72,558 matches
-
sunt decorate cu un ornament aplicat cu vopsea cafenie-închisă, uneori roșie. Pe partea superioară a vaselor este aplicat un brâu din cercuri cu tangente, sub bazele vaselor sunt pictate linii orizontale. Pe câmpurile libere sunt desenate siluetele unor arbori, scărițe, plante stilizate, linii ondulate sau piezișe, ovaluri, figuri de animale, în special câini. Străchinile sunt desenate în interior și exterior cu festoane, cruci, cerculețe, șerpi, triunghiuri, semne solare. Tehnica de construcție folosită: piatră, resturi de lemn, ceramică. Situl este inclus în
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
ul ("Solanum tuberosum") este o plantă erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită. Planta este cultivată pentru acești tuberculi care sunt comestibili, bogați în amidon, motiv pentru care sunt folosiți în alimentație
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
ul ("Solanum tuberosum") este o plantă erbacee din familia solanaceelor, cu flori albe sau violete și tulpini subterane terminate cu tuberculi de formă rotundă, ovală sau alungită. Planta este cultivată pentru acești tuberculi care sunt comestibili, bogați în amidon, motiv pentru care sunt folosiți în alimentație, dar și ca furaj. ii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munților Anzi. În perioada precolumbiană, în zonele aflate azi în Chile
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
Franța, în 1763 „spițerul Armatelor”, Antoine-Augustin Parmentier, se încumetă să facă tot posibilul ca leguma să fie adoptată în Franța, încercând să găsească un leac al foametei. Însă, o violentă opoziție se declanșează și, în anumite provincii, se interzice cultivarea „plantei dăunătoare”. Parmentier a izbutit, totuși, să-i convingă pe Franklin, pe Lavoisier și pe rege, care își împodobește butoniera cu flori de cartofi. Planta nu era apreciată în Franța decât pentru calitățile ei ornamentale. În secolul al XVIII-lea, Parmentier
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
leac al foametei. Însă, o violentă opoziție se declanșează și, în anumite provincii, se interzice cultivarea „plantei dăunătoare”. Parmentier a izbutit, totuși, să-i convingă pe Franklin, pe Lavoisier și pe rege, care își împodobește butoniera cu flori de cartofi. Planta nu era apreciată în Franța decât pentru calitățile ei ornamentale. În secolul al XVIII-lea, Parmentier s-a străduit s-o introducă în alimentație și nu fără greutăți: primii cartofi aveau un gust acru. Parmentier a perfecționat metodele de semănat
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
și „a pus să fie păzite în mod ostentativ ziua, ca să îndemne populația să le fure noaptea”. Cartofii conțin amidon, vitamina C, fibre, proteine și mult potasiu. Cartoful conține glicoalcaloizi, cum ar fi solanina și ciaconina. Acești alcaloizi, care protejează planta, se găsesc în special în frunze, germeni, vlăstari și fructe. Expunerea la lumină, deteriorarea fizică și îmbătrânirea cresc conținutul de glicoalcaloizi din tuberculi, concentrațiile lor puternice aflându-se imediat sub piele. Gătitul la temperaturi de peste 170 °C distruge parțial aceste
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
moartea Agafiei, la data de 23 noiembrie 1577, urmașii ei vând satul domnului Petru Șchiopul pentru 3000 de zloți tătărăști, care la rândul lui dăruește satul Vălcești mănăstirii Galata. Din documente, reiese faptul că locuitorii se ocupau cu agricultura, cultivând plante (orz, ovăz, bob), crescând animale (oi, porci, cai), ocupându-se de asemenea și cu albinăritul. Pe Siret, în satul Vălcești existau 5 mori. Urmașii lui Petru Șchiopul vor întări satul Vălcești mănăstirii Galata. Asemenea documente sunt datate la 5 ianuarie
Bucecea () [Corola-website/Science/299346_a_300675]
-
obiectelor. Lentilele se bazează pe fenomenul de refracție a luminii, adică schimbarea direcției de propagare a acesteia la trecerea dintr-un mediu transparent în altul. În limba română cuvîntul "lentilă" provine din cuvîntul francez "lentille", care însemna inițial „linte”, o plantă ale cărei semințe comestibile au o formă biconvexă, iar apoi a fost folosit și pentru a desemna piesa optică avînd aproximativ aceeași formă. Cuvîntul francez provine la rîndul lui din latinescul "lenticula", care este forma diminutivă a lui "lens" (genitiv
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
similitudinii în doze de obicei infinitezimale. Farmacopeea franceză definește medicamentele homeopate ca preparate obținute prin metoda diluțiilor succesive. Dintre formele cele mai des întâlnite sunt: Tincturile primare se definesc ca preparate lichide extractive rezultate din amestecarea sucului proaspăt presat din plante cu alcool sau prin extracție din plante, părți de plante proaspete sau uscate. Soluțiile sunt preparate obținute prin dizolvarea substanțelor medicamentoase în solvenți adecvați. În funcție de solventul utilizat la preparare pot fi apoase sau hidroalcoolice. Remediile homeopate se prepară prin diluări
Homeopatie () [Corola-website/Science/299390_a_300719]
-
franceză definește medicamentele homeopate ca preparate obținute prin metoda diluțiilor succesive. Dintre formele cele mai des întâlnite sunt: Tincturile primare se definesc ca preparate lichide extractive rezultate din amestecarea sucului proaspăt presat din plante cu alcool sau prin extracție din plante, părți de plante proaspete sau uscate. Soluțiile sunt preparate obținute prin dizolvarea substanțelor medicamentoase în solvenți adecvați. În funcție de solventul utilizat la preparare pot fi apoase sau hidroalcoolice. Remediile homeopate se prepară prin diluări succesive ale ingredientului activ (de obicei pană
Homeopatie () [Corola-website/Science/299390_a_300719]
-
homeopate ca preparate obținute prin metoda diluțiilor succesive. Dintre formele cele mai des întâlnite sunt: Tincturile primare se definesc ca preparate lichide extractive rezultate din amestecarea sucului proaspăt presat din plante cu alcool sau prin extracție din plante, părți de plante proaspete sau uscate. Soluțiile sunt preparate obținute prin dizolvarea substanțelor medicamentoase în solvenți adecvați. În funcție de solventul utilizat la preparare pot fi apoase sau hidroalcoolice. Remediile homeopate se prepară prin diluări succesive ale ingredientului activ (de obicei pană la punctul în
Homeopatie () [Corola-website/Science/299390_a_300719]
-
Mill și Moseley Bog, precum și Clent Hills și Malvern Hills, care vor inspira mai târziu scene din cărțile sale, împreună cu orașe și sate ca Bromsgrove, Alcester, și Alvechurch, și locuri ca ferma mătușii. Mabel a observat la Tolkien dragostea pentru plante și botanică. Tânărul Tolkien adora să deseneze câmpii și copaci, dar lecțiile lui preferate erau cele de limbă, și mama lui l-a învățat bazele latinei foarte devreme. A învățat să citească de la patru ani și a putut scrie fluent
J. R. R. Tolkien () [Corola-website/Science/299443_a_300772]
-
Pentru botez, se uleiul catehumenal se aplică înainte de botezul propriu-zis. Canonic, botezul bizantin (și nu numai) se face prin scufundare, dar în Ardeal se face de obicei prin vărsare. Botezul este urmat de mirungere. Mirul se face din 33 de plante, și se sfințește de obicei de către episcopii în sobor, și mai rar de către vreun episcop singur. Ritul bizantin folosește pentru liturghie pâine dospită și sărată; cât despre potir, se folosește vin amestecat cu apă, dar apă caldă (ζεόν) se toarnă
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
de la începutul euharistiei. Alte hirotesii se fac independent de euharistie. În ritul bizantin maslul se face cu mai mulți preoți, de preferință șapte, iar uleiul se binecuvintează de șapte ori, chiar dacă sunt preoți mai puțini. Uleiul poate fi de orice plante. După rubricile vechi, uleiul trebuie să ardă într-o candelă în timpul maslului, și să nu se conserve după aceea, ci să ardă. După rubricile mai noi, uleiul de maslu nu arde în timpul tainei, ci se recuperează, pentru a fi întrebuințat
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
are o lungime de 286 km și un bazin hidrografic de 7.760 km². Pluviometria slabă și neregulată determină perioade de etiaj sau chiar de desecare totală a majorității cursurilor de apă cu debit mic. Flora cuprinde 2300 specii de plante sălbatice : din acestea circa 13% sunt specii rare. Printre arbori, stejarul, fagul, jugastrul și teiul domină. Republica Moldova este situată între două zone de vegetație : pădurea și stepa, care în trecut au fost acoperite de plante ierboase și vegetație forestieră. Cea
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
Flora cuprinde 2300 specii de plante sălbatice : din acestea circa 13% sunt specii rare. Printre arbori, stejarul, fagul, jugastrul și teiul domină. Republica Moldova este situată între două zone de vegetație : pădurea și stepa, care în trecut au fost acoperite de plante ierboase și vegetație forestieră. Cea mai mare parte din teritoriul Republicii Moldova este acum modificat de activitatea umană. Stepa a fost arată, scăzând semnificativ suprafața de pășune, cea mai mare parte a pădurilor a fost tăiată în secolul XIX, iar mlaștinele
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
nu este o ramură a biologiei morfologice care studiază formă și structura organismelor, ca și ale părților lor componente. În mod curent, termenul are mai ales o conotație medicală deși metodele anatomiei sunt aplicabile pentru orice organism pluricelular (inclusiv animale, plante, unele ciuperci). Studiul anatomiei este strâns legat de cel al fiziologiei, iar cu timpul (mai ales în secolul XX) din anatomie s-au desprins discipline complementare: histologia, embriologia, biologia celulară. Există mai multe variante ale anatomiei, care pot fi clasificate
Anatomie () [Corola-website/Science/298823_a_300152]
-
cel mai agreabil de a câștiga bani, dar important pentru mine nu este atât faptul de a scrie, cât ideile exprimate. Presupun că arta de a scrie poate fi cultivată, dar că nu e imposibil să cultivi claritatea profunzimilor, nici plantele rare". La întoarcerea sa, manifestă foarte puțină plăcere pentru domeniul afacerilor. În 1895 se produce evenimentul sentimental care va marca tot restul existenței sale: el devine iubitul Adei Cooper, seducătoarea soție a vărului său, maiorul Athur Galsworthy. Orfană de tată
John Galsworthy () [Corola-website/Science/298833_a_300162]
-
uimitoare: în grădini private pot fi găsiți arbori exotici ca migdalul, smochinul sau măslinul. „Grădina publică” a orașului o constituie dealul care se află vis-a-vis de orașul vechi, pe cealaltă parte a Neckar-ului unde sunt plantate diverse specii exotice de plante în grădinile de pe lângă drumul filosofilor. Acolo s-a reînceput și cultivarea viței de vie din anul 2000. Pe lângă acestea, mai există în Heidelberg o populație sălbăticită de papagali africani, și o populație sălbăticită de gâște cu aspect de lebădă aduse
Heidelberg () [Corola-website/Science/298853_a_300182]
-
vizitează insula, neexistând o populație islandeză de urși polari. Nu există reptile sau amfibieni autohtoni. Din punct de vedere , Islanda aparține provinciei Arctice a din cadrul . Circa trei sferturi din insulă sunt zone sterpe, fără vegetație; cea mai mare parte a plantelor o constituie iarba pășunilor consumată regulat de erbivorele domestice. Cel mai des întâlnit copac autohton din Islanda este mesteacănul nordic ('), care în trecut forma păduri ce acopereau mare parte din țară, alături de plopi tremurători, sorbi ('), ienuperi și alți copaci mai
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
alcool variază între 40-45%. Este utilizat, în special, ca ingredient de bază în diverse cocteiluri cum ar fi martini. Cel mai răspândit sortiment de gin este "London dry gin". Acesta se obține prin redistilarea alcoolului etilic după ce au fost adăugate plantele aromatice. Concentrația se obține adăugând apă demineralizată. ul olandez, numit și "jenever" sau "genever", este mult diferit de cel englezesc. Este distilat cu orz și adesea îmbătrânit în contact cu lemnul, fiind asemănător whisky-ului. Are un conținut mai mic
Gin () [Corola-website/Science/297767_a_299096]
-
ul este o băutură obținută prin infuzarea frunzelor uscate ale plantei "Camellia sinensis (L.)". În funcție de gradul de oxidare a frunzelor, cele patru tipuri principale de ceai sunt: ceaiul alb, ceaiul verde, ceaiul oolong și ceaiul negru. Compoziția chimică a ceaiului variază în funcție de recolta, condiții pedoclimatice și metodă de prelucrare; dintre componenți
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
teina (alcaloid asemănător cu cel care se găsește în cafea, maté și nucile de cola), tanin și uleiuri volatile. Producția mondială de ceai este estimată la circa 3,15 milioane de tone anual. Termenul "ceai" desemnează și infuziile din alte plante decât "Camellia sinensis", cum ar fi maté ("Ilex paraguarensis"), lapacho ("Tecoma curialis"), rooibos ("Aspalathus linearis"), condimente, mentă, mușețel, fructe uscate etc. Plantă de ceai își are originile în partea de sud-est a Asiei, în regiunea formată din nord-estul Indiei, nordul
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
după ce meditase în fața unui zid timp de nouă ani, s-a întâmplat să adoarmă. Disprețuindu-se pentru slăbiciunea să, isi taie pleoapele și acestea căzură pe pamant unde prinseră rădăcini, din ele crescând tufe de ceai. Dovezi materiale ale întrebuințării plantei sunt recipientele cu ceai descoperite în morminte datând de pe timpul dinastiei Han (206-220), iar prima atestare documentara aparține unui funcționar chinez despre care se știe că a murit în anul 273; despre plantă de ceai se poate să fi pomenit
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
tufe de ceai. Dovezi materiale ale întrebuințării plantei sunt recipientele cu ceai descoperite în morminte datând de pe timpul dinastiei Han (206-220), iar prima atestare documentara aparține unui funcționar chinez despre care se știe că a murit în anul 273; despre plantă de ceai se poate să fi pomenit și Confucius în scrierile sale cu 600 de ani înainte, insă atestarea este nesigură. Cert este că în timpul dinastiei Tang (618-907) băutul ceaiului devenise popular datorită gustului sau și a calităților sale medicinale
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]