11,435 matches
-
și eticii sătești. Ghiță Mitrăchiță este un exponent al obștii care folosește însă o armă cu totul personală și nu mai puțin eficientă: pictura. Pictura lui Ghiță Mitrăchiță educă; frumosul nu e un scop în sine, ci o forță activă, relevându-și funcția plenară a luminii și a iubirii.”( Ioan Meițoiu - Stare de dor. Poeți și pictori țărani, Ed. Sport - Turism, București 1983, pag. 238) Mitrofan Despina 1955 - 2010 Pictor Născută la 5 decembrie 1955 în orașul Vaslui. Studii: Absolvă liceul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
cursul firesc al limpezirii formelor sale în dorința de a transmite îndrăzneala concepției sale. Surprinde o serie de imagini legate de portret, de expresia lor (...) lucrări care corespund unui anumit subiect cu elemente stilizate, care formează grupări de sculpturi ce relevă, prin dizolvarea lor, dorința artistului de a lucra lemnul într-o anume volumetrie cu trimiteri către expresie, concept artistic și poate romantic.” (Muzeograf Augustin Lucici, șeful Secției Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer- Cumpănă, Impreună, miteinander, egyuttesen, nr. 27/octombrie 2008
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de Artă, Argeș, Pitești; Galeria Soleil de l’Est, Franța. „Privesc spre tânăra femeie, născută și crescută pe aceste plaiuri moțești populate de nebănuite frumuseți și mă gândesc cât de policrom și încărcat de adânci semnificații este orizontul de spiritualitate relevat de credințele populare capabile să fascineze și să inspire. Într-adevăr satul românesc Brusturi, în care s-a dezvoltat o școală de pictură naivă, în a cărei construcție Rodica Nicodin își află un binemeritat loc, păstrează încă în adâncul său
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
să-l presupunem izvorât dintr-o bizară, șugubeață atitudine a lui Stan Pătraș față de consăteni. E vorba de epitetul de oarecare circulație „cimitirul vesel’, expresie de mentalitate turistică, ce n-are o legătură reală cu fondul conceptual specific. Aportul artistului relevă intenția de a-l defini pe cel decedat, evocându-l nu în convențiile unor date fizice sau biografice, ci prin metaforă. Artistul făcea desigur o glumă când se autointitula sculptor, pictor, poet. El „sculpta” doar atât cât să clarifice compoziția
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ridicate de condițiile dezacordului rezonabil generalizat dintre cetățenii unei comunități liberale trebuie soluționate în baza unor argumente pur pragmatice echivalează, altfel spus, cu pledoaria pentru scoaterea acestor probleme din aria de competență a filosofiei politice. Ca atare, pe lângă faptul că relevă o posibilă inconsistență în gândirea sa, sugestia lui Waldron nu invalidează, nici în cea de a doua interpretare, ideea că filosofia politică este sau poate fi descrisă în mod legitim ca reprezentând o ramură a eticii. Nu în ultimul rând
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
numite mentalități sociale. Ele nu dispar niciodată. Se camuflează în zonele cele mai obscure ale inconștientului (individual și colectiv), izbucnind surprinzător pentru a ne evidenția singularitatea și specificul în raport cu ceilalți. Această singularitate a mea ca român, de exemplu, mi-o relevă chestionarea tăcută și meditativă a propriului Sine, fie analiza minuțioasă a mărcilor identitare specifice comunității din care prin naștere fac parte. Mai există o altă cale onorabilă de a-mi defini identitatea: cea care aduce în prim plan hermeneutica lui
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
predominant afective, cvazi- biologice și subiective, Îndreptate spre propria persoana sau spre exterior. Acestea sunt caracteristicile indivizilor cu un grad scăzut de maturizare a personalității ( copii, dar și adulți care prezintă complexe de inferioritate sau de superioritateă. A doua categorie relevată de acest criteriu de clasificare grupeaza reacțiile cu caracter predominant intelectual și obiectiv, reacții de interpretare adecvată a situației frustrante. Intre cele două clase există una intermediară, aeea a indivizilor care, cunoscând normele morale, sociale, dar fără a le interioriza
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
istoric Nicolae Iorga dezvăluia faptul că Pactul în patru încălca principiul egalității în drepturi a statelor în relațiile internaționale și era îndreptat împotriva intereselor micilor țări europene. Asemănându-l cu “Sfânta Alianță a celor numai trei monarhii de la 1815, Iorga releva că prin opoziția în cele din urmă a Franței tetrarhia rămâne rău știrbită : e o simplă asociație a revizioniștilor”. În ciuda ironiei batjocoritoare a presei din Italia fascistă, România ca și celelalte state grupate în Mica Înțelegere, și-au continuat neclintit
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
de asigurare a securității pentru o regiune a Europei și de nesocotire și lăsare în suspensie pentru alta. “Pactul locarnian a constituit o primă mare lovitură dată dreptului egal al statelor și popoarelor la pace și securitate internațională. El a relevat în mod pregnant orientarea marilor puteri spre “rezolvarea” problemelor care le divizau pe seama țărilor mai mici și mai slabe. Aceasta nu putea să nu se repercuteze, după cum se va vedea mai departe și asupra evoluției și deznodământului problemei dezarmării”. În
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
nu vor semna Convenția decât dacă ea va fi semnată și de U.R.S.S. În ședința finală din 9 decembrie 1930 a Comisiei pregătitoare a Conferinței dezarmării, România și-a precizat poziția față de problema dezarmării, prin reprezentantul său C. Antoniade, “relevând că pentru guvernul român dependența dintre doi factori - securitate și dezarmare - constituie o bază a politicii sale internaționale și că atunci când se va întruni Conferința, prima ei sarcină va fi de a constata progresele realizate în acest domeniu, fie pe
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
pierderii Basarabiei, nordului Bucovinei, Cadrilaterului și nord-estului Transilvaniei, nu cumva au fost intoxicați în chip premeditat pentru a li se forța opțiunile și dacă era așa, în ce împrejurări, de către cine și de ce? Primul aspect ce se impune a fi relevat privește faptul că, în iunie 1940, factorii politici și militari de la București, opinia publică națională, n-au împărtășit în totalitate punctul de vedere după care admiterea pretențiilor sovietice ar fi fost unica soluție. Au existat asemenea poziții chiar în Consiliul
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
manifestațiilor de mulțumire din Ungaria și Bulgaria către Germania și aliații ei, nici asupra demonstrațiilor de protest ale românilor din toate pământurile rupte de patriamama și ale celor de acasă căci ele sunt cunoscute. Pe baza unor documente inedite, vom releva starea de spirit a conducătorilor politici și a românilor conștienți de realitatea nou apărută în sud-estul Europei. În vara anului 1940: din cauza intervenției brutale a marilor puteri, România nu mai era cel mai mare și puternic stat din această zonă
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
tînărul publicist Victor Ion Popa. Ilustrațiile revistei erau semnate de V. I. Popa și de Iordache. Victor Ion Popa va desena cu pasiune și excepțional talent toată viața, arătând aceleași nedesmințite aptitudini, care atestă multilateralitatea spiritului său creator. Desenele sale, relevând o linie fină, sensibilă și inimitabilă, pot fi întâlnite în numeroase reviste, cărți și ziare contemporane. G. Călinescu a reprodus în a sa „Istorie a literaturii române” trei portrete în peniță datorate lui Victor Ion Popa reprezentând pe Octavian Goga
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
susținută de Ptolomeu. Datele despre eclipsele de lună ale lui Biruni au fost folosite de Dunthorne, în 1749, pentru a determina accelerațiile lunii. A stabilit raza Pământului și greutatea metalelor. A studiat zoroastrismul, iudaismul, creștinismul, budismul, islamul și alte religii, relevând existența unui element uman comun în toate religiile. A explicat de ce hindușii îi urăsc pe musulmani, angajându-se cu succes în dialoguri de pace între persani și indieni. Cartea Kitab al-Tafhim este una din capodoperele lui Birani, scrisă într-o
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
decât în cazul dendrimerilor. Polimerii hiper-ramificați au fost introduși în 1952 de Flory [78] care i-a prezentat din punct de vedere teoretic, descriind condensarea intermoleculară a monomerilor de tip ABx. O investigare mai atentă a polimerilor de acest tip relevă trei unități structurale diferite. Acestea sunt: unități dendritice (în care monomerul ABx a reacționat complet), unități terminale având două grupe nereacționate și unități liniare având o grupă B nereacționată. Frechet descrie gradul de ramificare (GR) ca fiind un factor care
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
măresc volumul liber. Variația pierderilor dielectrice (s") în funcție de frecvență la diferite temperaturi este arătată în figura 2.14. La temperaturi mici și moderate valorile coeficientului de pierderi dielectrice sunt mici pe tot intervalul de frecvență. Valorile mici ale pierderilor dielectrice relevă o conversie redusă a energiei electrice în căldură în materialul dielectric. Este avantajos să avem valori mici atât ale constantei dielectrice cât și ale pierderilor dielectrice deoarece, în acest caz, semnalele electrice vor pierde mai puțin din intensitate în mediul
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
este arătată în figura 3.6. Așa cum se poate vedea constanta dielectrică scade puțin cu creșterea frecvenței, atunci când temperatura este menținută constantă. Filmele de polimeri prezintă valori mici ale constantei dielelectrice pe întreg intervalul de frecvență studiat. Figura 3.6 relevă de asemenea faptul că valorile constantelor dielectrice nu prezintă o schimbare semnificativă într-un interval mare de frecvență. Valorile constantei dielectrice și ale tangentei de pierderi dielectrice la 100 Hz, 10 kHz și 1 MHz sunt prezentate în tabelul 3
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
emisie ale polimerilor au fost la 519 nm și 539 nm. Au fost preparați copolimeri, 85 și 86, care conțin unități terfenil, antracen sau fluoren și ciclul 1,3,4-oxadiazol, cu bună solubilitate în solvenți organici [49]. Investigarea proprietăților optice relevă faptul că acești compuși emit lumină albastră sau galbenă. Răspunsul fotovoltaic a fost studiat în amestecuri moleculare cu poli(3-hexiltiofen) ca material donor de electroni. În ciuda unei eficiențe scăzute a conversiei luminii s-a arătat că are loc transferul electronului
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
pe intervalul de frecvență 10-1106 Hz. Figura 3.22 prezintă dependența valorilor reale ale constantei dielectrice s'\n funcție de frecvență. Dependența față de frecvență este tipică pentru acești polimeri. Prin creșterea frecvenței apare o mică descreștere a a. Figura 3.22 relevă faptul că valorile constantelor dielectrice nu prezintă o schimbare semnificativă într-un interval mare al frecvențelor. Polimerii se caracterizează prin cele mai mici valori ale constantei dielectrice pe întreg intervalul de frecvență studiat. Aceasta comportare poate fi explicată prin prezența
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
total și necondiționat. Scriitorul observă că în urma primului genocid mondial reforma agrară soluționa parțial drama pământului, iar idealul național se împlinea. În romanele sale, Rebreanu nu interpretează istoria în sensul desfășurării cronologice, în spiritul rezolvărilor legate de succesiunea evenimentelor, ci relevă dimensiunea ei umană proiectată într-o perspectivă tragică. L. Rebreanu a avut încă din anii formației sale intelectuale, revelația asupririi naționale și simultan, a dramei țărănești, după cum rezultă din mărturisirile sale. Pentru el, această oprimare socială n-a însemnat o
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
observa orientarea autorului romanului Ion, prin construcția arhitectonică și prin multitudinea detaliilor, spre “amplele proze epice”, fenomen remarcabil în perioada de după primul război mondial.Ion Simuț specifică în cartea sa Rebreanu dincolo de realism motivele care i-au adus celebritatea, relevate de critica interbelică: ”Întâiul e acela că, într-o perioadă în care schița, nuvela și povestirea erau dominante, numai romanul putea aduce consacrarea unui prozator-romanul ca semn de maturitate a unei literaturi [...].În al doilea rând, modul polemic în care
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
o perioadă în care schița, nuvela și povestirea erau dominante, numai romanul putea aduce consacrarea unui prozator-romanul ca semn de maturitate a unei literaturi [...].În al doilea rând, modul polemic în care Ion compromisese idilismul semănătorism era în măsură să releve adevărul crud despre viața țărănească, un adevăr a cărui relevare predispunea la naturalism; or, această duritate a observației realiste era o noutate șocantă[...].În al treilea rând, în raport cu proza ardeleană, fie că e vorba de Mara lui Slavici, fie de
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
constituie o bază pentru cercetarea semnificațiilor filosofice în folclor (Le sens de l’existence dans la poésie populaire roumaine), idei reluate în Viziunea lumii în poezia noastră populară. De la resemnare la acțiunea creatoare. Autorul accentuează caracterul contemplativ al creației populare, relevând atât elementele active cât și pe cele de resemnare manifestate în creația populară. Cel mai ingenios sistem filosofic din această perioadă, cel al lui Lucian Blaga, conține o asemenea cantitate de poeticitate, încât i s-ar putea pretinde cu greu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
are efecte limitative asupra cunoașterii, efecte impuse atât prin utilizarea unei limbi, cât și a unui anumit tip de limbaj, adică prin sintaxa și vocabularul propriu fiecărei limbi, aceasta condiționează modul de a judeca al oamenilor. Cercetările comparative interculturale au relevat modul în care anumite caracteristici lingvistice influențează procesul gândirii (de exemplu, în limba populației hopi nu exista cuvântul timp și nici sistemul temporal-verbal). Limbajul, pe de alta parte, influențează procesul de memorare: un lucru e mai ușor de readus în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
atitudinilor și comportamentelor noastre și ale altora, precum și explicarea evenimentelor din viața socială. Acest tip de cunoaștere îi corespunde, după părerea multor cercetători, CARACTERUL PASIONAL. Robert Lacroix critica însăși obiectul de studiu al noii discipline subliniind că senzorialul nu ne relevă misterul realului (și aici dă celebrul exemplu cu percepția noastră referitoare la mișcarea Soarelui în jurul Pământului). În același timp McBurney considera că limita fundamentală a simțului comun este generată de faptul că acesta nu este probat de practică. Totodată, la
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]