7,506 matches
-
Pentru generația lui Bacovia și pentru cea imediat următoare, alcătuită din inși obișnuiți să facă lungi plimbări, în interiorul și la marginea orașelor, plopii sînt „semnele” cele mai des întîlnite, producătoare de comparații și metafore care-i evocă grandoarea („Străjuiește n zare plopul/ Ca un mîndru voievod” - G. Tutoveanu, sau: „Plopii mișcă turnuri albe/ în adîncul clar de lună” - Constantin Mironescu), elasticitatea („Se-ndoaie coapsa plopului pe culme” - Octavian Goga), vibrația („Poleitu-și-au bănuții/ Sunătorii plopi din poartă” - G. Șt. Cazacu Delarast)10
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acestuia în mintea sa: Iisus salvatorul moral, Iisus revoluționarul, Iisus al patimilor. Prima apare în „Imn”: „Crengi subțiri cu flori albe.../ Spre mai sus/ Mă ridică din erori/ Idealuri ce au apus.../ Cu flori roze crengi subțiri.../ Isus!// Flori pe zări, în iarbă flori.../ Spre mai sus/ Am trăit de mii de ori.../ E destul că tu te-ai dus.../ Flori pe zări, în iarbă flori.../ Isus!”9) „Imn” e un excelsior de ins trecut printr-o fază atee (ca aproape
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai sus/ Mă ridică din erori/ Idealuri ce au apus.../ Cu flori roze crengi subțiri.../ Isus!// Flori pe zări, în iarbă flori.../ Spre mai sus/ Am trăit de mii de ori.../ E destul că tu te-ai dus.../ Flori pe zări, în iarbă flori.../ Isus!”9) „Imn” e un excelsior de ins trecut printr-o fază atee (ca aproape toată generația), apostat reîntors la credință. în eseul „Isus în poezia cultă”, Ion Pillat îi citează pe Crainic, Blaga, Voiculescu 10), dar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să stau în cîmpia întinsă și goală. De aceea, desfac o umbrelă și plec la șosea. Nimeni, nimeni , nimeni. (subl. m.) Boschetele stufoase de pe vară, teii înfloriți din mai încremenesc în tristeță desfrunzită și sură. înaintez pînă departe, la Hipodrom... Zările sînt moarte. (subl. m.) Numai glas de ciori și de crengi vuind în vînt” . ( Jurnal, I, ediție citată, p. 99. însemnare din 28 noiembrie 1898). 6. O asemenea scenă e menționată în „O alergare de cai”, de Constantin Negruzzi: „Domnul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din fund”, sau: „Imensitate, veșnicie/.../ Cu ce supremă ironie/ Arăți în fund un cimitir”, sau: „E toamnă... metalic s-aud/ Gorniștii, în fund, la cazarmă”), Voiculescu („Din fund amara sevă suind, se îndulcește”), Neculuță („Prin codri adînci, prin fund de zări”), însă nu și pe Șt. O. Iosif, în versurile căruia „fund” apare de mai multe ori: „O turlă luce tocma-n fund”, „Glas de bucium sună-n fund/ Ca o rugăciune...”, „Și vijelios se-nalță/ Pulberea departe-n fund” etc.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aud:/ - La muncă!” („Un cîntec”). Față de cei ce alcătuiesc „eroua lume muncitoare”, Bacovia are mereu o atitudine empatică. Uneori într-o singură imagine el surprinde condiția unei întregi categorii: „La geamul unei fabrici o pală lucrătoare/ Aruncă o privire în zarea de azur”. Alteori dă dovadă că înțelege atît „voioasele vechi moravuri” de Arminden, „plăcerile de o zi”, cît și starea de „post festum”, cu întoarcerea „Spre necesarul randament/ Din monotona Muncă”. în fine, munca îl deprinde cu anonimatul („voi fi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
să-și amintească din cînd în cînd această frază a lui Grigore Tabacaru: „Catedrala din poezia lui poate fi orice catedrală; ea este însă catedrala Sf. Neculai din Bacău; grădina este grădina publică a orașului, codrii sînt de la Hemeiuși din zare; abatorul e cel de pe malul Bistriței, pînă și ploaia și toamnele sînt ale Bacăului”. Deși presupun un lung șir de nuanțări, afirmațiile acestea sînt încă valabile. Apoi, mai e și Casa Bacovia, statuia Bacovia, Școala Bacovia. Dar toate împreună nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sursa tuturor relelor și neîmplinirilor noastre, ci "clonele lui Mitică", ectoplasmele lipsite de coloană vertebrală și onoare, cinici și corupți, bipezi fără scrupule și caracter. Asemeni rozătoarelor mutante născute în preajma unui reactor atomic, ele s-au răspândit rapid în patru zări, ducând morbul pierzaniei peste tot. Nu, acești "mitici" nu au în mod necesar, toți, buletin de capitală, dar se adapă trainic de la iradianta nelegiure dâmbovițeană, nelăsându-i pe cei neasemeni lor să viețuiască decent, sporind, malefic, tumoral, răul pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!”(Eminescu). (exclamație patetică); „O, te-admir, progenitură, de origine romană!”gradație (climax): cunoaștere progresivă (ascendentă): „O, te văd, te-aud, te cuget, tânără și dulce veste.” (M. Eminescu) „Mă uit la vulturul din zare Cum zboară puternic și lin Acum e cât corbul de mare Cât pumnul abia, cât albina Și-n urmă-l Înghite lumina...” - hiperbolă: exagerearea expresiei (mărind imaginea); „Sălbatecul vodă e-n zale și fier și zalele zuruie crunte...” (G. Coșbuc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns În adâncimi de Întuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii tainăși-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micșorează, ci tremurătoare mărește și mai tare taina nopții, așa Îmbogățesc și eu Întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister și tot ce-i nențeles se schimbă-n nențelesuri și mai mari sub ochii meicăci eu iubesc și flori și ochi și buze și morminte...” Teoria filosofică a lui Blaga este ulterioară momentului scrierii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
niciodată subiectul nu va ajunge pe această cale la un adevăr absolut. Demersul pozitivist, rațional, „sugrumă vraja”, diminuează trăirile inefabile implicate. Pe această cale, spre „lumea mea”, metafora „corola de minuni” cunoaște substituiri multiple: „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. „Lumina” poetului, bazată pe un asemenea demers cognitiv se opune „luminii altora”. Ea adaugă un nou spor de „nențeles” peste „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. Îmbogățirea Întunecatei zări „cu largi fiori de sfânt mister” reprezintă revelația asupra unei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
metafora „corola de minuni” cunoaște substituiri multiple: „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. „Lumina” poetului, bazată pe un asemenea demers cognitiv se opune „luminii altora”. Ea adaugă un nou spor de „nențeles” peste „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. Îmbogățirea Întunecatei zări „cu largi fiori de sfânt mister” reprezintă revelația asupra unei lumi ce se recrează mereu, schimbânduse „-n nențelesuri și mai mari”. Izvorul tainelor, minunilor, vrajei, misterului se află „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”. Dacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
minuni” cunoaște substituiri multiple: „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. „Lumina” poetului, bazată pe un asemenea demers cognitiv se opune „luminii altora”. Ea adaugă un nou spor de „nențeles” peste „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. Îmbogățirea Întunecatei zări „cu largi fiori de sfânt mister” reprezintă revelația asupra unei lumi ce se recrează mereu, schimbânduse „-n nențelesuri și mai mari”. Izvorul tainelor, minunilor, vrajei, misterului se află „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”. Dacă prima frază poetică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
moartea. Motivul blagian al luminii, opus celui al Întunericului, are În poezia „Eu nu strivesc...” o altă semnificație. Lumina sugerează aici puterea limitată a rațiunii omenești de a cunoaște lumea, În vreme ce Întunericul este depozitarul misterului exprimat prin „taina nopții”, „Întunecata zare” și „morminte”. Lumina poetului este lumina iubirii. Ea aruncă un nou văl de mister peste zonele cunoașterii. „... așa Îmbogățesc și eu Întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister...” Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” trebuie privită
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a rațiunii omenești de a cunoaște lumea, În vreme ce Întunericul este depozitarul misterului exprimat prin „taina nopții”, „Întunecata zare” și „morminte”. Lumina poetului este lumina iubirii. Ea aruncă un nou văl de mister peste zonele cunoașterii. „... așa Îmbogățesc și eu Întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister...” Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” trebuie privită și din perspectiva că ea reprezintă o confesiune lirică a poetului. Ea se Înscrie pe linia unei arte poetice. Dincolo de semnificațiile filosofice, poezia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ion Pillat: Aci sosi pe vremuri comentariu „La casa amintirii cu-obloane și pridvor, Păianjeni zăbreliră și poartă și zăvor. Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc De când luptară-n codru și poteri și haiduc. În drumul lor spre zare Îmbătrâniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Caliopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Zări subțire-o fată În largă crinolină. Privind cu ea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ș” devinte mai puțin aspru urmat de „e”. Se poate vorbi la Eminescu despre un așa numit simbolism fonetic, chiar dacă În poemul „Luceafărul” este mai puțin evident. Alternanța consoanelor sonore „l” și „r” din strofa: „Privea pe mare cum pe zări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări Corăbii negre duce...” sugerează mișcarea apei; parcă auzim clipocitul valurilor mării. Particularități morfologice Substantivul adjectivul Edgar Papu remarcă predominanța substantivelor masculine În „Luceafărul”, aceasta fiind legată de problematica geniului. Dintr-o statistică realizată de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
admite că somnul e o presimțire a morții: „Iar ea vorbind cu el În somn, Oftând din greu suspină...” Prin somn, Cătălina intră În relație cu lumea nemuritoare, de fapt cu lumea de dincolo de moarte. 4.În strofa: „Privea În zare cum pe mări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări / Corăbii negre duce...” există o bogată sugestie metaforică. Marea este o metaforă cu sensuri multiple. Adâncul misterios al mării este un permanent izvor al visului romantic. 5. Aspirațiile luceafărului către lumea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a răsplătit Cu o grămadă de kosoni, Și-au scris istoricii latini Într-o notiță scurtă, seacă, C-au fost primiți ca membri plini Și în Academia dacă. S-au scurs așa vreo cîțiva ani, Iar via se întinse-n zări, Că hrăpăreții de romani Au pus gînd rău întregii țări. Belșug de băuturi bețive Se raportau în fie-ce an, Și-au declarat, găsind motive Primul război daco-roman. Dar legiunile, se știe Dădură iama prin butoaie Și cînd intrară-n bătălie
BALAD? VITICOL? by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84341_a_85666]
-
Popescu în volumul «Viața lui V. Voiculescu» (Editura „Vestala”, București, 502008, p. 105), V. Voiculescu îi adresa o epigramă, preluată de la Ion Apetroaie, vizând volumul Albastru, semnat de prietenul său : Deprins c-o singură culoare Oricând e-n joc cer, zare, astru, Mă prinz că pentru Tutoveanu Și cerul...gurii e albstru. În fondurile documentare ale Bibliotecii Naționale, scrie în cartea amintită, se păstrează o fotografie în care V. Voiculescu și G. Tutoveanu apar alături, pe spatele căreia medicul-poet a așterut
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
ridicând-o pe o treaptă în care verva îl apropie de Caragiale, iar vigoarea plastică îl pune cu greu alături de altcineva, la noi. De unde începe lumea lui Voiculescu ? Ea are, ca și luna, voaluri fantomatice de aburi, fruntariile pierdute în zări, într-un nețărmurit geografic greu de închipuit, în care crânguri de cerbi, oameni, herghelii de cai petrec și cutreieră nemărginiri de spații, viscolite de arșițe și zăpezi, înecate în ierburi și fum de nouri. E un univers halucinant, o Dacie
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de părinții tăi, îți sărută poala și îți aduce avuții din ținuturile de unde soarele răsare, și de unde soarele apune (A. Russo). În a doua propoziție, subiectul Dunărea nu mai este repetat, având de-a face cu un subiect subînțeles. În zare zurgălăii de sănii... Suflet nins... (I. Pillat). În acest poem într-un vers sunt două propoziții eliptice de predicat. Prezența subiectului zurgălăii în prima propoziție și a complementului direct suflet, în a doua, pun în evidență elipsa celor două predicate
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
6 Idem, p. 351. 7 Vezi idem, p. 122. 8 Vezi Stati, p. 25. 9 Aurel Nicolescu, Probleme de sintaxă a propoziției, București, Editura Științifică, 1970, p. 14. Autorul dă, în această privință, un citat din poetul I. Pillat: În zare zurgălăii de sănii... Suflet nins..., în care se constată "elipsa celor două predicate, care pot fi sună și am". Această elipsă "nu afectează comunicarea, deoarece înțelesul global reiese din contextul exprimat". 10 Vezi Stati, pp. 19, 23-24. 11 Cf. Pușcariu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Way. Dincolo sculptorul, aici mama natură, a dăltuit cu timpul în stânca calcaroasă, realizând o pădure de ace, dând impresia că te afli printre vârfurile Domului din Milano. Drumul e îngust și oarecum periculos, neavând niciun parapet. De aci, în zare, se întinde o câmpie, rezervația indienilor. Nu departe de aici e renumita localitate Wounded Knee, unde la 29 Decembrie 1899 a fost măcelărit un grup de Sioux de către detașamentul de cavalerie nr. 7. Lupta indienilor pentru pășune și pentru vânat
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
bătrânului Schloss din Berlin; ofițerul, ca un zeu pe sprintenul său cal alb cu coama tunsă scurt, cu coiful de argint, se ridică deasupra infanteriștilor care-l înconjoară și a căror amplă legănare sacadată pare să-l aducă spre alte zări, împreună cu calul său. Un prodigios simbol războinic înaintează în fruntea regimentului; este catargul lung al unui steag, garnisit cu cozi de cal colorate în roz și bleu printre care strălucesc clopoței auriți. Infanteriștii cântă o arie veselă, regimentul se dezlănțuie
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]