72,558 matches
-
de către prințesa lusitana Ecaterina de Braganza în urmă căsătoriei cu viitorul rege Carol al II-lea al Angliei. Britanicii au preluat cu entuziasm obiceiul, fiind și în prezent unii dintre cei mai mari consumatori de ceai. Camellia sinensis este o plantă persistentă care crește spontan mai ales în zonele tropicale și sub-tropicale. Ceaiul se cultivă în următoarele țări: Două varietăți principale ale plantei sunt cultivate: varietatea cu frunze mici de Chină (C. sinensis sinensis) și cea cu frunze mari de Assam
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
entuziasm obiceiul, fiind și în prezent unii dintre cei mai mari consumatori de ceai. Camellia sinensis este o plantă persistentă care crește spontan mai ales în zonele tropicale și sub-tropicale. Ceaiul se cultivă în următoarele țări: Două varietăți principale ale plantei sunt cultivate: varietatea cu frunze mici de Chină (C. sinensis sinensis) și cea cu frunze mari de Assam (C. sinensis assamica). Plantă de ceai necesită un climat tropical și soluri acide, permeabile și bogate în humus. Ceaiul se cultivă în
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
a frunzelor este obținută din culturile situate la altitudini mai mari de 1500 m, deoarece plantă crește mai incet și capătă o aroma mai bună. Pe plantații înmulțirea se face prin butași. După o perioda de stat în pepiniere, noile plante de ceai sunt transplantate și lăsate să cresca timp de patru ani înainte de prima recoltare. Dacă asupra plantei nu se efectuează modificări, aceasta va crește sub forma unui copac, putând atinge și 9 m înălțime, însă cele de pe plantații sunt
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
incet și capătă o aroma mai bună. Pe plantații înmulțirea se face prin butași. După o perioda de stat în pepiniere, noile plante de ceai sunt transplantate și lăsate să cresca timp de patru ani înainte de prima recoltare. Dacă asupra plantei nu se efectuează modificări, aceasta va crește sub forma unui copac, putând atinge și 9 m înălțime, însă cele de pe plantații sunt menținute la înălțimi mici (de cel mult 1.25 m) pentru a fi mai usor de recoltat. O
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
mult 1.25 m) pentru a fi mai usor de recoltat. O lumină solară indirectă favorizează obținerea unor frunze cu aromă mai bună, de aceea printre tufele tunse sunt lăsați să crească copaci care filtrează și împrăștie razele soarelui. Viața plantei de ceai nu depășește de obicei 40-50 de ani, însă există varietăți care pot atinge și vârsta de 100 de ani. Perioadele în care se face culesul depind de climatul în care se află cultură de ceai. În Chină și
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
fie se culeg și primele 2-3 frunze în josul tulpinii sau primele 4-5. Frunzele se culeg împreună cu partea de tulpina pe care se află, pentru a permite vârfurilor să se regenereze. După o perioadă de 7-10 zile, timp în care vârfurile plantei se refac, recoltarea se reia. In tarile asiatice majoritatea culegătorilor sunt femei, iar în Africa printre culegători sunt mai mult bărbați. Ei poartă în spate coșuri de nuiele în care aruncă frunzele culese. De câteva ori pe zi coșul este
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
frunzele culese. De câteva ori pe zi coșul este descărcat, recolta strânsă de fiecare culegător cântărita și inspectata calitativ; fiecare este plătit în funcție de cantitatea de frunze recoltata. Tipurile de ceai se disting după tipul de procesare, toate provenind din aceeași plantă. La scurt timp dup ce sunt culese, frunzele de Camellia sinensis încep să se ofilească și să se oxideze. Clorofila se descompune și taninurile sunt eliberate, frunzele înnegrindu-se progresiv. Procesul acesta de oxidare enzimatica este numit în industria ceaiului
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
care avem 5 categorii principale: După "calitatea frunzelor" și "gradul de fărâmițare": "Frunze întregi" Termenul ""Orange”" provine de la numele dinastiei olandeze Orania-Nassau (Orange în limba engleză), iar termenul ""pekoe"", provenit din chinezescul "pak-ho", denotă perișorii albi de pe mugurii terminali ai plantei. Se pot adăuga și următoarele categorii, care indică ceaiuri scumpe, de cea mai bună calitate, produse de obicei în regiunea indiană Darjeeling: "Frunze mărunțite" Deși mulți consideră ceaiurile mărunțite ca niște rămășițe de calitate inferioară de pe urma sortării celor mai bune
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
Timpul când se consumă cel mai mult ceaiul este după masă, înainte de apunerea soarelui, cănd casele de ceaiuri devin pline cu studenți și muncitori. Chină este patria ceaiului, având o istorie de 4-5 mii de ani de cultivare a acestei plante. În 2003 suprafață plantata cu arbuști de ceai s-a extins la 1.200.000 de hectare și, care a produs peste 700.000 de tone de ceai, realizând o valoare de 34 de miliarde de yuani, circa 4 miliarde
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
tip "fast food". Există și ceaiuri tradiționale chinezești, incluzând ceaiul verde și ceaiul de crizanteme. Ceaiul a ajuns în Persia (astăzi Iran) din India, și în scurt timp a devenit băutură națională. Nordul Iranului este o zonă importantă pentru cultivarea plantei de ceai. În această zonă, milioane de persoane lucrează în cultivarea ceaiului. Iranienii au una dintre cele mai mari consumații medii de ceai din lume, și aproape fiecare stradă are o casă de ceai, sau "châikhâne". Aceste case sunt locuri
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
Africa, unde s-a cultivat tutun și mai ales trestie de zahăr în statele actuale Bahia, Pernambuco și, mai târziu, Rio de Janeiro. Expedițiile din Săo Paulo, ai căror participanți erau numiți "bandeirantes" (stegari), au dus la descoperirea aurului și plantelor medicinale în Minas Gerais. Partea de nord-est a Braziliei a fost ocupată de olandezi în 1624 și mai apoi între 1630 și 1654. Contele Mauriciu de Nassau, numit guvernator al teritoriilor portugheze nou dobândite de către Compania olandeză a Indiilor de
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
fi Pădurea Amazoniană, recunoscută că fiind cea mai diversificată din punct de vedere biologic din lume, Pădurea Atlantică sau Cerrado. Bogăția naturală a Braziliei se reflectă prin varietatea biotopurilor, existând totuși multe aspecte necunoscute încă, specii noi de animale și plante fiind descoperite aproape zilnic. Oamenii de știință estimează că numărul total al speciilor de animale și plante poate să se apropie de patru milioane, existând peste 56.000 de specii de plante, 3.000 specii de pești de apă dulce
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
Atlantică sau Cerrado. Bogăția naturală a Braziliei se reflectă prin varietatea biotopurilor, existând totuși multe aspecte necunoscute încă, specii noi de animale și plante fiind descoperite aproape zilnic. Oamenii de știință estimează că numărul total al speciilor de animale și plante poate să se apropie de patru milioane, existând peste 56.000 de specii de plante, 3.000 specii de pești de apă dulce, 517 specii de amfibieni, 1.677 specii de păsări și 530 de specii de mamifere, numărul speciilor
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
aspecte necunoscute încă, specii noi de animale și plante fiind descoperite aproape zilnic. Oamenii de știință estimează că numărul total al speciilor de animale și plante poate să se apropie de patru milioane, existând peste 56.000 de specii de plante, 3.000 specii de pești de apă dulce, 517 specii de amfibieni, 1.677 specii de păsări și 530 de specii de mamifere, numărul speciilor de insecte despășind 10.000. Printre mamiferele mari se numără puma, jaguarul, ocelotul, câinele sud-american
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
comportamentului plachetar are importanță pentru prevenirea unor tulburări circulatorii cauzate de trombocite. Consumul de acizi grași polinesaturați (ulei de pește) reduce eliberarea acidului arahidonic din fosfolipidele membranare, aspirina în doze mici inhibă ciclooxigenaza reducând formarea TxA2. Gingkolidele extrase dintr-o plantă inhibă acțiunea PAF prin împiedicarea mobilizării Ca2+. In schimb fumatul și regimul alimentar bogat în grăsimi animale ca și lipsa activității fizice favorizează creșterea adezivității și formarea agregatelor plachetare. 1.3.7.Hemostaza. Coagularea și fibrinoliza. Hemostaza constituie ansamblul proceselor
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
îl consideră un adevărat inovator al antichității. După o jumătate de an, Goethe a călătorit la Neapole, unde l-a cunoscut pe Sir William Hamilton și pe cunoștințele acestuia. În grădina botanică din Palermo ajunge la concluzia finală, că toate plantele au o lege comună: "„Așa cum acuma ele se lasă adunate sub un termen comun, așa mie îmi era tot mai clar și evident că concepția poate fi reînviată la un mod mai măreț: o cerere care sub o formă reală
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
lege comună: "„Așa cum acuma ele se lasă adunate sub un termen comun, așa mie îmi era tot mai clar și evident că concepția poate fi reînviată la un mod mai măreț: o cerere care sub o formă reală a unei plante supranaturale îmi era în minte. Am urmat toate formele, așa cum îmi păreau, pe măsură ce acestea se modificau, și așa mi-a luminat perfect în ultima călătorie în Sicilia, identitatea inițială din toate părțile ale plantelor, și am căutat de acum peste
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
sub o formă reală a unei plante supranaturale îmi era în minte. Am urmat toate formele, așa cum îmi păreau, pe măsură ce acestea se modificau, și așa mi-a luminat perfect în ultima călătorie în Sicilia, identitatea inițială din toate părțile ale plantelor, și am căutat de acum peste tot, să devin conștient”" . Vizita lui Goethe la Pompeii l-a fascinat foarte mult, mai ales Paestumul , un templu grec. La mijlocul anului 1787 s-a întors la Roma, unde reia scrierea lucrării „Torquato Tasso
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
din Jena" („Friedrich-Schiller-Universität Jena”) un laborator, și astfel fonda primul laborator de chimie din Europa. Catedra de chimie fiind ținută de farmacistul Friedrich August Göttling. Ca promotor al evoluționismului, Goethe a emis ipoteze interesante privitoare la geneza diferitelor organe ale plantelor în lucrarea sa "Die Metamorphose der Pflanze" („Metamorfoza plantei”, 1790); cu aceasta lucrare el justifica locul morfologiei în domeniul botanicii. Publicul însă nu avea înțelegere pentru aceasta, astfel că Goethe a renunțat și abia 30 de ani mai tîrziu a
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
primul laborator de chimie din Europa. Catedra de chimie fiind ținută de farmacistul Friedrich August Göttling. Ca promotor al evoluționismului, Goethe a emis ipoteze interesante privitoare la geneza diferitelor organe ale plantelor în lucrarea sa "Die Metamorphose der Pflanze" („Metamorfoza plantei”, 1790); cu aceasta lucrare el justifica locul morfologiei în domeniul botanicii. Publicul însă nu avea înțelegere pentru aceasta, astfel că Goethe a renunțat și abia 30 de ani mai tîrziu a urmat „Învățătura oaselori”. Impresiile despre natură din urma călătoriei
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
morfologiei în domeniul botanicii. Publicul însă nu avea înțelegere pentru aceasta, astfel că Goethe a renunțat și abia 30 de ani mai tîrziu a urmat „Învățătura oaselori”. Impresiile despre natură din urma călătoriei în Italia și preocuparea sa cu evoluția plantelor, l-au îndemnat pe Goethe în direcția științelor naturale, despre care în august 1791 anunță noua sa lucrare. El efectua cercetări în colaborare cu Göttling la metodele de extragere a zahărului din sfeclă și de reciclare a hârtiei cu acid
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
biologiei, anatomiei și cu modul de formare, a faunei și florei. După excursia din Italia, Goethe se dedicase cu mare angajament botanicii, geologiei, chimiei și opticii. El însuși a colectat aproximativ 23.000 exemplare. Botanică . Studiile lui Goethe asupra formele plantelor în special: "Die Metamorphose der Pflanzen", 1790 („Metamorfoza plantelor”, 1790), au fost recunoscute ca subiecte de îndrumare în lumea specialiștilor. În domeniul botanicii, el este considerat fondatorul morfologiei comparative. Una din descoperirile lui Goethe a fost, că nu numai frunzele
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
și florei. După excursia din Italia, Goethe se dedicase cu mare angajament botanicii, geologiei, chimiei și opticii. El însuși a colectat aproximativ 23.000 exemplare. Botanică . Studiile lui Goethe asupra formele plantelor în special: "Die Metamorphose der Pflanzen", 1790 („Metamorfoza plantelor”, 1790), au fost recunoscute ca subiecte de îndrumare în lumea specialiștilor. În domeniul botanicii, el este considerat fondatorul morfologiei comparative. Una din descoperirile lui Goethe a fost, că nu numai frunzele verzi, ci și părțile din floare sunt la fel
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
nu numai frunzele verzi, ci și părțile din floare sunt la fel și fructele construite din frunze. Această descoperire, Goethe a formulat-o în anul 1787 cu cuvintele: "Vorwärts und rückwärts ist die Pflanze immer nur Blatt" („Înainte și înapoi planta este numai frunză”). Azi se vorbește de omologarea organelor. Zoologie . În domeniul zoologiei profesorul de anatomie Justus Christian Loder i-a transmis lui Goethe multe abilități teoretice și practice. La data de 27 martie 1784 în Jena, împreună au descoperit
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
conferea o anume flexibilitate. Întregul proces începea prin culegerea trestiei și lăsarea ei la uscat, apoi era modelat vârful, stabilindu-i-se forma, unghiul, lățimea și lungimea necesare realizării unui anume tip de caligrafie. Cerneala era preparată din esențe de plante sau funingine. Adesea, datorită respectului acordat acestei arte, toate instrumentele precum cutia condeiului, călimara, cuțitul sau foarfeca, erau decorate sau făurite din materiale prețioase. Înainte ca hârtia să ajungă din China în lumea islamică, în jurul secolului al VIII-lea, materialul
Caligrafie arabă () [Corola-website/Science/297796_a_299125]