KorAP: Find »[drukola/base=academic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...272 273 274 ...679 >

16,963 matches

Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974

În ansamblu. 3.3. Implementarea noilor strategii În Învățământul universitar În acest scop: • Este necesar să se evite utilizarea neadaptată a conceptelor strategice aplicate În industrie, care nu sunt adecvate proceselor academice și produc fenomene de alienare a membrilor comunității academice; • Se va urmări utilizarea unor leaderi formali și informali capabili să realizeze o diagnoză corespunzătoare a climatului politic și o infrastructură favorabilă pentru controlul aplicării noii strategii. Acești leaderi au un rol crucial În adaptarea conceptelor strategiei la nevoile concrete

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
Învățământului contribuie la progresul continuu În acest domeniu. Și de aici se poate observa complexitatea activității de evaluare a demersului strategic al instituțiilor de Învățământ superior și necesitatea ca la aprecierea globală a activităților complexe din universități, sub aspectul prestației academice, nu poate avea loc decât pe baza unor indicatori care să aibă valențe calitative și de competiție. Asemenea indicatori sunt reprezentați de numărul studenților echivalenți și diferențierea calitativa a activității manageriale din universități. Prin acești doi indicatori de bază se

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
se află În fruntea universității. Planul strategic se elaborează prin negociere permanentă purtată atât pe orizontala fiecărui palier decizional (Între catedre, Între facultăți), cât și pe verticală, Între treptele de decizie (șef catedră, decan, conducerea universității). La nivel instituțional, obiectivele academice trebuie puse de acord cu posibilitățile limitate de finanțare prin alocații bugetare și cu capacitatea universității de a identifica și mobiliza resurse financiare extrabugetare. Aplicarea planului strategic instituțional presupune colaborarea permanentă Între managementul academic și cel financiar al universității. Dacă

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
conducerea universității). La nivel instituțional, obiectivele academice trebuie puse de acord cu posibilitățile limitate de finanțare prin alocații bugetare și cu capacitatea universității de a identifica și mobiliza resurse financiare extrabugetare. Aplicarea planului strategic instituțional presupune colaborarea permanentă Între managementul academic și cel financiar al universității. Dacă managementul financiar, În frunte cu directorul general administrativ al universității are misiunea de a atrage și gestiona adecvat toate resursele mobilizate, managementul academic-reprezentat de rectorat, decanate și șefii de catedră și de departamente poate

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
mobilizate, managementul academic-reprezentat de rectorat, decanate și șefii de catedră și de departamente poate contribui la alocarea optimală a resurselor financiare prin măsuri de raționalizare a conținutului și organizării ofertei educaționale și de cercetare științifică. O diagnoză sumară a managementului academic al universităților românești de stat relevă următoarele aspecte ivite de după anul 1989. În primul rând, expansiunea listei specializărilor academice din oferta educațională de lungă și scurtă durată. În cele 49 de universități de stat de Învățământ civil sunt studiate circa

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
resurselor financiare prin măsuri de raționalizare a conținutului și organizării ofertei educaționale și de cercetare științifică. O diagnoză sumară a managementului academic al universităților românești de stat relevă următoarele aspecte ivite de după anul 1989. În primul rând, expansiunea listei specializărilor academice din oferta educațională de lungă și scurtă durată. În cele 49 de universități de stat de Învățământ civil sunt studiate circa 570 de specializări, de aproape trei ori mai multe decât În Comunitatea Europeană. Acreditarea sau autorizarea de funcționare provizorie

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
stat de Învățământ civil sunt studiate circa 570 de specializări, de aproape trei ori mai multe decât În Comunitatea Europeană. Acreditarea sau autorizarea de funcționare provizorie pentru aceste specializări s-a obținut la cererea universităților de la Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare În numai patru ani de funcționare (1994-1998). Numărul exagerat de mare al specializărilor provine, pe de o parte, din dorința, uneori strict formală de a deosebi un program de formare față de altul. De exemplu, există trei specializări care

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
de alocarea de locuri făcută de senatul fiecărei universități - de posibilitatea de a opta Între a continua studii de lungă durată ori a face un al treilea an de Învățământ profesionalizant și a obține diploma de colegiu universitar. Diversificarea specializărilor academice În Învățământul de lungă durată provine mai mult din nevoia de concretizare a unor proiecte personale sau de grup ale cadrelor didactice și mai puțin din analiza cerințelor de formare de pe actuala piață a muncii. De aceea, multe specializări sunt

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
raționalitate financiară a susținerii În fiecare an universitar a unor formații de 20-25 studenți În anul I, formații care ajung În anii terminali de studiu la 5-10 studenți. În locul practicii liniare de a constitui an de an pentru fiecare specializare academică câte o formație de studiu la Învățământul seral, ofertarea bisau trienală a câte unei părți din paleta de specializări, ar duce la constituirea unor formații de studiu mai viguroase de 50-75 de studenți În anii I-II, cu efecte benefice

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
puțini beneficiari. Rezultă norme didactice multe, dar și costuri suplimentare, pe care universități atât de mici nu le pot suporta numai din alocații bugetare. Aplicarea sistemului de credite transferabile și gestionarea Împreună a cursurilor comune din ciclul inferior al parcursului academic este o soluție de raționalizare a costurilor care se aplică cu succes atât În centre universitare vest-europene, cât și cele din SUA. Folosirea rațională a resurselor materiale, umane și financiare pe care le au universitățile dintr-o localitate (sau chiar

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
de a produce venituri prin muncă. Conceptul de resurse umane este Întâlnit, În literatura de specialitate, și sub denumirea de capital uman. Istoricul termenului de capital uman cunoaște multe suișuri și coborâșuri, după cum a fost agreat sau respins de către lumea academică și de către clasa politică. Deși a cunoscut afirmarea și structurarea conceptuală abia după deceniul șapte al secolului XX, termenul de capital uman a fost utilizat cu mult Înainte În economie. Se menționează existența a două metode pentru a estima valoarea

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
regulă, fără o certitudine a calității prestației de la catedră. b) Întrucât universitățile dispun de autonomia financiară necesară și sunt Încurajate să dezvolte, În temeiul legii, activități educaționale, de cercetare științifică și de prestare de servicii pe baze comerciale (contracte), managementul academic trebuie să determine cu prioritate angajarea de cadre didactice tinere și să obțină motivarea financiară suplimentară a acestora folosind resurse extrabugetare, pentru a asigura stabilitatea corpului profesoral și o rată normală de Întinerire a cadrelor didactice de predare. Astfel se

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
pe timp determinat și pentru norma micșorată (50% sau 30%). Efectul asupra folosirii resurselor financiare este net, iar calitatea și promptitudinea serviciilor se ameliorează vizibil. Acestea reprezintă doar unele mijloace de mai bună alocare a resurselor financiare, În care managementul academic al universității trebuie să intervină solidar cu managementul financiar. Marile profesuri fac marile universități 31. Profesurile au un statut cu totul special În spațiul vieții universitare. Ele reprezintă punctul de joncțiune dintre “politicile individuale” (fiecare cadru didactic dorește să obțină

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
punctul de joncțiune dintre “politicile individuale” (fiecare cadru didactic dorește să obțină consacrarea profesională prin obținerea unei profesuri) și “politica instituțională” care vizează susținerea unor profesuri reduse ca număr dar de mare prestigiu. Marile profesuri fac marile universități. O instituție academică are două alternative majore În domeniul profesurilor. Ea poate să ducă o politică laxă, chiar populistă, Încercând că satisfacă politicile individuale și să promoveze imediat la rang de profesor pe oricine care Îndeplinește anumite criterii. Această alternativă atrage după sine

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
văd cum ar putea contribui la creșterea prestigiului universității noastre și a vandabilității sale pe piața furnizorilor de educație și produse de cercetare. Analiza prezentată mai sus recomandă Senatului UBB următoarele: a) Asumarea unui principiu: Profesurile intră În gestiunea administrației academice (Decanate și Rectorat) care le utilizează ca instrumente esențiale de implementare a Planului Strategic de Dezvoltare Instituțională. Profesurile se creează În funcție de nevoile dezvoltării instituționale, nu În funcție de nevoile individuale ale corpului didactic. Având În vedere dezvoltarea disciplinelor și specializărilor universității administrația

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
Decanate și Rectorat) care le utilizează ca instrumente esențiale de implementare a Planului Strategic de Dezvoltare Instituțională. Profesurile se creează În funcție de nevoile dezvoltării instituționale, nu În funcție de nevoile individuale ale corpului didactic. Având În vedere dezvoltarea disciplinelor și specializărilor universității administrația academică trebuie să se Întrebe mereu: Ce și câte profesuri sunt necesare și suficiente pentru dezvoltarea unei discipline / specializări? În ce măsură profesurile create contribuie la dezvoltarea instituțională și optimizează gestionarea resurselor? b) Instituirea unei proceduri: Crearea unei profesuri noi sau ocuparea unei

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
versus profesuri mai puține dar mai tari, Între gestionarea profesurilor, În funcție de aspirațiile individuale versus gestionarea lor În funcție de Planul Strategic al instituției, Între dispersia resurselor și concentrarea resurselor, Între un management asistențial și unul antreprenorial. Adoptarea deciziilor propuse Întărește poziția administrației academice dar Îi și sporește și clarifică responsabilitățile. În al doilea rând, complementar tendinței de Întărire a profesurilor, universitățile occidentale optează pentru utilizarea tot mai intensă a masteranzilor, doctoranzilor cu frecvență sau a colaboratorilor externi În regim part-time (plata cu ora

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
profesurilor În contextul extern competițional: Așa cum Într-o corporație o nouă poziție se creează În funcție de politica sa de dezvoltare, nu În funcție de abilitățile angajaților, tot astfel, Într-o universitate o profesură se creează În funcție de planul strategic de dezvoltare asumat de administrația academică a universității, nu de numărul celor care satisfac grila de profesor. Profesura are trei componente majore: predare, cercetare/creație și servicii. Experiența academică internațională ne arată că ponderea lor variază de la o universitate la alta, În funcție de misiunea și obiectivele strategice

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
tot astfel, Într-o universitate o profesură se creează În funcție de planul strategic de dezvoltare asumat de administrația academică a universității, nu de numărul celor care satisfac grila de profesor. Profesura are trei componente majore: predare, cercetare/creație și servicii. Experiența academică internațională ne arată că ponderea lor variază de la o universitate la alta, În funcție de misiunea și obiectivele strategice ale universității. Pentru marile universități americane, ponderea cea mai importantă o deține cercetarea, În timp ce pentru universitățile românești ponderea cea mai mare o are

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
le definim ca fiind mai degrabă concurente decât complementare”. În acest scop se pune problema ponderării predării, cercetării și serviciilor, care trebuie să scoată În evidență marea varietate a activităților unei profesuri; trebuie pledat ferm pentru integrarea tuturor componentelor activității academice În profesură. Reconsiderarea componentelor unei profesuri s-a impus “datorită creșterii presiunilor externe la care sunt supuși profesorii și ca o recunoaștere a nevoii de a reevalua profesia și prioritățile noastre și de a comunica publicului larg propria noastră Înțelegere

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
notelor studenților d) examinarea are În vedere aspectele relevante ale disciplinei 7. Calitatea produselor de predare, exprimate prin: a) calitatea silabusului și a altor materiale de curs remise studenților b) dovezi ale efortului de inovare curriculară c) indici ai reușitei academice ale cursanților (cantitatea de cunoștințe dobândite la curs, câștigarea unor competiții științifice studențești, obținerea unor burse de cercetare, publicarea unor articole etc.) Menționăm că aceste componente ale competenței de predare sunt rezultatul Însumării unui volum considerabil de cercetare empirică pe

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
principal este de a oferi informații personalului didactic care să-i permită acestuia să-și Îmbunătățească activitatea și să-și fixeze planul de dezvoltare profesională. Evaluarea formativă este o condiție necesară, dar, din păcate, nu și suficientă pentru perfecționarea activităților academice. Optimizarea profesională sugerată de acest tip de evaluare reclamă Îndeplinirea a patru condiții. Acestea sunt următoarele: 1. evaluarea oferă un feed-back nou și actualizat despre activitatea cadrului didactic; 2. evaluarea se bucură de credibilitate din partea cadrului didactic; 3. schimbarea este

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
consideri că ea nu-ți spune nimic nou. Schimbarea presupune toate aceste verigi și, ca În orice Înlănțuire, dacă o singură verigă e slabă, tot lanțul e slab. Nu se exclude totuși posibilitatea apariției unor ușoare Îmbunătățiri În calitatea prestației academice chiar și În cazul În care doar două sau trei din aceste condiții sunt Îndeplinite. Evaluarea sumativă. Evaluarea se numește sumativă dacă este inițiată de către instituție, și servește acesteia pentru a-și Întemeia deciziile de personal (salarizare diferențiată, promovare, prelungirea

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
datele se publică În: Anuarul Statistic al României, România În Cifre Breviar statistic și chestionare OECD și EUROSTAT. La 3-4 ani se elaborează publicația Serii statistice Cercetare dezvoltare. Serviciile profesionale. Serviciile profesionale sunt cea de a treia componentă a activității academice. Ponderea lor nu este la fel de mare În evaluarea activității academice ca și cea a competențelor de predare și cercetare/creație. În literatura de specialitate și În optica asociațiilor profesionale, serviciile se referă la totalitatea modalităților de exploatare a cunoștințelor de

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
Cifre Breviar statistic și chestionare OECD și EUROSTAT. La 3-4 ani se elaborează publicația Serii statistice Cercetare dezvoltare. Serviciile profesionale. Serviciile profesionale sunt cea de a treia componentă a activității academice. Ponderea lor nu este la fel de mare În evaluarea activității academice ca și cea a competențelor de predare și cercetare/creație. În literatura de specialitate și În optica asociațiilor profesionale, serviciile se referă la totalitatea modalităților de exploatare a cunoștințelor de specialitate În beneficiul instituției și/sau al comunității prin activitate

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]