12,874 matches
-
suflet port. Astă seară moartea rece Mi‐e atâta de aproape ... Ca și lacrima ce‐ mi trece Arzătoare printre pleoape . Obosit de râsul farsei și scârbit de plânsul dramei, Văd cum alb din întuneric Se desprinde chipul mamei. Numai ea pricepe zborul Sufletului meu, ce strâns‐a Într‐ o lacrimă tot dorul De‐ a fi iarăși lângă dânsa. și de ce iert, în tăcere, Anul stins care mă‐ndreaptă și spre noaptea ce mă cere, și spre mama ce așteaptă ... SE ROAGĂ
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
le ordon câtorva funcționari care cunosc amănunțit geografia să determine timpul necesar, cheltuielile și oamenii pentru construcție. Ceea ce dorea Hideyoshi nu era doar o estimare aproximativă, ci cifre concrete și un plan fără cusur. — Categoric. Unul dintre vasalii mei se pricepe foarte bine la asemenea lucruri, iar dacă-i ordonați să vină acum aici, cred că va avea imediat un răspuns clar pentru dumneavoastră. De fapt, strategia la care mă gândesc se bazează pe ideile acestui om. — Cine e? întrebă Hideyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
De ce nu bei? — Nu țin la băutură. — Cum! Doar un piculeț. — Beau, dar nu mult. Genba izbucni într-un râs tunător. Apoi spuse, destul de tare ca să audă toată lumea: — Zvonurile pe care le auziți sunt, cu siguranță, adevărate. Seniorul Hideyoshi se pricepe să găsească scuze și este, fără îndoială, modest. Demult - acum peste douăzeci de ani - nu era decât un rândaș care mătura bălegarul cailor și ducea sandalele Seniorului Nobunaga. E admirabil că nu a uitat acele zile. Și râse de propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Hideyoshi așteptă ca Genba să termine, apoi râse sonor: — Nu, Senior Nepot, mă întreb de unde-ai auzit asta. Mă duci cu gândul la o amintire plăcută. Cu douăzeci de ani în urmă, maimuțoiul ăsta bătrân avea reputația de a se pricepe la masaj și toți cei din clanul Oda mă puneau să le frec oasele. Picioarele Seniorului Katsuie n-au fost singurele pe care le-am masat. Și apoi, când mi se dădeau ceva dulciuri ca răsplată, ce gustoase erau! Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în viață se luptă între ei. Este o stare de fapt rușinoasă. În plus, nu cred că ar trebui să le oferim clanurilor Uesugi, Hojo și Mori ocazia pe care o pândesc. — Vă înțeleg, stăpâne, răspunse Inuchiyo. Katsuie nu se pricepuse niciodată la dat explicații, iar Inuchiyo îi acceptă scurt însărcinarea, ca și cum n-ar fi fost necesar să asculte toate detaliile plicticoase. A doua zi, Inuchiyo plecă de la Kitanosho. Îl însoțeau doi oameni, Fuwa Hikozo și Kanamori Gorohachi. Amândoi erau vasali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și se face mai mare decît toate zarzavaturile, și face ramuri mari, așa că păsările cerului își pot face cuiburi la umbra lui." 33. Isus le vestea Cuvîntul prin multe pilde de felul acesta, după cum erau ei în stare să-L priceapă. 34. Nu le vorbea deloc fără pildă; dar, cînd era singur la o parte, lămurea ucenicilor Săi toate lucrurile. 35. În aceeași zi, seara, Isus le-a zis: "Să trecem în partea cealaltă." 36. După ce au dat drumul norodului, ucenicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
de aluatul Fariseilor și de aluatul lui Irod!" 16. Ucenicii se gîndeau și ziceau între ei: Fiindcă n-avem pîini." 17. Isus a înțeles lucrul acesta, și le-a zis: "Pentru ce vă gîndiți că n-aveți pîini? Tot nu pricepeți și tot nu înțelegeți? Aveți inima împietrită? 18. Aveți ochi, și nu vedeți? Aveți urechi, și nu auziți? Și nu vă aduceți aminte deloc? 19. Cînd am frînt cele cinci pîini la cei cinci mii de bărbați, cîte coșuri pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
din Scriptură: "Piatra pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului; 11. Domnul a făcut acest lucru, și este minunat în ochii noștri?" 12. Ei căutau să-L prindă, dar se temeau de norod. Pricepuseră că împotriva lor spusese Isus pilda aceasta și L-au lăsat, și au plecat. 13. Apoi au trimis la Isus pe unii din Farisei și din Irodiani, ca să-L prindă cu vorba. 14. Aceștia au venit, și I-au zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
urmaș. După ei toți, a murit și femeia. 23. La înviere, nevasta căruia dintre ei va fi ea? Căci toți șapte au avut-o de nevastă." 24. Drept răspuns, Isus le-a zis: "Oare nu vă rătăciți voi, din pricină că nu pricepeți nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu? 25. Căci după ce vor învia din morți, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri. 26. În ce privește învierea morților, oare n-ați citit în cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
săvîrșiseră într-o răscoală. 8. Norodul s-a suit și a început să ceară lui Pilat să le dea ce avea obicei să le dea totdeauna. 9. Pilat le-a răspuns: "Voiți să vă slobozesc pe Împăratul Iudeilor?" 10. Căci pricepuse că preoții cei mai de seamă din pizmă Îl dăduseră în mîna lui. 11. Dar preoții cei mai de seamă au ațîțat norodul să ceară lui Pilat să le slobozească mai bine pe Baraba. 12. Pilat a luat din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mîntuiți." 13. Cînd au văzut ei îndrăzneala lui Petru și a lui Ioan, s-au mirat, întrucît știau că erau oameni necărturari și de rînd; și au priceput că fuseseră cu Isus. 14. Dar fiindcă vedeau lîngă ei pe omul care fusese vindecat, nu puteau zice nimic împotrivă. 15. Le-au poruncit doar să iasă afară din sobor, s-au sfătuit între ei, 16. și au zis: "Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
inimă dorința să cerceteze pe frații săi, pe fiii lui Israel. 24. A văzut pe unul din ei suferind nedreptate, i-a luat apărarea, a răzbunat pe cel asuprit, și a omorît pe Egiptean. 25. Credea că frații lui vor pricepe că Dumnezeu prin mîna lui le va da izbăvirea, dar n-au priceput. 26. A doua zi, cînd se băteau ei, Moise a venit în mijlocul lor, și i-a îndemnat la pace. "Oamenilor", a zis el, "voi sunteți frați, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
văzut pe unul din ei suferind nedreptate, i-a luat apărarea, a răzbunat pe cel asuprit, și a omorît pe Egiptean. 25. Credea că frații lui vor pricepe că Dumnezeu prin mîna lui le va da izbăvirea, dar n-au priceput. 26. A doua zi, cînd se băteau ei, Moise a venit în mijlocul lor, și i-a îndemnat la pace. "Oamenilor", a zis el, "voi sunteți frați, de ce vă nedreptățiți unul pe altul?" 27. Dar cel ce nedreptățea pe aproapele său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
rămas neclintit în hotărârea mea. Preotul și-a închipuit că, ceea ce n-a reușit tata, va reuși el să mă convingă. Cum frecventam regulat biserica, într-o duminică, pe când se dădea anafora, preotul mă roagă să rămân la urmă... Am priceput ce voia și după sfârșitul slujbei, alături de preot, străbat distanța până la casa lui într-o discuție pe tema preoției și a trecerii mele la seminar. I-am răspuns că nu vreau să schimb școala și viitoarea profesie. Argumente peste argumente
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
coloreze contururile schițate, potrivit posibilităților și fanteziei copilărești, în general. Cum omul poate fi socotit copil chiar și la o sută de ani, mi-am zis că în acest fel pot concura și eu la colorat, dar pentru că nu mă pricep să folosesc lejer culorile pastelate plastice, mi-am zis că pot să colorez în cuvinte, folosind acele nuanțe corespunzătoare atât mie, cât și autorului - singurul în măsură să aprecieze încercarea de față. Pornesc de la titlul înscris pe copertă: „Boul bucătar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mii opt sute, oameni viteji, oameni cu faimă, după casele părinților lor. 31. Din jumătatea seminției lui Manase, optsprezece mii, care au fost numiți pe nume să se ducă să pună împărat pe David. 32. Din fiii lui Isahar, care se pricepeau în înțelegerea vremurilor și știau ce trebuia să facă Israel, două sute de căpetenii, și toți frații lor erau puși sub porunca lor. 33. Din Zabulon, cincizeci de mii, în stare să meargă la oștire, înarmați pentru luptă cu toate armele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
răspuns eu, neîndrăznind să privesc la el. --Atunci, om avea ce povesti colo pe malul apei - m-a lăudat el, cu un zâmbet care mai degrabă spunea: “Hai să fie și un lup mâncat de oaie”. Vedeam deslușit că a priceput cum gândurile mele hălăduiau pe alte cărări. Nu știam ce să fac, fiindcă simțeam că am roșit până în vârful urechilor. El s-a prefăcut că nu bagă de seamă, bocănind cărarea cu toiagul în ritmul pașilor târșiți. Mă rugam în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spre gospodăria din poiană. Bătrânul parcă nu mai era cel de altădată. Părea măcinat de gânduri... “Astea sunt bătrânețile adânci” - gândeam eu. În poarta grădinii, s-a oprit și, zâmbindu-mi încurajator, m-a poftit să intru. -Știu că te pricepi la treburi gospodărești. Ajută-mă să scot cartofii și să-i pun în groapă pentru la iarnă. Dincolo de vorbe, se putea ghici gândul: “Măcar pentru iarna asta, că... cine știe dacă oi mai apuca-o și pe cealaltă?...” “Ai s-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
s-au vândut lui Stămatie vel postelnic”. Pentru această afacere, la 20 decembrie 1664 (7173) dau mărturie mitropolitul Ghedeon și marii boieri. --Dacă acele case le-a cumpărat un vel postelnic înseamnă că erau frumoase și bune. --Îmi place că pricepi lucrurile atât de ușor. Putem merge mai departe? --De ce mă întrebi, dragule, când știi că doar tu ești cel care înțelege lucrurile cele din vechime? Aștept să-mi povestești mai departe. --Uite că la 25 martie 1710 (7218) în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
poate! --La 3 octombrie 1794, Mihail Costandin Șuțu voievod întărește lui Gheorghe Botezatul croitor stăpânirea unui loc de casă sterp, aflat “în mahalaoa Feredeilor, lângă biserica Sfântului Mucenic Gheorghie”. --Rogu-te să nu te superi pe mine, dragule, dar n-am priceput care este noutatea. --Lucrul nou este faptul că la acea dată “Biserica Sfântului Mucenic Gheorghie” (Mitropolia Veche de astăzi n.n), cea pe care o vedem acum, era terminată. După această precizare, Zâna cea bună, torcând ca o pisică, mi-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ar fi aruncat din șa cine știe în care șanț! E limpede? Fiindcăăă... --Ce ai vrut să spui, mă rog frumos, cu acest “fiindcăăă?” --Că pentru o babă surdă popa nu toacă de două ori. --Ho! Moară hodorogită, că am priceput, dar am vrut să te sâcâi puțin, pentru că îmi place să te văd cum te aprinzi. Hai să vedem ce s-a mai petrecut și ce s-a mai vândut sau cumpărat pe această uliță. --Om merge, dar întâi ascultă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu tot... în Ulița Armenească , lângă poarta sfintei mănăstiri Bărboiul... svinții sale egumenului de la... Bărboiul, anume Neofit... și sfinția sa... o au cumpărat pre banii svinții sale sfintei mănăstiri ca să-i hie moșie și pomană, în veci, pentru sufletul svinții sale”. Priceput-ai? --Am priceput, deșteptule! A făcut și el o faptă creștinească. Uite ce scrie însă, la sfârșitul zapisului, “Anița, giupâneasa lui hagi Mane armanul”: “Împreună cu fiul meu, Sandul... am vândut la 1 mai 1755 (7263) casăle noastre cu pivniță de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și cinzăci dramuri de ace proastă, pe care s-au dat 65 de parale și atâta s-au cuprinsu 4 lei și s-au datu pe mâna feciorului dumitale să o aducă, care să o bei sănătoasă”. Ei? Acum ai priceput că “lumea bună” bea cafea acasă, dar... și la cafenea? --După această noutate sunt convins că la “cafineaua ginirului Eni” se bea “cafea eminu” și probabil se trăgea și din narghilea, fiindcă avea cine să le dea învățătură... --Cine? Dacă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dughene schimbătură ce să făcusă întăi, dar să fie și pentru pomenit ca un ctitor să mă scrie la pomelnic cu tot neamul meu. Și eu văzându... n-am socotit prețul dughenelor... și cu toată voia mea am dat”. Ei? Priceput-ai cum devine socoteala? --Priceput-am cu asupra de măsură, fiindcă am mai întâlnit situații când oameni de bună crerdință dădeau pomană unei mănăstiri averi întregi! --Și ce crezi tu că se vindea de obicei în acele dughene călugărești? --Păi, cine
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lui Paul de Alep... --Întâi te-aș întreba când ne-a călcat meleagurile acest prelat? --Dacă am să-ți spun că în descrierea călătoriei lui în Moldova există un capitol intitulat “ Întâlnirea Patriarhului Antiohie cu Vasile, Domnul Moldovei” sper să pricepi în vremea cărui voievod a călcat pe aceste meleaguri. --Eu am să-ți precizez și anotimpul când l-au vizitat pe Vasile Lupu voievod. --Te ascult cu viu interes. --“Marți dimineața, 8 februarie, sărbătoarea Sf. Teodor Stratilat, măria sa domnul a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]