7,490 matches
-
iunie 1926) al gazetei a fost publicat un articol intitulat " Marele secret", în care editorul A. Gabor a explicat cititorilor cum s-a cumpărat tipografia "Presa Bună" și cu ce bani s-au construit clădirile editurii "Presa Bună", pentru a risipi zvonurile și acuzele apărute, cât și pentru a elucida misterul "de unde atâția bani?"641. Tot într-un articol apărut în Sentinela s-a prezentat cititorilor situația presei catolice din Alsacia, expunându-se astfel intenția de a ajunge la un moment
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al exteriorului, ceea ce aduce tulburarea, distragerea, disiparea, divertismentul. De fapt, ferestrele nu oferă în general decât lumini palide. În Metamorfoza, ea nu este decât o deschidere absurdă către exterior, un exterior închis, blocat, care, încetul cu încetul, dispare și se risipește în ceață, fiindcă Gregor Samsa își pierde progresiv facultățile vizuale. Totuși fereastra ar fi putut fi, o scăpare, o deschidere asupra a altceva (precum mica lucarnă din Castelul de unde vine o lumină aproape magică și mistică). Dar deschiderea se preschimbă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
e menită a umple cance lariile publice sau ca stipendiști ai statului cafenele și locurile de petrecere din centrele cele mari din străi nă tate. Lipsiți de orice control, pierduți în noianul des fă tărilor sociale, acești juni, după ce au risipit cea mai mare parte a capitalului sănătății și delicateții lor morale, se silesc către finalul anilor lor reglementari a câștiga și ei un grad academic oarecare și prin el „pita lui Vodă“ tradițională; iar cei mai înțelepți dintre ei îmbrățișând
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
americani, ca urmare a refuzului americanizării. După o imigrare care avea o oarecare vechime, el nu putea accepta decât că, probabil, „câteva colonii românești s-ar afla în Canada (bucovineni și moldoveni), dar nici acestea nu dau semne de trăinicie. Risipiți prin diferite state și orașe, nu avem mai mult ca 4-5 mii de Români încetățeniți”. O asemenea stare de fapt s-a modificat, așa cum am remarcat, după Primul Război Mondial, când în presa românilor aflați în America au început să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să trimită la ideea pe care colegul lui Schleiermacher de proiect, Schlegel, a formulat-o primul: problema gravă a lui "nicht-verstehen", a neînțelegerii. Contestând universalitatea prealabilă a înțelegerii din mai vechea hermeneutică, hermeneutica romantică ne spune că neînțelegerea nu se risipește niciodată și că de aceea hermeneutica nu trebuie să acționeze numai în părțile în care par să existe neînțelegeri, ci încă de la începutul fiecărui proces de interpretare. împotriva neînțelegerii și a lipsei unui adevăr absolut cert pe care să ne
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
toți. Mi-aduc aminte că dl colonel și-a Întrebatț pe cei ce ne păzeau de ce ne țin acolo și i s’a răspuns că noi am fi tras În armata română”. Așadar, cele două milioane de lei n-au fost risipite În zadar. Dacă numai 400 de evrei au fost salvați, Înseamnă că viața fiecăruia a costat Comunitatea 50.000 de lei, preț de ocazie. Chirilovici a fost un „hoț cinstit”: a primit banii fără să poată acorda o compensație - adică
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și oameni de cultură de aici. Vă mulțumesc foarte mult. Există buna deprindere să invoci antecesori, pe cei care te-au precedat. Vreau să vă cer permisiunea să dedic acest foarte onorant titlu tuturor românilor de dinaintea mea care s-au risipit. Risipa este un destin al unor români, al multor români. Există, din păcate, o tradiție românească a risipei de sine, a eșecului, a ratării, pe care figuri importante ale culturii noastre au trebuit să o asume. Fie din cauza împrejurărilor istorice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de filosofie de secol XIX, în ambianță germană, ca să facă manuale de liceu, de logică. Pe urmă, a făcut și politică, și critică literară. Să nu înțelegeți că fac vreo comparație, pentru că sunt diverse nivele la care poți să te risipești, nu numai la nivelul Titu Maiorescu. A trebuit să facă asta pentru că România e o țară în care, cum spunea Noica, totul e de luat mereu de la început. Ăsta este farmecul României și, în același timp, plafonul ei. E o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ar trebui să-l aibă. Unii au rămas într-un fel de anecdotică colaterală Petre Țuțea, pe care l-am invocat, de exemplu. Dar câți români extrem de interesanți, extrem de înzestrați, care ar fi putut face lucruri extraordinare, nu s-au risipit în pușcării, în slujbe secunde! Avem un mare filosof care acum începe să fie redescoperit, după ce a dispărut, Alexandru Dragomir. A făcut studii cu Heidegger, și a fost în România, toată viața, întâi încărcător-descărcător, pe urmă expert corector la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să amintesc neapărat câțiva dintre marii mei profesori, ce nu au nici pe departe aura statuară pe care ar merita-o. Am fost elevul lui Ion Frunzetti. Un mare intelectual. Un om care, și el, ca să spun așa, s-a risipit, a făcut versuri, a făcut traduceri, istorie de artă, profesorat, dar a dispărut fără să lase în urmă opera pe care lumea o aștepta de la el. Când l-am întâlnit pe Mircea Eliade în '76 la Paris și a auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mare profesor, un intelectual de o finețe extraordinară, un comunicator genial. N-a lăsat nimic, pentru cei care nu l-au cunoscut el nu înseamnă nimic, pentru cei care l-au auzit a fost o legendă modelatoare extraordinară. S-a risipit... Am fost elevul lui Edgar Papu și al lui Dan Grigorescu, și pe linia asta, Frunzetti-Papu-Grigorescu, am avut beneficiul unui contact indirect cu Tudor Vianu. Într-un fel sau altul, toți s-au risipit. Au făcut-o renunțând uneori la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o legendă modelatoare extraordinară. S-a risipit... Am fost elevul lui Edgar Papu și al lui Dan Grigorescu, și pe linia asta, Frunzetti-Papu-Grigorescu, am avut beneficiul unui contact indirect cu Tudor Vianu. Într-un fel sau altul, toți s-au risipit. Au făcut-o renunțând uneori la vocația sau chiar la demnitatea lor, numai ca să supraviețuiască, să poată să-și difuzeze învățătura către cei mai tineri. Lor, tuturor celor care au trecut prin cultura acestei țări fără să fie lăsați să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
unul dintre actorii care s-a ocupat de el însuși. Nu s-a lăsat călcat în picioare, de la demnitatea umană până la demnitatea profesională. S-a născut într-o generație în care toți aveau talent. El a încercat să nu-și risipească talentul. El spune cu modestie dar și cu atitudine corectă față de propria muncă: " Sunt unul dintre actorii importanți ai țării ăsteia. Unul dintre cei zece." Nu l-a interesat să fie primul, nu l-a interesat ierarhia, înțelegeți? Actorii mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
flori de primăvară au căzut și ele, acoperându-l că pe-un mormânt de miresme. Oricât l-aș fi suspinat, un alt ram nu pare a răsari, umed și fragil, în scobitura văzduhului. Și cât timp ar fură... Cât timp greșit risipit și fără voința mea pierdut. Frunzele mele de aer se sfârșesc. Cand va mai trece o vreme, aerul va fi cu totul o gaură neagră. Cât sunt de neputincios în fața crudei năpaste ce ne va înghiți și ne va întemnița
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > NE RISIPIM IUBIREA ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 818 din 28 martie 2013 Toate Articolele Autorului Am adunat iubire din dragostea de mamă, Din zâmbetul de prunci și cântecul din ploi, Din plânsul fericirii ori clipa grea de dramă, Din
NE RISIEditura Pim IUBIREA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Ne_risiEditura Pim_iubirea_marin_bunget_1364475724.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/345456_a_346785]
-
strânsoare. Am adunat iubire... să-i facem față urii. Am adunat iubire spre-a sufletului hrană, Spre liniștea din noi, a zilei ce-o trăim... Dar, Doamne, ce blestem a pus pe noi prigoană, De ce atâta trudă... ? când azi o risipim. Ne risipim iubirea... cu clipa care trece, Cu fiecare pas, sau zi, mai jos cădem, Croim o lume dură... și searbădă, și rece... Și mergem împreună dar nu ne mai vedem. Referință Bibliografică: Ne risipim iubirea ... Marin Bunget : Confluențe Literare
NE RISIEditura Pim IUBIREA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Ne_risiEditura Pim_iubirea_marin_bunget_1364475724.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/345456_a_346785]
-
adunat iubire... să-i facem față urii. Am adunat iubire spre-a sufletului hrană, Spre liniștea din noi, a zilei ce-o trăim... Dar, Doamne, ce blestem a pus pe noi prigoană, De ce atâta trudă... ? când azi o risipim. Ne risipim iubirea... cu clipa care trece, Cu fiecare pas, sau zi, mai jos cădem, Croim o lume dură... și searbădă, și rece... Și mergem împreună dar nu ne mai vedem. Referință Bibliografică: Ne risipim iubirea ... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NE RISIEditura Pim IUBIREA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Ne_risiEditura Pim_iubirea_marin_bunget_1364475724.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/345456_a_346785]
-
atâta trudă... ? când azi o risipim. Ne risipim iubirea... cu clipa care trece, Cu fiecare pas, sau zi, mai jos cădem, Croim o lume dură... și searbădă, și rece... Și mergem împreună dar nu ne mai vedem. Referință Bibliografică: Ne risipim iubirea ... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 818, Anul III, 28 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
NE RISIEditura Pim IUBIREA ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Ne_risiEditura Pim_iubirea_marin_bunget_1364475724.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/345456_a_346785]
-
cauză birocrații erau urâți, satirizați și prost plătiți. Ei erau invitați să coboare în realitate, să meargă pe teren, ca și cum sintezele și deciziile economice se pot lua individual, pe spețe, pe ore și date de mers ale unei economii. Se risipeau resurse, în timp ce tovarășii nu mai conteneau cu autocritica. A fi planificator în socialism era o muncă titanică, ce presupunea mereu folosința pixului în ajustarea cifrelor pentru că niciodată realitatea economică nu se supunea deciziei politice și administrative. Economia era una de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
suferinței, lămurește, cred, un foarte straniu fapt, privitor la lumea în care trăim. Fericirea și securitatea pe care ni le dorim cu toții ne sunt refuzate de Dumnezeu în virtutea naturii înseși a lumii; dar bucuria, plăcerea, voioșia, au fost din belșug risipite de el. Nu suntem niciodată în siguranță, dar avem parte de bună dispoziție, câteodată de extaz". C.S. Lewis, Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii, Editura Humanitas, București, 2012, p. 446. 26 Nicolae Mărgineanu ne ajută să înțelegem mecanismele acțiunii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sobru și liniștit, evitând manifestările uzuale ale bunăstării. Weber încearcă să arate că această combinație de caracteristici, foarte neobișnuită a fost vitală pentru dezvoltarea economică occidentală. Căci, spre deosebire de bogații din epocile anterioare sau din alte culturi, aceste grupuri nu își risipeau averile. Dimpotrivă, ei le reinvesteau, pentru a produce o extindere continuă a întreprinderilor pe care le conduceau". Anthony Giddens, Sociologie, Editura ALL, București, 2001, p. 619. 158 ,,Spiritul capitalismului modern, mentalitatea care aspiră în mod profesional, sistematic și rațional la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
alături de familia mea într-un mic concediu - cu domnul Călin Popescu-Tăriceanu, primul-ministru al României. Un lucru pe care deja îl știți, subiectul acestei discuții a fost motivul neinformării domniei sale asupra situației celor doi cetățeni români reținuți în Irak. Pentru a risipi orice dubii - de altfel, un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe a și venit la scurtă vreme după acea conversație telefonică -, este foarte adevărat, primul-ministru nu a fost informat asupra acestei chestiuni. Noi considerăm că - iar ceea ce era spus în comunicatul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
fie ele proiecte de construcție ale politicii externe românești, fie simple măsuri de ordin administrativ care implicau un guvern și activitatea guvernamentală, reflexul din partea celor doi capi a fost pe măsura așteptărilor mele. Acest lucru îl spun, totodată, pentru a risipi tot ceea ce poate să pară neîncredere sau judecată pripită. Ministrul Afacerilor Externe este întotdeauna într-o poziție delicată. Întotdeauna la jumătatea lucrurilor, este între poli. Pe Ecuatorul unde se află ministrul Afacerilor Externe trebuie să existe un singur lucru: interesul
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de Afaceri Externe și Integrare Europeană, este să pot la un moment dat semna acorduri prin care cele două state își recunosc reciproc dreptul de a avea grijă de monumentele istorice. Aștept să văd niște monumente pe malul Nistrului sau risipite prin țară, acolo pe unde știu că au trecut părinții și bunicii noștri, mânați, duși de istorie sau participând la ea. Atâta vreme cât am putut încheia un asemenea acord cu Federația Rusă pentru a putea aduce în România dosarele personale ale
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
zis că va introduce măsuri de retorsiune. Rămâne de văzut ce vor face vecinii de la sud de Dunăre, acum, că președintele a fost reales. Realizator: Aflat la Londra, așa cum deja am precizat, ministrul de Externe Mihai-Răzvan Ungureanu a încercat să risipească temerile celor care sunt convinși că, după 1 ianuarie 2007, va crește alarmant numărul de imigranți din România. Nicu Popescu: Despre soarta muncitorilor români care vor ajunge să lucreze în Marea Britanie ați discutat? Mihai-Răzvan Ungureanu: Este unul dintre subiectele cele
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]