KorAP: Find »[drukola/base=fundamental & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...2719 2720 2721 ...2838 >

70,946 matches

Corola-website/Law/272313_a_273642

ideal de infracțiuni (într-un număr corespunzător numărului de victime) doar în materia infracțiunilor contra persoanei, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, în virtutea valorilor sociale ce ar putea fi lezate prin categoria de infracțiuni menționată, valori care se referă la drepturile fundamentale ale individului (dreptul la viață, la integritate corporală ori la libertate fizică și psihică). 34. Așadar, ori de câte ori prin acțiunea/inacțiunea unică a autorului se aduce atingere unui număr de două sau mai multe patrimonii, va exista o singură infracțiune contra

DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272313_a_273642]
Corola-website/Law/272362_a_273691

asupra activității acestora, se reglementează prin lege organică, ca expresie a importanței și valorii pe care legiuitorul constituant o conferă serviciilor publice de radio și televiziune. De altfel, aceste servicii constituie una dintre modalitățile principale de exercitare a două drepturi fundamentale într-un stat de drept, respectiv libertatea de exprimare și dreptul la informație, aflate în strânsă interdependență. 11. Cu privire la prima susținere din sesizarea de neconstituționalitate, Biroul permanent al Camerei Deputaților arată că art. 19 alin. (1) din Legea nr. 41

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
din Legea nr. 41/1994 , invocat în Hotărârea Parlamentului nr. 5/2016 , nu a fost declarat neconstituțional și nici nu a fost abrogat, fiind în vigoare, iar sintagma "norma prezumat neconstituțională" folosită de autorii sesizării nu este consacrată în Legea fundamentală ori în legislația infraconstituțională, precum Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Pentru aceste motive, constatarea neconstituționalității dispozițiilor din art. 19 alin. (1) și alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 este

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
Astfel, legea la care fac referire autorii sesizării este, contrar susținerilor acestora, prezumat constituțională până în momentul în care neconstituționalitatea sa este stabilită de către Curtea Constituțională. 12. În ceea ce privește faptul că autorii sesizării consideră incidente dispozițiile art. 76 alin. (2) din Legea fundamentală în cazul adoptării Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 , norma-cadru în materia hotărârilor, invocând câteva decizii ale Curții Constituționale pronunțate în spețe diferite, Biroul permanent al Camerei Deputaților apreciază că aceștia fac abstracție de interesul public ocrotit prin norma constituțională înscrisă

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
autoritatea publică autonomă Curtea Constituțională", prin refuzul de a redacta hotărârile privind numirea/respingerea directorului general al Societății Române de Televiziune, Biroul permanent al Camerei Deputaților arată că atribuțiile Curții Constituționale, ratione materiae, sunt strict și limitativ prevăzute în Legea fundamentală și în Legea nr. 47/1992 , competența acesteia neputând fi extinsă la alte situații. În plus, este exclus să se poată deduce invocarea unui potențial conflict juridic de natură constituțională în sensul art. 146 lit. e) din Constituție, pe calea

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
mult, art. 146 lit. e) din Constituție nu are incidență și pentru că subiecții, părți la conflictele juridice de natură constituțională, nu pot fi, conform Constituției și interpretării date de către instanța de contencios constituțional dispozițiilor art. 146 lit. e) din Legea fundamentală, decât autoritățile publice la care se referă titlul III din Constituție, Curtea Constituțională nefiind o asemenea autoritate publică, ci una autonomă în raport cu autoritățile publice. Pentru argumentele invocate, sesizarea cu un atare obiect este inadmisibilă. 14. Biroul permanent al Senatului nu

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
alin. (5) din Constituție. Totodată, controlul parlamentar asupra acesteia, precum și obligația de a fi organizată potrivit unei legi organice sunt prevăzute tot prin textul Constituției. Prin urmare, întrucât existența acestui serviciu public este prevăzută de norma constituțională, rezultă că Legea fundamentală a conferit acestuia o importanță constituțională. 25. În privința hotărârilor care prin obiectul lor vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional, Curtea a reținut că norma de referință, în cadrul controlului de constituționalitate exercitat, poate fi atât o dispoziție

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
cont de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. O atare orientare a Curții este dată de domeniul de maximă importanță în care intervin aceste hotărâri - autorități și instituții de rang constituțional -, astfel încât și protecția constituțională oferită autorităților sau instituțiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
Astfel, pentru a exercita competența prevăzută de Constituție, Curtea trebuie să fie sesizată la cererea "Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a prim-ministrului sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii". Subiectele de drept pe care Legea fundamentală le îndrituie��te a sesiza Curtea sunt limitativ prevăzute, dispoziția constituțională nedistingând după cum autoritățile pe care le reprezintă sunt sau nu părți în conflictul cu care sesizează Curtea. 34. Examinând sesizarea formulată, Curtea constată că senatorii și deputații nu se

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
a constituționalității lor. 37. Pornind de la aceste premise, Curtea reține cele statuate în jurisprudența sa, respectiv în Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015 , la paragrafele 27-29. În ceea ce privește adoptarea hotărârilor fiec��rei Camere sau ale Camerelor reunite ale Parlamentului, Legea fundamentală stabilește, în cuprinsul art. 76 alin. (1) și (2), cvorumul decizional necesar adoptării acestor acte juridice, realizând o distincție între hotărârile parlamentare care se adoptă cu majoritatea absolută de voturi, recte cele referitoare la adoptarea sau modificarea regulamentelor parlamentare, și

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
legal de ședință, regula care guvernează adoptarea hotărârilor Parlamentului este întrunirea cvorumului decizional al majorității simple de voturi, respectiv jumătate plus unu din numărul senatorilor și/sau deputaților prezenți la ședință, excepțiile de la această regulă fiind expres prevăzute de Legea fundamentală. Astfel, pe lângă situația reglementată de art. 76 alin. (1) referitoare la hotărârile prin care se adoptă sau se modifică regulamentele parlamentare, Constituția mai prevede patru situații în care Parlamentul, în Camere reunite, adoptă hotărâri cu votul majorității absolute a membrilor

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
mai reținut că autonomia regulamentară dă dreptul Camerelor Parlamentului de a dispune cu privire la propria organizare și procedurile de desfășurare a lucrărilor parlamentare. Ea constituie expresia statului de drept, a principiilor democratice și poate opera exclusiv în cadrul limitelor stabilite de Legea fundamentală. Autonomia regulamentară nu poate fi exercitată în mod discreționar, abuziv, cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului sau a normelor imperative privind procedura parlamentară. Normele regulamentare reprezintă instrumentele juridice care permit desfășurarea activităților parlamentare în scopul îndeplinirii atribuțiilor constituționale ale forului

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
ale Parlamentului sau a normelor imperative privind procedura parlamentară. Normele regulamentare reprezintă instrumentele juridice care permit desfășurarea activităților parlamentare în scopul îndeplinirii atribuțiilor constituționale ale forului legislativ și trebuie interpretate și aplicate cu bună-credință și în spiritul loialității față de Legea fundamentală (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 209 din 7 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012, și Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015 , precitată). 40. În această lumină, relevante

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
membrilor prezenți la ședința comună a celor două Camere. 42. În concluzie, Curtea constată că, în acord cu jurisprudența instanței constituționale, Hotărârea Parlamentului nr. 5/2016 a fost adoptată cu respectarea prevederilor consacrate de art. 76 alin. (2) din Legea fundamentală, astfel încât criticile de neconstituționalitate formulate urmează a fi respinse ca neîntemeiate. 43. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. l) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1, 3, 10 și 27 din Legea nr. 47

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
Corola-website/Law/272382_a_273711

criticate, este sancționată persoana juridică pentru fapta unei persoane fizice, respectiv vânzătorul care nu a utilizat aparatul de marcat. 7. Judecătoria Botoșani - Secția civilă apreciază că textele de lege criticate nu aduc atingere dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Legea fundamentală. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 9

DECIZIE nr. 128 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) şi art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272382_a_273711]
octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 10 decembrie 2012). 19. Totodată, cu acest prilej, Curtea reține că legiuitorul este liber să reglementeze cu privire la răspunderea contravențională a persoanei juridice, întrucât niciun articol din Legea fundamentală nu interzice reglementarea unei astfel de răspunderi. Mai mult, titlul VI al părții generale din Codul penal reglementează cu privire la răspunderea penală a persoanei juridice. Prin prevederile legale criticate s-a intenționat responsabilizarea persoanei juridice cu privire la modul de alegere și supraveghere

DECIZIE nr. 128 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) şi art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272382_a_273711]
Corola-website/Law/274448_a_275777

proprietate privată, art. 126 referitor la realizarea justiției și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. Sunt invocate, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 privind dreptul de proprietate privată din Primul Protocol adițional la Convenție. 35. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84

DECIZIE nr. 365 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274448_a_275777]
Corola-website/Law/274375_a_275704

pentru medicamente uzuale are, în principal, următoarele atribuții: 1. verificarea și avizarea prescrierii medicamentelor uzuale; 2. detectarea precoce a reacțiilor adverse și a interacțiunii produselor medicamentoase; 3. monitorizarea frecvenței reacțiilor adverse cunoscute; 4. identificarea factorilor de risc și a mecanismelor fundamentale ale reacțiilor adverse; 5. estimarea aspectelor cantitative privind factorii de risc; 6. analizarea și difuzarea informațiilor necesare prescrierii corecte și reglementării circulației produselor medicamentoase; 7. verificarea utilizării raționale și în siguranță a produselor medicamentoase; 8. evaluarea și comunicarea raportului risc

REGULAMENT din 4 august 2016 de organizare şi funcţionare al Institutului Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274375_a_275704]
pentru medicamente citostatice are, în principal, următoarele atribuții: 1. verificarea și avizarea prescrierii medicamentelor citostatice; 2. detectarea precoce a reacțiilor adverse și a interacțiunii produselor medicamentoase; 3. monitorizarea frecvenței reacțiilor adverse cunoscute; 4. identificarea factorilor de risc și a mecanismelor fundamentale ale reacțiilor adverse; 5. estimarea aspectelor cantitative privind factorii de risc; 6. analizarea și difuzarea informațiilor necesare prescrierii corecte și reglementării circulației produselor medicamentoase; 7. verificarea utilizării raționale și în siguranță a produselor medicamentoase; 8. evaluarea și comunicarea raportului risc

REGULAMENT din 4 august 2016 de organizare şi funcţionare al Institutului Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274375_a_275704]
Corola-website/Law/274322_a_275651

Științe ale Securității Naționale, cu modificările și completările ulterioare, sumele alocate de la bugetul de stat Academiei de Științe ale Securității Naționale sunt cuprinse în anexa nr. 3/25 a Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, la capitolul 53.01 "Cercetare fundamentală și cercetare dezvoltare", titlul 51 "Transferuri între unități ale administrației publice". ... (2) În anul 2016, prin derogare de la art. 20 din Legea nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România, cu modificările și completările ulterioare

LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274322_a_275651]
Corola-website/Law/274521_a_275850

a cărei reglementare nu poate fi amânată. Elementele cuprinse în nota de fundamentare nu sunt de natură să justifice adoptarea ordonanței de urgență, iar nerespectarea exigențelor cuprinse în dispozițiile constituționale menționate atrage și înfrângerea art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că ordonanța de urgență menționată a fost adoptată abuziv și discriminatoriu, "în paguba și împotriva intereselor justițiabilului". De asemenea, se consideră că sunt încălcate dispozițiile constituționale referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, întrucât se

DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274521_a_275850]
instituția public�� respectivă. 8. Judecătoria Constanța - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, verificând dispozițiile supuse controlului de constituționalitate, în ansamblul normelor care reglementează desfășurarea procesului civil, și prin raportare la drepturile și libertățile fundamentale garantate la nivel constituțional, dar și convențional, instanța apreciază că acestea respectă cerința conformității, atât cu Constituția, cât și cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului. 9. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare

DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274521_a_275850]
Corola-website/Law/273860_a_275189

în condiții de siguranță; 3. anvergura și intensitatea auditului procesului; 4. măsuri de recompensare și recunoaștere a comportamentelor dorite; 5. evaluarea capacităților și a obiectivelor societății; 6. măsuri pentru menținerea standardelor de siguranță și de protecție a mediului, ca valoare fundamentală a societății; 7. sisteme formale de comandă și de control care includ membrii consiliului de conducere și conducerea superioară a societății; 8. abordarea privind competența la toate nivelurile societății; 9. măsura în care pct. 1-8 se aplică operațiunilor petroliere offshore

LEGE nr. 165 din 22 iulie 2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273860_a_275189]
Corola-website/Law/273948_a_275277

vigoare, motiv pentru care textele criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (12) și art. 24 din Constituție și prevederilor art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se susține că, întrucât sintagma "evidențele debitorului" este un element al ipotezei normei de incriminare a infracțiunii de bancrută frauduloasă, lipsa unei definiții legale a acesteia face imposibilă determinarea conținutului constitutiv al acestei infracțiuni, dar și a conduitei pe care

DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273948_a_275277]
Corola-website/Law/273961_a_275290

că, nici sub acest aspect, nu se poate susține că textul legal criticat afectează substanța dreptului de a fi ales. 12. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 sunt constituționale. În ce privește drepturile electorale fundamentale invocate, respectiv dreptul de vot și dreptul de a fi ales, se susține că, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, legiuitorul are competența exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art.

DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273961_a_275290]