8,987 matches
-
10 ans de Développement Social Urbain". Din volumul (a cărui apariție a fost finanțată de către Délégation Interministérielle à la Ville) care a reunit esențialul intervențiilor, dezbaterilor și dărilor de seamă, aflăm importante aspecte lămuritoare privind nașterea și devenirea DSU. Astfel, reușita politicii DSU a depins de mai buna coordonare a acțiunilor (fiindcă între timp protagoniștii 2 acestei politici au devenit mai numeroși și tot mai interdependenți 2) și de considerarea ca esențiale a priorităților: renovarea urbană: renovarea clădirilor de locuit, a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
disocia urbanul de social", proiectul urban trebuie pus "în serviciul proiectului social"1. Astfel, contractul de coeziune socială presupunea: un proiect urban de coeziune socială, programe cu obiective și acțiuni clar delimitate (habitatul și cadrul de viață, accesul la ocupare, reușita educațională, sănătatea populației, cetățenia, prevenirea delincvenței), înmulțirea parteneriatelor și implicarea lor pentru a avea în vedere tot ce putea influența situația cartierelor (locuri de muncă, dezvoltare economică, transport, locuințe, habitat, populare, poluare, educație, cultură, sănătate, inserție socială). S-a urmărit
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cartierelor (locuri de muncă, dezvoltare economică, transport, locuințe, habitat, populare, poluare, educație, cultură, sănătate, inserție socială). S-a urmărit concertarea diferitelor dispozitive: programe locale privind habitatul (PLH), zonele dificile urbane (ZFU), planul local de inserție prin economie (PLIE), echipe de reușită educațională (ERE), contractul educativ local (CEL), contractul local de acompaniere a școlarității (CLAS), oraș, viață, vacanță (VVV), contracte de educație artistică, de combatere a iletrismului etc.2 De exemplu, CCS (contractele de coeziune socială) trebuiau să se bazeze pe: diagnostic
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se impun sau se sting treptat, după cum știu să-și mobilizeze și să-și gospodărească resursele pe care le au, sau pe care le atrag, după cum știu să (re)construiască liantul social, coeziunea socială. Nu există modele gata făcute de reușită în acest sens. Orașele sunt ca indivizii, ele aparțin speciei urbane, dar au personalitate proprie. Răspunsul la provocările urbane trebuie să integreze ansamblul particularităților fizice, culturale și sociopolitice ale fiecărui oraș și să ia în seamă istoria și tradiția lor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbaniști și simpli cetățeni, fiecare cu perspectiva lui. Or, când este vorba de meserii, profesii, calificări și competențe implicate în înstăpânirea actuală și de perspectivă asupra orașelor, rolul personalului, mobilizarea lui activă și pertinentă sunt condiția sine qua non a reușitei. A devenit, deci, necesară calificarea persoanelor implicate, în așa fel încât ele să aibă drept de inițiativă, de reorganizare, de refolosire a mijloacelor, formarea de competențe rezultante ale aflării justei măsuri între: cunoaștere acțiune, urgență termen mediu și lung, cartier
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbană, o viziune funcțională a democrației"). Acest recul istoric ne permite să subliniem caracterul nou, nevralgic și necesar al voinței democratice care se exprimă astăzi în concepția guvernării orașului. Începând cu anii 1980, orașele sunt angajate într-o cursă a reușitei. În cadrul procesului de "metropolizare", ele nu se prezintă numai ca simboluri ale puterii, așa cum au fost întotdeauna în istorie, ci aspiră în aceeași măsură să se manifeste în calitate de actor colectiv, capabil să-și orienteze propria dezvoltare. Oare acest fapt provine
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o respectare insuficientă a normelor sanitare, educative și morale (în principal, absența spiritului de economisire), antrena punerea ei sub tutelă. Dacă familia nu-și mai vedea garantată autonomia, ea putea să o conserve și să o amplifice punând în serviciul "reușitei familiale" capacitatea sa economică, normele sociale și comportamentele economico-morale. "Minunat mecanism, deoarece acesta permitea să se răspundă marginalității printr-o deposedare cvasitotală a drepturilor private și să fie favorizată integrarea pozitivă, renunțarea la problema dreptului politic, prin căutarea privată a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
obținuse dreptul de a organiza Jocurile Olimpice. Îl vom regăsi printre cele aproximativ treizeci de persoane reunite în 1964 la prefectură ca să constituie asociația pentru casa de cultură. Animația municipală era pentru militanții GAM un sacerdoțiu. Recuperarea întârzierii în dotările colective, reușita Jocurilor Olimpice nu constituiau principalul mesaj al noii echipe. Aceasta înțelege în primul rând să restituie exercițiul democrației, să permită celor din Grenoble să participe la elaborarea deciziilor care îi priveau. După formula consacrată de GAM, preluarea puterii interesa mai puțin
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fi aceasta pusă în act începând cu 1982 rezidă în special în faptul că acest raport condiționa transferul competențelor de regruparea prealabilă a comunelor în "comunități de comune". Partea a treia Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății Capitolul 5 Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane Perceptibilă în anii 1970, "creșterea puterii orașelor"296 s-a împlinit într-atât, încât acestea pot fi considerate "actori politici și economici autonomi și strategici"297. Dincolo de considerentele instituționale, această evoluție, în contextul creșterii economice
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
perioade, la marile cicluri de dezvoltare economică a țării, a contribuit la diversificarea activităților"306. Metropolizarea este astfel mai curând un proces decât o stare, este un model de orientare a acțiunii. Majoritatea orașelor pot să-și calibreze ambițiile de reușită metropolitană în funcție de sfera de influență. Chiar dacă strategia lor se rezumă la exploatarea unui atu turistic sau a unei specializări industriale moștenite, toate înțeleg să devină actori ai propriei lor dezvoltări. Este necesar să ținem minte că ambiția de a transforma
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sunt clare ca lumina zilei dificultățile cu care se confruntă primarii atunci când vor să combine practic căutarea competitivității economice cu dezvoltarea solidarității, în timp ce în discursuri afișează mereu complementaritatea lor. Marea frică de săraci și de imigranți Situația locuințelor gospodăriilor modeste Reușita metropolitană nu elimină dinamicile excluderii. Uneori ea pare chiar să agraveze fragmentarea sociospațială a orașului; excelența economică nu resoarbe mecanic defavorizarea socială, ci poate merge în paralel cu ea. În aceste circumstanțe, conducerea orașului nu se reduce la optimizarea performanțelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
direcții, dreptul la locuință și diversitatea socială, sunt complementare. Statul înțelege să ajute persoanele sărace să-și găsească o locuință, le ghidează să trăiască în proximitatea unor familii scutite de dificultăți, sperând ca prin mimetism acestea să asimileze progresiv normele reușitei sociale. Există trei legi care stau la baza "dreptului la locuință" obiectiv devenit constituțional prin decizia Consiliului Constituțional din 19 ianuarie 1995: legea din 8 iulie 1989 cu privire la raporturile locative; legea din 31 mai 1990, numită și "legea Besson"391
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
491 și exprimarea, dispare însăși conștiința subdezvoltării noastre politice. Iluzionarea republicană și orașul mondializat Aglomerația urbană: aporiile "optimizării teritoriale" și promisiunile unei mai bune căutări a echității O nouă figură instituțională pare din ce în ce mai plebiscitată pentru a pilota orașele în căutarea reușitei metropolitane: aglomerația urbană aleasă pe baza sufragiului universal direct. Până în prezent, încercările statului de a raționaliza decupajul politico-administrativ al societății franceze au întâmpinat rezistența notabililor locali, preocupați să mențină un sistem marcat de o supra-reprezentare rurală și de o strânsă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ales în ceea ce privește școala și sănătatea? Sistemul școlar s-a arătat eficace pentru copiii provenind din clasele mijlocii, care încă mai găsesc destule motive pentru a-și dori să muncească acolo și ai căror părinți cunosc mai bine strategiile ce condiționează reușita școlară. Acest sistem defavorizează în schimb elevii ce provin din clasele nevoiașe, care sunt obligați să frecventeze școala chiar dacă urmând-o nu ajung nicăieri 508. În plus, prin întretăierea efectelor hărții școlare, a derogărilor oferite claselor mijlocii și a mobilității
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
până la punctul în care idealul de viață pe care și l-au inventat în periurban și strategiile sociale pe care le adoptă pot deveni cu totul fragile".520 Cu siguranță, aceste clase medii își modifică traiectoriile după șansele obiective de reușită mai bine decât tinerii periferiilor, care fac eforturi mari în școală ca să nu se mai întoarcă acolo, dar sunt descurajați că nu-și pot proiecta un viitor decent. Aceste clase mijlocii nu sunt cu adevărat precare, și cu atât mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a se "autoorganiza" "într-un teritoriu considerat ca un teren al aventurii"547. Din această perspectivă, progresul comunității nu se prezintă ca un scop în sine, ci ca o cale ce permite locuitorilor inner-cities să acceadă la visul american al reușitei individuale, fără să le fie afectată posibilitatea de a părăsi comunitatea pentru teritorii susceptibile să le mărească șansele în competiția dintre indivizi care definește modul de viață american. Dezvoltarea comunitară urmărește deci să pună bazele unei comunități intermediare (care, pe
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locale / 188 Împotmolirea participării urbane și problema puterii / 192 Dezamăgirea produsă de utopia asociativă / 192 Contractul în politicile urbane: o ficțiune în serviciul revalorizării rolului primarului / 198 Partea a treia Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății / 205 Capitolul 5. Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane / 207 La proba concurenței, emergența orașului-strateg / 211 O concepție lărgită despre intervenția economică a comunelor / 211 Licăririle și momelile comunicării / 215 De la planificarea urbană la proiectul orașului: dificila căutare a unei coerențe politice / 220 Marea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Crearea orașului modern Organizarea rațională a ordinii publice Urbanizarea chestiunii sociale Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Modernizarea societății prin urban Planificarea urbană. O viziune funcțională a democrației Echiparea și animarea urbanului Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății Guvernarea orașului, republica și democrația Guvernarea orașului Concluzie Guvernarea orașului Abrevieri Bibliografie Index Cuprins
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Virgil Madgearu” al Universității „1 Decembrie 1918” s-a desfășurat ședința de încheiere a lucrărilor acestei conferințe internaționale. În numele Comitetului de organizare, conf. univ. dr. Mihai Pascaru a mulțumit echipei de management al proiectului, precum și partenerilor interni care au asigurat reușita conferinței: Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Prefectura Alba, Romtelecom S.A. (prin care s-a realizat legătura la rețeaua internet în vederea transmiterii live a lucrărilor conferinței), Hotelul Parc și S.C. Dacia S.A. Următoarele conferințe CAENTI se vor desfășura la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
toate mijloacele erau bune pentru el. Excela în intrigi josnice; erau viața lui, nu se putea lipsi de ele, dar întotdeauna cu un scop către care toate faptele lui năzuiau, cu o răbdare care nu-și găsea odihna decât în reușită sau în dovada repetată că nu poate reuși, dar și atunci, mergând în felul lui în hău și în beznă, spera să vadă o rază de lumină deschizând un alt tunel. Și astfel își petrecea viața săpând. Minciuna cea mai
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și am simțit că nu aveam ceva mai bun de făcut decât să mă prefac că n-am remarcat-o. S-a ridicat cortina; spectacolul a început. Tot interesul meu s-a concentrat asupra piesei, care a fost o deplină reușită. Autorul a fost che mat la rampă de mai multe ori; succesul lui era mai presus de orice îndoială. Am ieșit din lojă; Rousseau mi-a dat mâna; chipul îi era sumbru, îți făcea frică. I-am spus că autorul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în meritul și în norocul său, ea l-a făcut să creadă că treburile omenești sunt mai lesnicioase decât sunt și că el este pe măsura a tot ce ar fi vrut să întreprindă. Legitimitatea, nevinovăția, simplitatea și, în sfârșit, reușita revoluției din America, crearea formei extraordinare de guvernământ care a rezultat, erau numai bune să-l umple de iluzii. A crezut în atotputernicia adevărurilor pe care ea le-a făcut să triumfe. A crezut că revoluțiile se fac cu ușurință
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pervertește. În meseria aceasta este de străbătut prin atâta noroi, încât nimeni nu scapă fără să fie stropit. Julie, violentă uneori, n-a fost niciodată nici intrigantă, nici vicleană. Dorea ca prietenii ei să reușească, pentru că vedea în asta o reușită a principiilor în care credea; voia însă ca ei să și datoreze lor înșiși succesele, și nu unor căi ocolite, care le-ar fi făcut mai puțin măgulitoare și care, făcându-i să contracteze, cum se întâmplă cel mai adeseori
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
amestecat cu normalitatea, un mic filon de nebunie a cărui vedere, amintind mereu de escapadele tinereții sale, te ajuta să ți le explici. La urma urmelor, se poate spune că mai mult nebunia decât rațiunea i-a adus, grație împrejurărilor, reușita și forța: lumea este un ciudat teatru. Sunt clipe când cele mai proaste piese au cel mai mare succes. Dacă Ludovic Napoleon ar fi fost un om înțelept, sau un om de geniu, n-ar fi devenit niciodată președinte al
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pornind de la necesitățile individualizate ale școlii. Mai mult, raportarea la experiențe similare, trăite în spațiul educațional european, ar facilita atât determinarea dificultăților sau greșelilor ce trebuie evitate, cât și a avantajelor implicite ale schimbării, dar, mai ales, ar oferi certitudinea reușitei sale. Adoptarea schimbărilor impuse de reforma educației reprezintă astăzi unica șansă a școlii românești de a se debarasa de balastul vechilor ideologii, teorii și practici educaționale înguste și birocratice și de a realiza saltul către organizația școlară modernă, orientată către
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]