72,558 matches
-
Animale și plante de pe aproape tot cuprinsul României. În special din zonele de stepa și câmpie (Animale:Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte,șerpi de casă,șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi,tei,porumbac,șoc,măceș,etc.). De câmpie,jos.Clima este temperat-continentală cu 4 anotimpuri,verile sunt fierbinți,adesea cu temperaturi
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
salcâmul pt. perdele de protective și cu utilizare că lemn de esență tare cu ritm mai mare de creștere. Bureții iuți, mânătărcile și ferigile se află în păduri. Tot felul de flori că viorelele, tamaiorii, cocoșeii, brebeneii, mărgăritarul, frăguțele sau plante medicinale că izma (mentă sălbatică), coada șoricelului, gălbenelele etc. sunt aproape peste tot. Măceșele pot fi culese până și iarna. Fauna: Pot fi întâlnite des căprioare cu cerbi, bursuci, iepuri, veverițe, nevăstuici, șoareci de câmp și vulpi. Fazanii se întâlnesc
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
sterilului rezultat din carierele de exploatare construite în comunele vecine. Ocupația locuitorilor a suferit transformări în ultima jumătate de secol, multă vreme ocupația principală fiind creșterea animalelor (ovine, bovine). La aceasta se poate adăuga și cultivarea terenurilor cu porumb, grâu, plante furajere, pomi și viță de vie. După anul 1970 a avut loc o reorientare a forței de muncă spre bazinele carbonifere Rovinari și Jilț inclusiv in cele doua termocentrale de la Rovinari si Turceni. Începând cu anul 1997,o dată cu reducerea extracției
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
fructiferi obișnuiți, corcodușul, mărul, părul, vișinul, gutuiul, prunul, cireșul și caisul sau zarzărul, cât și dudul, se găsesc prin curți. Dudul a fost la mare cinste până prin anii 60, când se creșteau intensiv viermi de mătase. Flora spontană ierboasă cuprinde plantele tipice de stepă, care au reapărut masiv în pârloage. Bozul, mușețelul, romanița, nalba, troscotul, două specii de urzici și laurul (datura) se întâlnesc de obicei pe maidane și pe marginea drumului. Două plante interesante și foarte rezistente la secetă sunt
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
viermi de mătase. Flora spontană ierboasă cuprinde plantele tipice de stepă, care au reapărut masiv în pârloage. Bozul, mușețelul, romanița, nalba, troscotul, două specii de urzici și laurul (datura) se întâlnesc de obicei pe maidane și pe marginea drumului. Două plante interesante și foarte rezistente la secetă sunt grașița și colții-babei.Pe ogoare locuitorii au de luptat la prășit cu faimosul pir, foarte greu de stârpit, cu mohorul sau bălurul,cornecii ghimpele,pălămida,loboda sau știrul, mărăcinii și alte buruieni. Prin
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
grașița și colții-babei.Pe ogoare locuitorii au de luptat la prășit cu faimosul pir, foarte greu de stârpit, cu mohorul sau bălurul,cornecii ghimpele,pălămida,loboda sau știrul, mărăcinii și alte buruieni. Prin grâu cresc maci sălbatici, neghină și albăstrele. Plantele cultivate sunt în majoritate cereale și floarea soarelui. S-a renunțat la cultivarea sfeclei de zahăr, care ocupa suprafețe mari până în 1990, dar a reapărut rapița.La plantele textile, cânepă, in și bumbac, mult cultivate odată, s-a renunțat de
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
mărăcinii și alte buruieni. Prin grâu cresc maci sălbatici, neghină și albăstrele. Plantele cultivate sunt în majoritate cereale și floarea soarelui. S-a renunțat la cultivarea sfeclei de zahăr, care ocupa suprafețe mari până în 1990, dar a reapărut rapița.La plantele textile, cânepă, in și bumbac, mult cultivate odată, s-a renunțat de tot, odată cu dispariția industriei casnice. La fel a pățit și ricinul. Până prin timpul războiului s-au cultivat și arahide, în zona nisipoasă, năut, mazăre, mei și sorg, acesta
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
și tot ce a insemnat CAP a fost distrus cu înverșunare, s-au replantat suprafețe cu viță de vie hibridă, pentru consumul propriu. Pe vremuri, în medicina populară, se foloseau mult așa numitele leacuri băbești, bazate în mare parte pe plantele din flora spontană. Aici se mai întâlnesc și acum sulfina, mușețelul, coada șoricelului, menta, nalba, pătlagina, pelinul și pelinița, tufele de măceș, porumbar, păducel, soc și corn, rugii de mure, iar prin curți mai sunt tei, ale căror flori se
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
se mai întâlnesc și acum sulfina, mușețelul, coada șoricelului, menta, nalba, pătlagina, pelinul și pelinița, tufele de măceș, porumbar, păducel, soc și corn, rugii de mure, iar prin curți mai sunt tei, ale căror flori se folosesc pentru infuzii. Dintre plantele de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe, papura la împletituri, cum ar fi rogojinile și vestitele sacoșe oltenești, papornițele, iar nuielele de răchită pentru împletit coșuri, garduri și pătule. Lintița și nuferii au dispărut odată cu lacurile. Despre
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Târgu Jiu-Râmnicu Vâlcea) la sud și de drumul județean 665 desprins din DN67 pe traseul Horezu - Vaideeni - Polovragi - Novaci - Bumbești Jiu. Denumirea localității, toponimie românească cu rezonanță particulară, a dat naștere la multe interpretări. Unii au pus-o în legătură cu o plantă numită povragă sau polvragă, folosită ca medicament; alții au derivat-o de la un cuvânt grecesc compus, care ar însemna mult stâncoasă (Ghenadie Enăceanu); sau de la cuvintele slave indicând o jumătate de vale cu maluri râpoase (Iorgu Iordan); iar alții au
Comuna Polovragi, Gorj () [Corola-website/Science/300466_a_301795]
-
odată cu desfințarea Regiunii Autonome Maghiare, a trecut în administrarea județului Harghita. Economia localității se bazează pe activități în domeniul materialelor de construcții, a exploatării și prelucrării primare a lemnului, comerțului și agroturismului. Activitatea de bază rămâne însă agricultura prin cultura plantelor și creșterea animalelor.
Lupeni, Harghita () [Corola-website/Science/300479_a_301808]
-
așezat o placă comemorativă pe zidul de fortificație al bisericii romano-catolice. Între anii 1762 - 1851, satul Cozmeni a făcut parte din Compania a II-a a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe: cultura plantelor (în special pe cultura cartofului), creșterea animalelor, comerțul cu produse agricole și agroturism. În mod tradițional, localnicii folosesc pentru uz casnic saramura concentrată extrasă dintr-o fântână de slatină. Biserica romano-catolică
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
din 1968, după desfințarea Regiunii Autonome Maghiare, de județul Harghita. Economia localității este bazată pe activități în domeniul exploatării și prelucrării primare a lemnului, materialelor de construcții, prelucrării laptelui, comerț și agroturism. Activitatea de bază rămâne însă agricultura, prin cultura plantelor și creșterea animalelor.
Mărtiniș, Harghita () [Corola-website/Science/300480_a_301809]
-
Betula nana) și sălcia pitica (Salyx repens) - relicte glaciare. Dintre formațiunile ierboase ocrotite sunt de menționat: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), bulbucii de munte (Trollius europaeus), limba siberiana (Lingularia sibirica), trifoiul lutrei (Manyanthes trifoliata). Nu este lipsită de interes nici prezenta plantelor medicinale și aromatice. Există 2 arii protejate: Pădurile din jurul depresiunii dețin importante resurse cinegetice ocrotind și animale protejate prin lege: cerb carpatin (Cervus elaphus carpaticus), râs (Lynx lynx), mistreț (Sus scrofa), iepure (Lepus europaeus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), jderul
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi. În perioada interbelică localitatea aparține teritorial județului Ciuc, iar din anul 1968, odată cu desfințarea Regiunii Autonome Maghiare, de zona teritorială a județului Harghita. Economia localității este una predominant agrară, bazată pe cultura plantelor, exploatarea fânețelor și creșterea animalelor.
Mihăileni, Harghita () [Corola-website/Science/300481_a_301810]
-
Secuieni a aparținut Scaunului Odorhei, apartenență care a încetat în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi, în urma destrămării statului imperial multinațional, Austro-Ungaria. Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor.
Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/300487_a_301816]
-
iar minimul lunii februarie (25 mm). Cantitatea de precipitații maxime anuale în 24 h, înregistrată în Voluntari a fost de 780 mm în data de 6.07.1970. Importanța deosebită a acestor precipitații este vădită în dezvoltarea vegetației spontane, a plantelor de cultură și în asigurarea unui climat propice pentru habitatul uman. Există un deficit de umiditate identificat de caracterul negativ al bilanțului hidric al suprafeței active, determinat de valoarea mai mare a potențialului de evapotranspirație față de cel al precipitațiilor. Aceste
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
cultivate și mai mult grădini ale populației de la case. Suprafață agricolă după modul de folosință are 917ha, ceea ce reprezintă aproximativ 20%din totalul suprafeței teritoriului administrativ al orașului Nucet. Numărul redus al populației ocupate în agricultură se datorează faptului că plantele cultivatesunt pentru nevoile proprii, fără a fi implicate în comerț. În ceea ce privește suprafață totală a orașului, 4111ha, aceasta este împărțită după cumreiese din tabelul de mai jos, în: -suprafață agricolă care include: suprafață arabila, pășuni, fânețe, însumând 917hha; -suprafață neagricola care
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
neregulat, cele mai mari cantități înregistrându-se vara. Vânturile bat predominant dinspre nord-est. Predomină pădurile de brad, molid și fag. Circa 10% din suprafața municipiului Săcele se caracterizează printr-un relief plan sau ușor ondulat, cu soluri fertile, favorabile culturii plantelor agricole. Restul teritoriului se situează în zona de munte, unde se întâlnesc toate formele geomorfologice caracteristice : câmpia piemontana, colinele piemontane Ciucaș și ale muntilor Bârsei, precum și culmile înalte ale acestor munti. Municipiul se află pe locul vechilor sate ce au
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
inundații în Polonia. Industria poloneză a fost concentrată în vest, în special în poloneză Silezia Superioară, și provincia adiacente Polonia Mică a lui Zaglebie Dąbrowskie, în cazul în care cea mai mare parte a minelor de cărbune și oțel de plante a fost localizat. Mai mult, plantele industria grea s-au situat în Częstochowa (Huța Częstochowa, fondat în 1896), Świętokrzyski Ostrowiec (Huța Ostrowiec, înființată în 1837-1839), Stalowa Wola (nou oraș industrial, care a fost construit de la zero în 1937 - 1938), Chrzanow
A Doua Republică Poloneză () [Corola-website/Science/298584_a_299913]
-
fost concentrată în vest, în special în poloneză Silezia Superioară, și provincia adiacente Polonia Mică a lui Zaglebie Dąbrowskie, în cazul în care cea mai mare parte a minelor de cărbune și oțel de plante a fost localizat. Mai mult, plantele industria grea s-au situat în Częstochowa (Huța Częstochowa, fondat în 1896), Świętokrzyski Ostrowiec (Huța Ostrowiec, înființată în 1837-1839), Stalowa Wola (nou oraș industrial, care a fost construit de la zero în 1937 - 1938), Chrzanow (Fablok, fondată în 1919), Jaworzno, Trzebinia
A Doua Republică Poloneză () [Corola-website/Science/298584_a_299913]
-
Resursele agricole sunt cele mai importante și ocupația de bază a locuitorilor este agricultura. Producțiile la hectar obținute la cereale nu sunt corespunzătoare condițiilor oferite de cadrul natural. Se cultivă grâul,porumbul dintre cereale,floarea soarelui,sfecla de zahăr dintre plante tehnice pe văile pârailor se cultivă legume iar în zona colinară apar livezi sau plantații de viță de vie. Se cresc bovine,porcine,ovine,cabaline,albine. Crescători de ovine sunt mai ales locuitorii satului Munteni tot aici sunt și câțiva
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
din lume, poate fi considerat și cel mai vechi prin cei circa 20-25 milioane ani de existență (exclusiv Marea Caspica și Lacul Aral) și unul dintre ""muzeele vii"", în care trăiesc aproximativ 800 specii de animale și 245 specii de plante endemice, proprii lui. Lacul, a cărui formă seamănă cu o semilună, ocupă o suprafață de 31.500 km², iar linia țărmului măsoară peste 2.000 de kilometri. Din punctul de vedere al mărimii, Baikal este a treia întindere de apă
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
de Nicolae Spafarovici, în drum spre China, l-a ocolit prin partea sud-vestică, făcându-i și o descriere amanunțită. De atunci lacul a constituit obiectul multor expediții, fapt ce a permis elucidarea problemelor deosebite privind geneza depresiunii, adâncimea, regimul hidric, plantele și animalele ce trăiesc în el. Astfel, lacul a fost cercetat de I. D. Cerski - după care s-a dat și numele vârfului de lângă localitatea Sludianka, înalt de 2090 m, din culmea Hamar-Daban - de V. A. Obrucev, E. V. Pavlovski, P.
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
Nahuatl "metztli" (Lună, astru ceresc) și "xictli" (buric). Alternativ, conform altor opinii, "mexictli" ar putea însemna "buricul [agavei numită] maguey" (denumire binomială, ) folosind cuvântul "metl" și particula locativă "co". Alte surse indică ca o posibilă origine a numelui numele unei plante, Mexitli (planta care crește în jurul lacului Texcoco), întrucât la data venirii populației Mexica în bazinul văii Mexico de astăzi, singurul loc unde le era îngăduit să se stabilească ar fi fost insula, pe care mai târziu a fost construit orașul
Azteci () [Corola-website/Science/298677_a_300006]