6,854 matches
-
altă parte. Numele divine sunt Binele, Frumosul, Lumina și Iubirea (cap. III-IV), Ființa (cap. V), Viața (cap. VI), Înțelepciunea (cap. VII), Puterea, Dreptatea, Mântuirea, Inegalitatea (cap. VIII), Măreția, Micimea, Identitatea, Diversitatea, Asemănarea, Neasemănarea, Repaosul, Mișcarea, Egalitatea (cap. IX), Timpul și Veșnicia (cap. X), Pacea (cap. XI), Sfanțul sfinților, Regele regilor, Domnul domnilor, Dumnezeul dumnezeilor (cap. XII), Unul (cap. XIII), „unitatea tuturor atributelor pozitive ale Aceluia care este Cauza a toate”. După cum se vede, au foarte putin de a face cu cele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
numele divine arată modul în care credincioșii au exprimat ceea ce au presimțit cu privire la atributele divine. Numele divine din Coran sunt grupate tematic, după cum se referă la unitatea (cap. III), transcendență (dar și proximitatea) lui Dumnezeu (cap. IV), imutabilitatea (cap. V), veșnicia (cap. VI), atotputernicia (cap. VII), bunătatea (aici intra și „Dumnezeu, Principiu Creator și Scop, precum și Dumnezeu, Domn și Rege Preaînalt, Providența, Milostivire, Iubirea și Fidelitatea lui Dumnezeu - cap. VIII), adevărul și atotștiința (cap. IX), Dumnezeu - Judecătorul cel drept (cap. X
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Milostivul”) ca fiind echivalentul numelui însuși de All"h, căci nu apare niciodată fără articol, ori în poziție de predicat, grupează numele din lista lui Wald pe următoarele teme: unicitate (1 nume), transcendență/sfințenie (5 nume), suveranitate (15 nume), veșnicie (5 nume), adevăr/lumină (2 nume), atotputernicie (17 nume), creație: origine și destinație finală (9 nume), providența (9 nume), milostivire (13 nume), știința (9 nume), dreptate în răsplătire (8 nume). Sugerează, de asemenea, studierea grupării numelor divine ce apar în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
că sensul de bază este „fix, stabil”, și cel secundar, „permanent, durabil”, si ca a ajuns să fie interpretat că „veșnic” datorită faptului că e precedat, în toate cele trei contexte în care apare, de al-′ayy, ce presupune și veșnicie 78. Ghaz"l are o altă poziție: în rădăcina QWM el vede ideea de a exista, a subzista; All"h este singura ființă care subzista prin sine, iar toate celelalte ființe au nevoie de El pentru a subzista. Ideea este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
totodată comunicând existența, că evident și totuși de nepătruns. Aceste puncte de vedere nu țin de esență divinității, ci îi aparțin omului care o contemplă. 2.1.3. Veșnic Acest câmp semantic se întrepătrunde cu cel al existenței. Conceptul de veșnicie elaborat de filosofia greacă și apoi de teologia creștină și musulmană - fără început și fără sfârșit, în opoziție cu conceptul de timp - nu se regăsește ca atare în Coran (și, de altfel, nici în Biblie). El transpare doar în expresii
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
D. Rahbar 113 e de părere că semnificația de „veșnic” este o evoluție post-coranică și că a fost adoptată de teologi probabil fiindcă în arabă nu există un termen pentru „veșnic” - o ființă fără început și fără sfârșit. Ideea de veșnicie e prea abstractă pentru a-și află locul într-o Carte care se ocupă mai degrabă cu relația dintre Dumnezeu și neamul omenesc. Am așezat aici acest nume reținând că semnificație de bază: ocrotitor. Însă ar fi putut fi la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Cum l-am putea traduce pe al-W"riÖ altfel decât „Moștenitorul”? Însă cuvântul românesc nu reda sensul special de „posesie veșnică”. Cititorul familiarizat cu Biblia se va gândi la echivalentă „moștenire” = „stăpânire, posesie”, dar nu neapărat și la ideea de veșnicie, pe care comentatorii musulmani o asociază cu acest nume. Și traducerea lui Ghan cu „Bogat” este prea simplificatoare. „Cel Deajuns pentru Sine” nu e foarte limpede, dar pune pe gânduri și poate trimite spre semnificația reală. Pentru claritate, „Nu are
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Gen 21,33, unde se spune despre Abraham că „a sădit o dumbrava la Beer-Șeba și a invocat numele Domnului Dumnezeului celui veșnic (YHWH ’Pl-‘Ăl"m)” (Gen 21,33). În privința acestui nume, traducerile citate au înlocuit toate semitismul „Dumnezeul veșniciei” cu mai firescul substantiv + adjectiv, dar nu variază între ele. Veșnicia este un atribut al divinității la toate popoarele și acesta este unul din puținele nume lipsite de ambiguitate. Doar referentul - ideea pe care și-o fac diverși oameni din
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
o dumbrava la Beer-Șeba și a invocat numele Domnului Dumnezeului celui veșnic (YHWH ’Pl-‘Ăl"m)” (Gen 21,33). În privința acestui nume, traducerile citate au înlocuit toate semitismul „Dumnezeul veșniciei” cu mai firescul substantiv + adjectiv, dar nu variază între ele. Veșnicia este un atribut al divinității la toate popoarele și acesta este unul din puținele nume lipsite de ambiguitate. Doar referentul - ideea pe care și-o fac diverși oameni din diferite locuri și epoci despre veșnicie - poate să difere. Se spune
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dar nu variază între ele. Veșnicia este un atribut al divinității la toate popoarele și acesta este unul din puținele nume lipsite de ambiguitate. Doar referentul - ideea pe care și-o fac diverși oameni din diferite locuri și epoci despre veșnicie - poate să difere. Se spune de mai multe ori despre Dumnezeu, mai ales in rugăciune, că este me ‘Äl"m - din veșnicie, dintotdeauna, preexistând tuturor ființelor și lucrurilor, dar și ‘a: ‘Äl"m - până în vecie, fără sfârșit. Un exemplu care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de ambiguitate. Doar referentul - ideea pe care și-o fac diverși oameni din diferite locuri și epoci despre veșnicie - poate să difere. Se spune de mai multe ori despre Dumnezeu, mai ales in rugăciune, că este me ‘Äl"m - din veșnicie, dintotdeauna, preexistând tuturor ființelor și lucrurilor, dar și ‘a: ‘Äl"m - până în vecie, fără sfârșit. Un exemplu care îmbină ambele expresii este Ps 90/89,2: =e-”erem h"rm yoll":u wa-t-tehÄlQl ’ereț we-ÖQ>Ql ó-mQ-‘Äl"m
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în afară de mine nu este Dumnezeu.” (t.n.) Semnificații de bază: preexistent în raport cu universul și care dăinuie după el. 3.1.4.3. Hó’. Pronumele personal de persoana a treia singular cu funcție de predicat exprimă, în anumite contexte, și ideea de veșnicie și de identitate permanentă cu sine a divinității: 27HQmm"h yo’>Q:ó we’att"h Öa‘amo: wekull"m kabbege: yi>eló kalle>óš taƒalpQm weyaƒalopó 28we ’att"h hó’ ó-šenÄteyk" lo’ yitt"mmó (Ps 102/101,27-28
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Šoken ‘a: we Q":Äš šemÄ m"rÄm we q":Äš ’ešekÄn we ’eÖ dakk"’ ó šepal róaƒ le hahayÄÖ róaƒ šep"lm ó le hahayÄÖ lQ> mi:ek"’m (Is 57,15): „... așa vorbește Cel Preaînalt, care locuiește veșnicia, și Cel Sfânt este numele lui: Eu locuiesc în înălțime și în sfințenie, dar sunt alături de șomulț cel zdrobit și smerit cu duhul, ca să înviorez duhul celor smeriți și să îmbărbătez inima celor zdrobiți.” (t.n.) În Cartea lui Isaia
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Acestea au semnificații ce pot fi grupate în câmpuri semantice comparabile cu cele pe care le-am perceput când am vorbit despre numele divine în Vechiul Testament. 3.2.1.3. Existent, Veșnic Spre deosebire de numele care semnifică, în Vechiul Testament, existentă și veșnicia lui Dumnezeu alcătuind două câmpuri semantice distincte, în Noul Testament se configurează un singur câmp, pe de o parte datorită faptului că echivalentul lui ’Ehyeh din Noul Testament, referit la Dumnezeu-Tatăl, ho Äîn kaí ho QÎn kaì ho erchómenos, conotează și veșnicia
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
veșnicia lui Dumnezeu alcătuind două câmpuri semantice distincte, în Noul Testament se configurează un singur câmp, pe de o parte datorită faptului că echivalentul lui ’Ehyeh din Noul Testament, referit la Dumnezeu-Tatăl, ho Äîn kaí ho QÎn kaì ho erchómenos, conotează și veșnicia, iar pe de altă parte, fiindcă echivalentul lui ’Pl/ ’Elohm ƒ"y - ho zÄÎn / theòs zÄÎn - e urmat în majoritatea cazurilor de expresia eis toùs aiÄÎnas tÄÎn aiÀnÄn. 3.2.1.3.1. ho zÄÎn / theòs zÄÎn: „Cel viu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și cele din ea...” (t.n.) Aceste înșiruiri de titluri ale lui Dumnezeu conferă textului o mare solemnitate. Prezenta Dumnezeului viu și veșnic se impune cu tărie. În toate cele trei locuri, pe lângă existența, viața lui Dumnezeu, este proclamata și veșnicia lui. Theòs zÄÎn apare în legătură cu îngerii însărcinați să aducă pedepse pe pământ. În Ap 7,2, îngerul „ține pecetea Dumnezeului celui viu”, iar la 15,7, cei șapte îngeri primesc șapte cupe de aur „pline cu mânia lui Dumnezeu, care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
3. al-’Awwal wa al-’!ƒir (2.1.3.1.) și Ri’šÄn wa ’AƒarÄn (3.1.4.2.), respectiv ho prÄÎtos kaì ho éschatos (3.2.2.6.6.): „Cel dintâi și Cel de pe urma”. Acest mod de a exprima veșnicia lui Dumnezeu le este propriu ambelor cărți sacre. Nu numai expresiile ca atare, dar și componentele lor sunt echivalente perfecte, chiar si in privinta conotației eshatologice a celui de-al doilea termen. Expresiile hQ archg kaì tò télos (3.2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cu acest nume coranic. 4.2.2. al-Qayyóm (2.1.2.3.) și ’Ehyeh (3.1.3.1.), ho Àn (LXX), respectiv egÀ eimi (3.2.2.6.2.). Aceste nume conotează nu numai existența, subzistență prin sine, ci și veșnicia. Între numele biblice, cel din Septuaginta este mai apropiat de numele coranic prin faptul că este mai abstract și, fiind un participiu prezent, poate primi articolul hotărât. El este însă monosemic și nu permite varietatea de traduceri care se întâlnește
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
transferat cel mai adesea cu un nume divin cvasi-generic, cum este „Atotputernicul”. 4.4.3. ’Pl ‘Ol"m (3.1.4.1.) apare doar o dată în Geneză, în legătură cu dumbrava sădita de Abraham la Beer-Șeba, si a fost înțeles că exprimând veșnicia lui Dumnezeu. 4.4.4. Yoše> hakkeru>m (3.1.6.7.) este un nume divin prezent doar la poporul evreu și anume în cultul legat de chivotul legământului cu cei doi heruvimi de pe capac. El exprimă credință că Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ho hýpsistos („Cel Preaînalt”), pe care l-am semnalat la 4.1.8. 4.4.13. Ho Äîn kaì ho QÎn kaì ho erchómenos (3.2.1.3.3.) este un nume care exprimă într-un mod specific numai Bibliei veșnicia lui Dumnezeu în relație cu mersul istoriei umane. Această, precedată și însoțită de Cel care este, îl are și că orizont ultim, dătător de sens. 4.4.14. Unele nume hristice au corespondențe în Coran, dar, evident, nu ca nume
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
folosiți-i la treburile casnice, cum ar fi ștergerea blatului de lucru sau frecarea chiuvetelor. Când buretele a fost înmuiat de aceste munci grele, va fi suficient de moale pentru a putea fi folosit la baie. Acești bureți țin o veșnicie și nu va mai trebui niciodată să cumpărați alți bureți. Sunt un cadou la îndemână dat de mama natură, noi trebuie doar să luăm din timpul nostru pentru a-i planta. Săpun ușor cu plante Puneți 2 linguri de verbină
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
în orice combinație înainte de a adăuga lichid. Subțiați cu lapte sau maioneză. Adăugați suficient pentru a obține o pastă fină. Lăsați o vreme să se pătrundă aromele. Amestecați în cantități mici pentru a fi mai picant. Se pot păstra o veșnicie. Sunt un cadou plăcut. Ceara Ceara este o plantă foarte versatilă. Mugurii pot fi folosiți ca sparanghelul, frunzele proaspăt deschise se pot folosi ca spanacul. Bobocii nedeschiși au gust de broccoli. Păstăile sunt gătite la fel ca bamele. Acoperiți cu
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
că acuarela, ca tehnică picturală, îi poate oferi cadrul desfășurării unui proces al întoarcerii către Necuprinsul naturii, ceea ce înseamnă o re-asumare a întregii vieți rememorate sau visate. Petre BICER- 1990 [...] Viorica Toporaș simte raporturile misterioase ale cosmosului și terestrului, ritmul veșniciei marcat de obsesia infinitului, lucruri ce țin de sensibilitatea și puterea de exprimare pe care le strunește în spațiul artei. Temele artistice ce figurează atmosfera Iașilor de ieri și de azi privesc în anotimpuri, ipostazele simbolice ale peisajului. Copaci, case
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
în arta modernă, simbolică, expresionistă, constructivistă sau abstractă. Simpatia pentru formele de viață arhaice și pentru primitivitatea naturală alunecă inevitabil către o mitizare a satului; acesta ar trăi, după B., în „zariște cosmică” și având conștiința unui destin „emanat din veșnicie”. Poetul aparținea mediului intelectualității rurale ardelenești, care își apărase identitatea numai printr-o obstinată rezistență conservatoare față de orice schimbare a stilului de viață tradițional. Gândirea lui B., în antiistoricitatea sa stăruitoare (interesul pentru tiparele inconștiente, nemodificabile prin evoluția societății), atenția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Ecoul ei îl aduc versurile culegerii următoare, La cumpăna apelor, care, cum sugerează titlul, fixează pragul de unde evenimentele vieții urmează a fi retrăite într-o simetrie a declinului. Se înmulțesc și reprezentările satului românesc sub o aură mitică, întreținând ideea veșniciei lui, prin fauna sacră pe care o găzduiește, taurul neînjugat, ursul tămăduitor, licuricii cu lămpașe. Volumele La curțile dorului și Nebănuitele trepte reiau motive lirice anterioare, adăugându-le o mai intensă nostalgie în prelungita depărtare de țară, după plaiurile natale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]