6,880 matches
-
din care, în acest an, apare primul volum. REPORTAJUL LITERAR: 1949-1953 Imaginea literaturii militante din această perioadă ar fi cu totul incompletă dacă n-am pomeni, fie chiar și numai în linii foarte generale, despre reportajul literar, această specie a publicisticii, care, prin uz și finalitate a fost repede asimilată literaturii noi; căci nimeni nu scria sau vorbea despre reportaj, ci numai despre reportaj literar. Dintre toate speciile practicate în epocă, reportajul literar și poemul corespundeau în cel mai înalt grad
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să pregătească un referat despre literatura română în primii cinci ani de după 23 August 1944. Apoi vom urmări lucrările studentului. Aici îl vom lăsa însă pe Nicolae Popescu să comită o greșală de metodă. În loc să se adreseze documentelor teoretice și publicistice ale timpului, în loc să răsfoiască filele îngălbenite ale colecției Scânteii și ale revistelor din 1944-1949, el va prefera să se ducă direct la obiectul cercetărilor sale. În consecință se va deplasa în cabinetul bibliotecii Institutului și va cere să i se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nicolae Popescu va mai face, între altele, următoarele: 1. Va citi cele mai importante lucrări literare ale epocii dintre cele două războaie mondiale, pentru a putea face o serie de constatări comparative (...). 2. Va studia cu atenție materialele teoretice și publicistice (privitoare la literatură) din ziarele și revistele anilor 1944-1945, făcându-și o serie de note mai ales pe marginea articolului din Scânteia: Spre un nou avânt al creației literare și în legătură cu dezbaterile din jurul problemelor criticii literare din a doua jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
73. G. Călinescu - Discuții și analize literare. În: Contemporanul, nr. 18 (343), 1 mai 74. În: Contemporanul, nr. 39 (364), 25 sept. 75. D. Costea - Tipicul și media statistică. În: Iașul Nou, nr. 3-4, dec. 1953 76. George Munteanu - Între publicistică și critică literară. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 3, 1953 77. Din reportajele publicate în Scânteia, 1949: - în nr. 1574, 5 nov.: Petru Dumitriu - Printre constructorii Canalului; - în nr. 1591, 13 nov.: Dan Deșliu - Dacă vreți să știți cum să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
George, A scrie despre ce nu se poate, LCF, 1996, 36; Dan Silviu Boerescu, La o reeditare, LCF, 1997, 16; Alex. Ștefănescu, Al doilea Nichita al literaturii române, RL, 1999, 16; Cărtărescu, Postmodernismul, 444-456; Dicț. analitic, II, 63-65; Alex. Ștefănescu, Publicistică de cinci stele, RL, 2001, 18; Manolescu, Lista, III, 420-424; Dicț. scriit. rom., III, 200-202; Daniel Cristea-Enache, Filosofie și pamflet, ALA, 2002, 621, 622; Tudorel Urian, Contrafort pentru plăcerea textului, RL, 2003, 1; Gheorghe Crăciun, Mi(hăieș) bemol diez, OC
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
organizații de specialitate și este numit redactor-șef al publicației trimestriale „Cercetări agronomice în Moldova”. Devine doctor în agronomie, urmează un lung șir de studii în domeniu, studii apreciate atât în țară cât și în străinătate. A avut o activitate publicistică foarte bogată: 22 cărți și broșuri, 40 articole de îndrumare tehnică, 97 articole științifice care însumează 8000 pagini tipărite. Esențial și definitoriu în scrierile sale este caracterul utilitar, fiecare scriere corespunde unei necesități în rezolvarea situațiilor din domeniul agriculturii. Chiar
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cărți și broșuri, 40 articole de îndrumare tehnică, 97 articole științifice care însumează 8000 pagini tipărite. Esențial și definitoriu în scrierile sale este caracterul utilitar, fiecare scriere corespunde unei necesități în rezolvarea situațiilor din domeniul agriculturii. Chiar și articolele de publicistică apărute în „Cercetări agronomice în Moldova” sunt concepute și redactate în sensul unei necesități concrete în teren sau în laboratorul de cercetare. Articolele sale corespund necesității ca un subiect, o temă să fie utilă în complexul învățământ, cercetare, producție. Rezultatul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pentru limită de vârstă. Și-a continuat activitatea științifică și didactică în calitate de profesor consultant și conducător de doctorate. Concomitent cu activitatea didactică, ca și în perioada anterioară, Vasile Harea a desfășurat o vastă și variată muncă științifică și publicistică. Încă din ultimul an de seminar (1916) devine colaborator, iar apoi redactor al ziarului Cuvântul moldovenesc, la conducerea căruia se afla Pantelimon Halippa. Între anii 1917-1918 devine unul dintre cei mai combativi ziariști ai presei românești din Chișinău. Atât la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Farmacie din Iași, ca preparator, asistent și lector. În paralel, desfășoară o largă și prodigioasă activitate de cercetare, activitate socială pentru combaterea alcoolismului și în cadrul Crucii Roșii pentru educarea sanitară a populației. Totodată, desfășoară și o largă activitate științifică și publicistică publicând peste 50 de studii și articole de specialitate în Revista MedicoChirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști din Iași, dintre care se pot menționa: Observații clinico- psihometrice privind modificarea personalității în alcoolism; Considerații clinico-sintetice privind alcoolismul patologic invalidant; Mortalitatea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în evoluția familiei contemporane; Predispoziția și atracția patologică a consumului de alcoolice, implicațiile sale socio-familiare și asistența profilactică. Și multe alte studii publicate și nepublicate, însă preluate în diverse studii și sinteze din domeniul medicinii. O caracteristică a activității sale publicistice a fost că a atras în această activitate colectivul clinicii și, mai ales, tinerii medici. A fost un medic al omului nevoiaș, lipsit de mijloace materiale, care trebuia să fie tratat, dar și educat din punct de vedere sanitar pentru
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
secara. El a urmărit, în special, obținerea plantelor rezistente la boli și insecte. Inițiator al hibridărilor interspecifice și intergenetice, A.P. și-a înscris numele printre pionierii geneticii din țara noastră. Paralel cu cercetările întreprinse, A.P. a desfășurat o susținută activitate publicistică, concretizată în peste o sută de lucrări de certă valoare științifică. În genetica aplicată a publicat 67 lucrări, despre ameliorarea plantelor 35 studii și 9 broșuri de îndrumare tehnică. Dintre acestea, cităm: Porumbul. Studiu monografic (1957), Arnăutul local de toamnă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
își dă demisia din funcția de rector și pleacă la București. Cu personalitatea sa, Iașul universitar de la începutul acestui veac își adaugă o contribuție creatoare de înaltă intelectualitate. C. Stere a desfășurat, timp de peste 40 de ani, o activitate publicistică remarcabilă, din care s-ar putea întocmi ușor câteva volume. Dar meritul său în acest domeniu este acela de fondator și conducător al revistei Viața românească. Subintitulată, revistă literară și științifică, Viața românească a apărut la 1 martie 1906, în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
liceele bucureștene „Titu Maiorescu” și „Mihai Viteazul”, urmând apoi Facultatea de Litere și Filosofie (1929-1933). A fost toată viața funcționar în Ministerul de Finanțe (1933-1969). A debutat cu versuri, în 1930, în revista studențească „Licăriri”. A colaborat cu poezii și publicistică literară la „Litere”, „Timpul nostru”, „Cruciada românismului”, unde a fost și redactor (1934-1936), „Raza literară”, „Jurnalul”, „Luceafărul” și la alte publicații interbelice. Versuri i-au fost incluse și în colecția brașoveană „Caietele iubirii” (Poteci, 1940). A semnat și cu pseudonimele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
accentuarea importanței culturii generale, cea care i-ar putea în primul rând responsabiliza. Noi, în presa studențească, eram atrași, mai ales, de alternativa culturală care ni se oferea. Aproape tot ce a avut mai bun România, din punct de vedere publicistic, după '90, a venit din presa studențească, iar cei mai mulți chiar de la Iași. Ți-i amintești pe toți? Să nu-l uiți pe Tatulici, tatăl lui L. Ulici, cum spuneau, în epocă, cei de la "Ars Amatoria"! Liviu Antonesei: Eu aș putea
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
roman moderne, Liviu Leonte, 198 pag. • Basics of Translation Studies, Cay Dollerup, 260 pag. • Didactica lecturii o abordare funcțională, Octavia Costea, 182 pag. • Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea, 408 pag. • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget, 192 pag. • Limbajul publicistic, Stelian Dumistrăcel, 280 pag. • Mediatizarea discursului electoral, Viorica Roșca, 253 pag. • Modernizarea sistemului electoral, Radu Sorin, 290 pag. • Pariziana romanescă. Mit și modernitate, Elena Prus, 260 pag. • Periferia textului, Lane Philippe, 198 pag. • Psihomotricitatea. Metodologia educării și reeducării psihomotrice, Constantin
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
al XIX-lea, Biserica Catolică din România a contribuit la apariția și dezvoltarea unor reviste și ziare proprii, experiență reușită, care va fi însă stopată în anul 1948 de către regimul comunist ateu. Rând pe rând s-au impus în peisajul publicistic românesc reviste și ziare precum "Lumina creștinului" la Iași, "Farul nou" și "Albina" la București, "Viața" la Săbăoani, "Cultura creștină" la Blaj și altele. De asemenea, apariția acestor publicații a fost încurajată și susținută de ierarhii din acea vreme, evidențiindu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
istorice, o fizionomie originală, ale cărei trăsături s-au păstrat chiar și astăzi 31. Îmbogățirea conținutului și răspândirea ziarelor a făcut ca presa să reprezinte un instrument în formarea mentalităților și a modului de viață în cadrul progresului societăților moderne 32. Publicistica reprezintă instrumentul cel mai la îndemână pentru informarea și culturalizarea "publicului" larg, dintre toate domeniile de activitate ale unei societăți. În procesul evolutiv al ziaristicii, o nouă etapă a fost marcată de dezvoltarea agențiilor de presă și de formarea pieței
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mondială a presei catolice (la care a participat și România) au avut rolul de a "inventaria" publicațiile din lumea întreagă, de a stabili liniile majore de dezvoltare a presei catolice, modul de abordare a problemelor contemporane, de coordonare a activității publicistice și nu în ultimul rând, de a arăta tuturor amploarea și forța presei catolice din întreaga lume. Cu ocazia Expoziției mondiale, reprezentanții țărilor participante au răspuns la un chestionar standard, întocmit de Comitetul de organizare, ce a avut rolul de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în limba de origine a enoriașilor; ca o consecință, pentru credincioșii din România de origine franceză dar mai cu seamă germană, trebuiau să existe și publicații în aceste limbi 406. În România, din cauza numărului redus de credincioși catolici, acest gen publicistic nu a fost foarte răspândit. Primul număr al revistei Buletin parohial s-a tipărit în luna decembrie a anului 1933. În articolul program s-a enunțat scopul apariției acestei publicații, motivele care au dus la editarea ei, structura și conținutul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dezvoltarea presei catolice din România, care a evoluat și datorită unor clerici care au făcut din apostolatul în presă, misiunea lor principală. Oferim în continuare câteva date din viața celor mai importanți dintre ei, sintetizând în același timp activitatea lor publicistică. Carol Auner. A fost redactorul revistei Bukarester katolisches sonntagsblatt și unul dintre cei mai importanți colaboratori ai Revistei catolice. S-a implicat și a contribuit la dezvoltarea presei catolice din România. S-a născut la 18 octombrie 1865 la Viena
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presa de partid; el aleargă la gazete independente; și rău de tot se păcălește când ia în mână o gazetă și vede că sub vălul independenței sevește interese particulare"944. Autorii au insistat că acest ziarunplea un gol pe scena publicistică din România, tocmai datorită faptului că trebuia să fie independent și nu reprezenta niciun partid politic 945. Redactorii și-au propus să păstreze o conduită morală înaltă și să respecte deontologia profesională, amendându-i pe ceilalți formatori de opinie care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Au existat pe lângă revista Jugendfreund și publicațiile Raiul tinerilor și Raiul copiilor, dedicate special tinerilor și copiilor catolici. 469 După un început promițător de colaborare la Jugendfreund, Anton Durcovici nu a mai apărut în paginile acestei reviste, iar contribuția sa publicistică s-a redus la doar cinci articole. În 1924, acesta a părăsit domeniul de activitate al "Școlilor arhiepiscopale", dedicându-se (până la numirea sa ca episcop de Iași, 1947), conducerii Seminarului "Sf. Duh" din București (Dănuț Doboș, "Colaborarea episcopului Anton Durcovivi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ibidem. 856 Pentru a se asigura de implicarea tuturor în realizarea pregătirilor necesare participării la expoziție era menționată importanța acesteia și faptul că se organiza la Vatican în prezența Papei: Ne cerem scuze Excelenței voastre dacă pe lângă grijile ecleziastice și publicistice (ale căror ecouri onorabile au ajuns recent până aici) îndrăznim să o adăugăm și pe aceasta, dar hărnicia dvs. plină de zel pentru cauza catolică, binecunoscutul dvs atașament față de Sfântul Părinte ne asigură că nu am făcut apel în van
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
semnaleze și să comenteze în spirit neutru cărțile nou apărute, evenimentele mai însemnate ale vieții literare și intelectuale. În mod obișnuit, până la 1900 cronicarii literari ai gazetei sunt Iuliu I. Roșca (semnând Caros) și Ion Gorun (Al. I. Hodoș). Cu publicistică artistică și literară colaborează D. Stăncescu, Al. Vlahuță, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, D. Teleor, Cincinat Pavelescu. Comentarii și cronici privitoare la viața teatrală sau muzicală dau George Ranetti și Grigore Ventura, iar Victor Anestin susține multă vreme o informată cronică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
restructurează redacția și își schimbă colaboratorii. Directorul Stelian Popescu se stabilise în 1943 în Elveția, mulți dintre cei mai importanți redactori și colaboratori, între care Romulus Seișanu, N. Batzaria și Silviu Dragomir, vor avea de suferit pentru convingerile exprimate în publicistica lor politică. Continuă să semneze literatură și articole dedicate evenimentelor culturale Leontin Iliescu și Al. Agnese (vechi redactori ai gazetei), Constantin Salcia, N. Vătămanu (rubrica „Sfatul medicului”), Mihail Sevastos, Vasile Netea, Al. Dimitriu-Păușești, Victor Eftimiu, G. Oprescu ș.a. Dar U
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]