numărul paginilor trebuie astfel calculat, Încât textul să se sfârșească pe o pagină pară. Dacă acest lucru este imposibil de realizat, atunci după prefață se lasă o pagină de stânga goală. Dacă volumul are mai multe prefețe (postfețe), se va pagina mai Întâi prefața (postfața) la ediția respectivă, iar apoi, În ordinea cronologică a apariției lor, prefețele (postfețele) celorlalte ediții. • Dacă volumul are colontitlu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
nu e prea mare). • Numărul paginilor trebuie astfel calculat, Încât textul să se sfârșească pe o pagină pară. Dacă acest lucru este imposibil de realizat, atunci după prefață se lasă o pagină de stânga goală. Dacă volumul are mai multe prefețe (postfețe), se va pagina mai Întâi prefața (postfața) la ediția respectivă, iar apoi, În ordinea cronologică a apariției lor, prefețele (postfețele) celorlalte ediții. • Dacă volumul are colontitlu cu urmărire, prefața va avea un colontitlu (header) identic. Dacă prefața este nesemnată
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
astfel calculat, Încât textul să se sfârșească pe o pagină pară. Dacă acest lucru este imposibil de realizat, atunci după prefață se lasă o pagină de stânga goală. Dacă volumul are mai multe prefețe (postfețe), se va pagina mai Întâi prefața (postfața) la ediția respectivă, iar apoi, În ordinea cronologică a apariției lor, prefețele (postfețele) celorlalte ediții. • Dacă volumul are colontitlu cu urmărire, prefața va avea un colontitlu (header) identic. Dacă prefața este nesemnată, se va trece atât pe pagina din dreapta
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lucru este imposibil de realizat, atunci după prefață se lasă o pagină de stânga goală. Dacă volumul are mai multe prefețe (postfețe), se va pagina mai Întâi prefața (postfața) la ediția respectivă, iar apoi, În ordinea cronologică a apariției lor, prefețele (postfețele) celorlalte ediții. • Dacă volumul are colontitlu cu urmărire, prefața va avea un colontitlu (header) identic. Dacă prefața este nesemnată, se va trece atât pe pagina din dreapta, cât și pe pagina din stânga cuvântul Prefață. • Postfața este amplasată, evident, la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
o pagină de stânga goală. Dacă volumul are mai multe prefețe (postfețe), se va pagina mai Întâi prefața (postfața) la ediția respectivă, iar apoi, În ordinea cronologică a apariției lor, prefețele (postfețele) celorlalte ediții. • Dacă volumul are colontitlu cu urmărire, prefața va avea un colontitlu (header) identic. Dacă prefața este nesemnată, se va trece atât pe pagina din dreapta, cât și pe pagina din stânga cuvântul Prefață. • Postfața este amplasată, evident, la sfârșitul cărții, Înainte de tabla de materii (cuprins). În ceea ce privește prefața, se recomandă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
mai multe prefețe (postfețe), se va pagina mai Întâi prefața (postfața) la ediția respectivă, iar apoi, În ordinea cronologică a apariției lor, prefețele (postfețele) celorlalte ediții. • Dacă volumul are colontitlu cu urmărire, prefața va avea un colontitlu (header) identic. Dacă prefața este nesemnată, se va trece atât pe pagina din dreapta, cât și pe pagina din stânga cuvântul Prefață. • Postfața este amplasată, evident, la sfârșitul cărții, Înainte de tabla de materii (cuprins). În ceea ce privește prefața, se recomandă: • Prefața care nu depășește 16 pagini se culege
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În ordinea cronologică a apariției lor, prefețele (postfețele) celorlalte ediții. • Dacă volumul are colontitlu cu urmărire, prefața va avea un colontitlu (header) identic. Dacă prefața este nesemnată, se va trece atât pe pagina din dreapta, cât și pe pagina din stânga cuvântul Prefață. • Postfața este amplasată, evident, la sfârșitul cărții, Înainte de tabla de materii (cuprins). În ceea ce privește prefața, se recomandă: • Prefața care nu depășește 16 pagini se culege cu literă cursivă, cu același corp ca textul de bază. • Dacă prefața cuprinde mai mult de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cu urmărire, prefața va avea un colontitlu (header) identic. Dacă prefața este nesemnată, se va trece atât pe pagina din dreapta, cât și pe pagina din stânga cuvântul Prefață. • Postfața este amplasată, evident, la sfârșitul cărții, Înainte de tabla de materii (cuprins). În ceea ce privește prefața, se recomandă: • Prefața care nu depășește 16 pagini se culege cu literă cursivă, cu același corp ca textul de bază. • Dacă prefața cuprinde mai mult de 16 pagini, aceasta se culege cu litere drepte, având un corp cu două puncte
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pe pagina din stânga cuvântul Prefață. • Postfața este amplasată, evident, la sfârșitul cărții, Înainte de tabla de materii (cuprins). În ceea ce privește prefața, se recomandă: • Prefața care nu depășește 16 pagini se culege cu literă cursivă, cu același corp ca textul de bază. • Dacă prefața cuprinde mai mult de 16 pagini, aceasta se culege cu litere drepte, având un corp cu două puncte tipografice mai mic decât textul de bază. • Introducerile lucrărilor cu caracter tehnico-științific, atunci când fac parte integrantă din textul de bază, se culeg
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
deja Într-o instituție doresc să-și valorifice experiența câștigată și datele oferite de instituția respectivă); valorificarea unui aspect cultural local, de care autorul este atașat etc. Precizez că „Introducerea” nu se numerotează ca un capitol separat, având statutul unei „Prefețe” de la o carte. 2.6. Cuprinsul (conținutul) Acesta va fi structurat pe capitole, subcapitole, paragrafe, În funcție de specificul textului. În general, o lucrare de licență trebuie să aibă Între 3 și 10 capitole, fiecare putând avea o secțiune de concluzii. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Writing: without Teachers, New York, Oxford University Press. Ferréol, Gilles; Flageul, Noël, 1998, Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală, traducere de Ana Zăstroiu, argument de Corneliu BÎlbă, Editura Polirom, Iași. Ficeac, Bogdan, 1999, Cenzura comunistă și formarea „omului nou”, prefață de Daniel Barbu, postfață de Petru Ignat, Editura Nemira, București. Florea, Cornel, 1983, Ce cercetăm, cum cercetăm, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Funeriu, I., 1995, Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Editura Amarcord, Timișoara. Gherghel, N., 1996, Cum să scriem
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
București. Richardeau, François, 1993, Manuel de typographie et de mise en page, Editions RETZ, Paris. Rollo, Duncan J.; Gehle, Quentin L., 1987, Writing Essays. A Process Approach, St. Martin’s Press, New York. Romanescu, Vasile, 1944, Istoria unei cărți. Operă completă, prefață de C. Rasidescu, Tipografia „Cartea Românească”, București. Rovența-Frumușani, Daniela, 1995, Semiotica discursului științific, Editura Științifică, București. Rubin, Rebecca B.; Rubin, Alan M.; Piele, Linda J., 1996, Communication Research: Strategies and Sources, ediția a IV-a, Wadsworth Publishing Company, Belmont, California
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Sources, ediția a IV-a, Wadsworth Publishing Company, Belmont, California. Russo, D., 1912, Critica textelor și tehnica edițiilor, extras din Buletinul Comisiei istorice a României, 1, Atelierele Grafice Socec & Co, Societate Anonimă, București. Scridon, Gavril, 2003, Viața lui George Coșbuc, prefață de Ion Vlad, Editura Fundației Culturale Române - Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca. Strunk, William, Jr.; White, E.B., 1979, The Elements of Style, ediția a III-a, Macmillan, New York. Șerban, Vasile, 1996, Exprimarea corectă În jurnalistică. Ortografie - ortoepie - punctuație. Stil publicistic
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
interviuri (1963- 1984), traducere de Bogdan Ghiu, Ciprian Mihali, Emilian Cioc și Sebastian Blaga, ediție îngrijita de Ciprian Mihali, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, pp. 215-231. Giurescu, Constantin C., Istoricul orașului Brăila, Editura Științifică, București, 1968. Goia, Vistian, Prefață, în G.I. Ionnescu-Gion, Portrete și evocări istorice, ediție îngrijita, prefață, note, glosar și bibliografie de Vistian Goia, Editura Minerva, București, 1986, pp. V-XXX. Iorga, Nicolae, Oameni care au fost, ÎI, ediție îngrijita și note de Ion Român, Editura Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Cioc și Sebastian Blaga, ediție îngrijita de Ciprian Mihali, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, pp. 215-231. Giurescu, Constantin C., Istoricul orașului Brăila, Editura Științifică, București, 1968. Goia, Vistian, Prefață, în G.I. Ionnescu-Gion, Portrete și evocări istorice, ediție îngrijita, prefață, note, glosar și bibliografie de Vistian Goia, Editura Minerva, București, 1986, pp. V-XXX. Iorga, Nicolae, Oameni care au fost, ÎI, ediție îngrijita și note de Ion Român, Editura Pentru Literatură, București, 1967. Lascu, Stoica, Activitatea organizațiilor din Călărași ale
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Ioan Gavrilă, Leonardescu, Constantin, în "Dicționarul personalităților doljene", p. 123. În articol nu se face precizarea dobândirii doctoratului în litere și filosofie la Universitatea Liberă din Bruxelles în 1872. 47 Vezi Lucian Predescu, Op. cît., p. 355. 48 Vistian Goia, Prefață, în G.I. Ionnescu-Gion, Portrete și evocări istorice, ediție îngrijita, prefață, note, glosar și bibliografie de Vistian Goia, Editura Minerva, București, 1986, pp. V-XXX / pp. VI-VII. 49 Ibid., pp. VIII. 50 S. Semilian (Analele Brăilei, XI, 1, 1939; Istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]