70,637 matches
-
scoatem în evidență influxul enorm, bipolar al fenomenului globalizării, asupra problematicii vieții persoanei și a comunității umane, să arătăm rolul comunității ecleziale în noul cadru cultural, social, economic, politic și etic. După cum am observat, una dintre preocupările Bisericii cu privire la globalizare constă în faptul că ea a devenit foarte repede un fenomen cultural. Persoanele care sunt implicate consideră globalizarea ca o pe o oportunitate, dar în mod evident, și un instrument care poate amenința normele sociale pe care le-au protejat, precum și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Numărul 15 integrează doctrina conștiinței accentuând libertatea ca element constitutiv al personalității. Este vorba de o autonomie care se împletește cu o teonomie, împletire a aceleiași personalități, dacă omul știe să o descopere. În al treilea text, primul dat important constă în separarea problemei interiorității subiectului (nr.14) de cea a conștiinței morale (nr.16) pentru a sublinia conștiința în aspectul său moral față de ceea ce indică o conștiință psihologică sau de un alt tip. Titlul paragrafului 16 devine „Demnitatea conștiinței morale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
adică scânteia conștiinței. Potrivit concepției sale, această scânteie nu se stinge niciodată, ne avertizează că facem răul când ne lăsăm învinși de plăcere, sau de mânie, sau când suntem păcăliți de către rațiune. Ceea ce este într-adevăr semnificativ pentru tratarea noastră constă în așezarea scânteii conștiinței alături de „Spiritul care mijlocește pentru noi prin gemete de neexprimat”. Făcând un salt în timp, este relevantă gândirea filosofului și teologului englez John Henry Newman (1801 -1890), mai ales pentru tema conștiinței ca loc al întâlnirii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
se referă la tendința de înlocuire a concepției de persoană legată de cea de substanță cu ideea de funcție. El observă că „modalitatea cea mai frecventă cu care se încearcă dizolvarea conceptului de substanță, reducându-l la cel de funcție, constă în a introduce orice afirmație într-o perspectivă evoluționistă: problemele de esență și de origine sunt negate și raportate în cadrul unui evoluționism omni-comprehensiv. În acest mod, și constatarea ontologică, și evaluarea morală nu sunt realizate făcând referire la forme și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este proprie. Termenul de „ipostază” este sinonim cu cea de persoană, deoarece există o subzistență proprie persoanei, fiind vorba de o subzistență relațională. Se afirmă că: „Unul din aspectele cruciale ale dezbaterii filosofice, activat de creștinism în jurul conceptului de persoană, constă tocmai în a stabili dacă ea indică substantia abstractă sau concretul subsistens. Direcția în care se îndreaptă teologia trinitară este evident cea de singularitate a persoanei, a concretului său individual, a ființei sale ca subiect sau substrat, o substantia individua
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
fie „forma unui trup muritor”, gândirea lui Toma poate fi schițată în câteva puncte fundamentale: „sufletul rațional este forma” pentru esența sa; aproape ca o consecință logică „sufletul rațional este singura formă care este în om”, menționând că „omul nu constă din trup și suflet, ci din suflet și materie primă”; Corpul este „materia informată de suflet”, unde sufletul nu depinde de trup; „sufletul nu este omul și nu este persoana”, dar avem omul ca o substanță complexă apărută din unirea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
termeni etico-epistemologici, cunoașterea morală este rodul unui proces rațional, luminat de credință, care rămâne în cadrul limitelor și posibilităților cognoscitive umane, dar care află în credință punctul de referință esențial pentru o auto-plasare teologică. Această noutate, din punct de vedere terminologic, constă în cele două expresii: „lumina evangheliei” și „experiența umană”, ultima necunoscută moraliștilor pre-conciliari. Din punct de vedere al izvoarelor teologiei morale, noutatea rezidă în faptul că a sintetizat cu o singură expresie - „lumina evangheliei” - diverse izvoare primare, iar cu cealaltă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
iubirea lui Dumnezeu Tatăl (In 10, 17-18). Isus revelează chipul profund al lui Dumnezeu: Dumnezeu este caritate (1 In 4, 8). Raportul lui Dumnezeu cu omul devine sensul existenței umane (In 17, 20-26). Unicul izvor al datoriei morale în N.T. constă în faptul că Dumnezeu ne-a iubit (1 In 3, 16) și acceptarea credinței în Isus Cristos înseamnă acceptarea darului de sine ca unic sens al vieții. Legea morală pentru creștin nu mai constă într-o serie de precepte, ci
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
izvor al datoriei morale în N.T. constă în faptul că Dumnezeu ne-a iubit (1 In 3, 16) și acceptarea credinței în Isus Cristos înseamnă acceptarea darului de sine ca unic sens al vieții. Legea morală pentru creștin nu mai constă într-o serie de precepte, ci într-o viață trăită după logica lui Dumnezeu, logica dăruirii de sine. Urmarea lui Cristos este proiecție în istorie, în concretețea oricărui moment, în dedicarea față de caritate. Raportul dintre evanghelie și experiență ne oferă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
puterii care o promulgă”. Al doilea moment: cel care reușește să facă distincția între binele subiectiv (legat de intenția omului) și cel obiectiv (legat de voința lui Dumnezeu) este Toma de Aquino. După doctrina sa, prima regulă a legii naturale constă în imperativul „fă binele și evită răul!”, iar pe baza acestuia, „binele moral constă în orientarea fundamentală spre Dumnezeu”, în timp ce „răul moral există numai atunci când se răspunde în mod negativ la chemarea absolută a lui Dumnezeu”. Această primă regulă are
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
binele subiectiv (legat de intenția omului) și cel obiectiv (legat de voința lui Dumnezeu) este Toma de Aquino. După doctrina sa, prima regulă a legii naturale constă în imperativul „fă binele și evită răul!”, iar pe baza acestuia, „binele moral constă în orientarea fundamentală spre Dumnezeu”, în timp ce „răul moral există numai atunci când se răspunde în mod negativ la chemarea absolută a lui Dumnezeu”. Această primă regulă are nevoie de norme operative care obligă și interzic. În acest sens, legea naturală se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
asupra căreia încercăm să reflectăm cu atenție se intitulează „Ultima carte a Bibliei creștine și nonviolența: un oximoron?”. După cum indică și termenul oximoron (gr. oxymoron, de la oxys, ascuțit, pătrunzător și moros, - tocit, prost) este vorba de un procedeu stilistic care constă în a apropia, în aceeași expresie, termeni cu o semnificație contradictorie și, în cazul nostru, probează posibilitatea de a concilia imagini derutante ale apocalipsei, care evocă răvășiri cosmice, războaie, temeri, sânge, moarte, cu tema nonviolenței și lansează o sfidare: în pofida
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
identifice noua comunitate pe care vrea să o întemeieze, în care mânia este învinsă prin reconciliere, setea de plăcere este ținută sub control și iubirea dușmanilor ia locul urii. De aici rezultă că aspectul cel mai important al acestei comunități constă în depășirea violenței prin iubirea dușmanilor. R. Schnackenburg, punând în discuție contextul istoric al timpului, se întreabă dacă Isus nu a cerut renunțarea la violență, ținând cont de istoria care de secole a caracterizat viața acestui popor. Același biblist german
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
consideră cultele milenariste, în termeni economico-politici, ca „religii ale celor oprimați”, răspunsuri ale unor lucrători deposedați și ale unor minorități în condiții de opresiune industrială și colonială (Eric Hobsbawn). Alții încearcă să demonstreze că factorul principal care determină ambientul apocaliptic constă în calamitățile naturale și cele cauzate de om (nu doar moarte și distrugere, dar și evenimente care simbolizează pierderea controlului și a sensului), care predispun la o convertire milenaristă (Michael Barkun, Barry Brummett). Ceea ce a alterat în mod fundamental situația
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
moarte și distrugere, dar și evenimente care simbolizează pierderea controlului și a sensului), care predispun la o convertire milenaristă (Michael Barkun, Barry Brummett). Ceea ce a alterat în mod fundamental situația culturală și socială în cadrul discursului apocaliptic, după opinia acestor autori, constă în apariția tehnologiilor de comunicare în masă care creează o nouă conștiință despre timp și despre relevanța acțiunii istorice. Sunt actuale, pe această linie de gândire, cuvintele sfântului Augustin, care amintea creștinilor preocupați de venirea unui eveniment apocaliptic că semnele
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pe o lipsă a binelui: puterea răului nu oferă o imagine despre viața reală, ci o viziune aparentă despre viață; răul este negarea oricărei expresii a iubirii, izolarea de ceilalți se învecinează cu moartea. Mesajul „religios” al basmelor, după Tolkien, constă într-un îndemn semnificativ: nu negarea suferinței și a durerii, a posibilităților unei înfrângeri, ci refuzul disperării și negarea înfrângerii finale. În reflecția noastră de până acum am relevat câteva interpretări neadecvate, aproximative, care refuză să vadă Cartea Apocalipsului în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
credincioșilor, care fac apel la dreptatea lui Dumnezeu prin intermediul rugăciunii și martiriului lor. Arma lor de apărare era cuvântul lui Dumnezeu, căruia iudaismul îi atribuia un rol decisiv în contextul judecății escatologice. Un ultim aspect pe care l-am subliniat constă în faptul că acest cuvânt al lui Dumnezeu distruge doar operele rele și păcatele oamenilor, dar nu distruge omul și nu-l condamnă în mod definitiv. Așadar, Cartea Apocalipsului vorbește de nimicirea bestiei, a dragonului și, în sfârșit, a morții
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pentru a putea atinge problema posibilității femeilor de a avea acces la carismele Duhului. El afirmă că în baza descrierii reuniunilor cultuale, după cum rezultă în 1Cor 11,4-5, practica rugăciunii publice și a profeției era posibilă femeilor asemenea bărbaților. Profeția constă în a lua cuvântul pentru a îndemna și a edifica. După 1Cor 12,7, ea este una dintre „manifestările Duhului pentru utilitatea tuturor” (tó symphéron). Ea poate să fie considerată în funcția Duhului, Domnului, sau a lui Dumnezeu Tatăl: în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pe oameni la bine și pentru a face dreptate. Deci nu este vreun motiv pentru a specula în privința unei noi adaptări a termenului „ministerial” referitor la o femeie, ca și cum ar fi vorba de inovație gramaticală, în mod specific creștină. Noutatea constă în faptul că toate responsabilitățile în Biserică au fost definite în termeni de slujire. Este suficient pentru a înțelege că Febe realizează în Biserica locală din Cancreea o slujire a cărei natură nu este precizată. Unele studii au constatat că
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
funcția integrativă (controlul social asupra propriilor membri), și, pe de altă parte, funcții personale (care privesc familia ca grup social și comunitate), adică funcția conjugală (integrarea dintre soț și soție), funcția parentală (integrare părinți - copii), funcția fraternă (integrare frați-surori). Criza constă în faptul că familia nu mai absolvă aceste funcții, în special cea instituțională: de exemplu, familia - societate comercială, față cea tradițională, consumă ceea ce produce și produce ceea ce consumă, iar funcția protectivă, care garantează siguranța economico-socială, este delegată Statului în vederea asigurării
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
valoarea iubirii, a fidelității, a iertării și a dialogului care fondează legătura intimă dintre ei. - Fidelitatea și indisolubilitatea: promisiunea fidelității indisolubile este în strânsă legătură cu încrederea în sine și în Dumnezeu, și speranța în ajutorul său. Natura fidelității nu constă în a face ceva nou, ci în a menține ceea ce deja există, cu scopul de a-l ajuta să se dezvolte în pofida tuturor dificultăților spre realizarea sa finală. Această atitudine se leagă de faptul că valoarea pe care o considerăm
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
va avea ca punct de plecare selecția în baza eficienței și a utilității. Această situație critică este accentuată și de trecerea rapidă de la comunitatea reală, la comunitatea virtuală, mediată de mijloacele mass-media moderne. Ceea ce nu ar trebui să uităm, însă, constă în faptul că „familia se prezintă ca un sistem de relații originare în devenire, în complexitatea interacțiunii dintre componenții ei și ambientul extern”, și este „locul unde se structurează și se consolidează de la început identitatea personală și sensul de apartenență
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
oferit terapiile sale fizice, deoarece bolnavului trebuie să-i ofere, după cum codurile deontologice obligă, și asistența umană de ordin moral”. 1. Corpul și valoarea 1.1 Valoarea corpului din perspectivă personalistă Întrebarea care provoacă reflecția noastră este următoarea: în ce constă valoarea corpului? R. Lucas Lucas, în cartea sa Antropologia e problemi bioetici, vorbește de două semnificații care privesc corpul: corpul - obiect care indică realitatea obiectivă, considerată ca un obiect între alte obiecte, corpul plantelor sau corpul mineral și corpul - subiect
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
esențiale. Filosofia antică greacă este marcată, în principal, de două linii de gândire, platonică și aristotelică, divergente între ele în multe privințe, și o a treia care își are rădăcinile în gândirea lui Pitagora. Filosofia platonică Concepția platonică a naturii constă în dualismul care își are originea în intuiția lumii ideilor, pe baza căreia lumea reală nu este perfectă, nici bună, pentru că este ruptă de lumea ideilor. Totuși, tendința este aceea de a face să coincidă lumea reală cu cea ideală
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
școli etice, de la care Hypocrate va lua principalele elemente. Metoda științifică este caracterizată de o abordare nu a priori, ci a posteriori. Pe lângă aceasta, se diferențiază de cea aristotelică prin faptul că nu este preocupată să stabilească relații cauzale. Ea constă într-o metodă pe care am putea să o definim descriptivă, în care boala este văzută ca un fenomen natural, contemplat în manifestările sale. Nu este important dacă obiectul care o cauzează este natural sau supranatural, de natură cosmică sau
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]