11,054 matches
-
realiza acest lucru, cercetătorii feminiști trebuie să-și aducă întreg bagajul de cunoștințe teoretice și empirice în studiul unei game largi de probleme, și sub nicio formă să nu cedeze teme cheie de studiu în favoarea realiștilor și instituționaliștilor neoliberali. Această agendă nu trebuie să ia o formă raționalistă, ci, în consonanță cu obiectivele reconstructive ale feminismului, cere studii empirice conduse de teorie și teorii normative mai bine fundamentate empiric, care să exploreze reflexiv și să apere abordările feministe ale Relațiilor Internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
and Cosmopolis", New Left Review, 13. (2004a) "Cosmopolitan Democracy and Its Critics: A Review", European Journal of International Relations, 10 (3). (2004b) "Cosmopolitan Guidelines for Humanitarian Intervention", Alternatives, 29 (1). Archibugi, D. și Held, D. (ed.) (1995) Cosmopolitan Democracy: An Agenda for a New World Order (Cambridge). Art, R. J. și Waltz, K.N. (1983) "Technology, Strategy, and the Uses of Force", în R.J. Art și K.N. Waltz (ed.) The Use of Force (Lanham). Ashley, R.K. (1981) "Political Realism and Human Interests
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Question: New Directions in International Relations (Londra). (1995b) "The Project of Modernity and International Relations Theory", Milennium, 24(1). (2002) "Signs of a New Enlightenment? Concepts of Community and Humanity after the Cold War", în S. Lawson (ed.), The New Agenda for International Relations: from Polarization to Globalization in World Politics (Cambridge). (2003) "Loyalty and Plurality: Images of the Nation in Australia", în M. Waller și A. Linklater (ed.), Political Loyalty and the Nation-State (Londra). (2005) "Violence, Order and Terror", în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
of Politics, 3(3). Giddens, A. (1981) A Contemporary Critique of Historical Materialism (London). (1985) The Nation-State and Violence (Cambridge). Gill, S. (ed.) 1993a) Gramsci, Historical Materialism and International Relations (Cambridge). (1993b) "Gramsci and Global Politics: Towards a Post-Hegemonic Research Agenda", în S. Gill, Gramsci, Historical Materialism and International Relations (Cambridge). (1995) "Globalisation, Market Civilisation and Disciplinary Neo-Liberalism", Millennium, 24(4). (1996) "Globalization, Democratization, and the Politics of Indifference", în J. Mittelman (ed.), Globalization: Critical Reflections (Boulder). Gilligan, C. (1982) In
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Feminist Perspectives (New York). Rathergeber, M. (1995) "Gender and Development in Action", în M.H. Marchand și J.L. Parpart (ed.), Feminism/Postmodernism/Development (London). Rawls, J. (1999) The Law of Peoples (Harvard). Reanda, L. (1999) "Engendering the United Nations: The Changing International Agenda", European Journal of Women's Studies, 6. Regan, P.M. și Paskeviciute, A. (2003) "Women's Access to Politics and Peaceful States", Journal of Peace Research, 40. Reid, J. (2003) "Deleuze's War Machine: Nomadism against the State", Millennium, 32(1
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
locul, iar acest transfer de suveranitate îi deposedează de prerogative pe delegații regulamentar aleși ai Suveranului, în beneficiul mediocraților și a "imaginerilor" nealeși care le contestă acum mandatarilor poporului facultatea de a fixa ordinea de zi a dezbaterilor naționale (acest agenda setting care e veritabilul semn al puterii în arena internațională și internă). E sănătos ca mass media să controleze actele guvernului, dar cine-i va controla pe controlori, dacă dintre cele patru puteri ale democrației mediatice puterea mediatică este singura
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
altfel spus, perpetuarea trecutului și planificarea viitorului; el se mulțumește cu ceea ce i se oferă, imprevizibil, în fiecare clipă. Intermezzo în „societatea de consum“, semnele alienării, ca pierdere în multiplul dezrădăcinat, sunt evidente: sedentarismul, acumulările, proiectele, asigurările, arhivele, bibliotecile, instituțiile, agendele, strategiile etc. în lumea academică, inovarea și creativitatea sunt sufocate prin studii care reiau infertil moștenirile supraevaluate, orice contribuție fiind posibilă numai ca derivare secundă și „riguros argumentată“ din țesătura „științifică“ a descoperirilor trecute. Atâta vreme cât știința se bazează pe memorie
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
asistenți sociali. Sunt printre asemenea persoane unele care-și poartă stigmatul și recunosc și acceptă propria conditie, dar sunt și persoane care au căzut și ar vrea să se ridice. Cine trece în vremuri de criză o asemenea temă pe "agenda zilei"? Cine îndrăznește să vină cu soluții nu numai atunci când vine gerul cumplit? "Tranziția"la economia de piață a influențat gradul de ocupare al populației, în condițiile restructurării economiei și privatizării întreprinderilor. Numărul salariaților s-a redus. Unii dintre foștii
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
veghind la coerența acțiunilor conform principiilor agreate de Uniunea Europeană și la corecta cheltuire a banilor publici. Ce oraș vor locuitorii? Orașul I. este în concurență pe plan național, european, mondial (cel puțin pentru a atrage turiști), este invitat să respecte Agenda 21, să rezolve problemele diverselor grupuri sociale, să-și constituie și promoveze brand-ul, să facă proiecte câștigătoare, strategii de marketing urban, să amelioreze calitatea mediului, să înfrumusețeze aleile pietonale, piețele publice, zonele de agrement, să se ocupe de toate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
până la nivelul acestei provocări, depind de drepturile sale, de autoguvernarea locală, în conformitate cu principiul subsidiarității. Este esențial, ca la nivel local, să fie lăsată suficientă putere, încât autoritățile locale să aibă o bază financiară solidă. Noi, orașele, ne angajăm să îndeplinim Agenda 21 document cheie, aprobat la întâlnirea la nivel înalt de la Rio de Janeiro lucrând cu toate sectoarele comunității noastre: cetățeni, agenți economici, grupuri de interes locale. Recunoaștem chemarea din cel de-al cincilea program de acțiune al Uniunii Europene Către
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
punem în practică și să ne împărtășim experiența. Noi, orașele semnatare ale acestei Carte, trebuie să mergem împreună spre durabilitate, învățând din experiența și exemplele locale de succes. Trebuie să ne încurajăm reciproc pentru stabilirea unor planuri de acțiune locale (Agende 21 locale), întărind astfel cooperarea dintre autorități și legând acest proces de acțiunile Uniunii Europene în domeniul mediului ambiant urban. Noi am inițiat campania orașelor din Europa pentru a încuraja și susține orașele să lucreze pentru durabilitate. Faza inițială a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
împărțire a responsabilităților între parteneri; • stabilirea de sisteme și proceduri pentru monitorizare și raportare asupra implementării planului. Va trebui să verificăm dacă măsurile interne ale autorităților noastre locale sunt corespunzătoare și eficiente pentru a permite dezvoltarea unor procese locale ale Agendei 21, inclusiv planuri de acțiune locală pe termen lung. Pentru îmbunătățirea capacității de organizare ar putea fi necesare eforturi care vor include revizuirea măsurilor politice, a procedurilor administrative, metode de lucru interdisciplinare, resurse umane disponibile și cooperarea între diferitele autorități
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
masă, la un nou sistem post fordism, ci la schimbarea radicală a formelor de organizare a producției industriale, dominate de o nouă paradigmă, la baza căreia stă un nou concept tehnico economic, exprimat succint prin flexibilizare. Datorită acestui fapt, pe agenda de lucru a Întreprinderilor globale au apărut noi obiective, printre care cel de competitivitate și dezvoltare durabilă. Competitivitatea devine tot mai puțin o problemă de maximizare a rezultatelor În cadrul unor constrîngeri cum ar fi dotarea cu factori de producție, și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de a vota, iar toate voturile vor fi considerate egale. Înțelegerea luminată. În limite rezonabile de timp, fiecare membru va avea oportunități egale și efective de a se informa asupra politicilor relevante alternative și a consecințelor lor probabile. Controlul asupra agendei. Membrii vor avea oportunitatea exclusivă de a hotărî modul în care, iar dacă doresc, și ce probleme vor fi incluse pe agendă. Astfel, procesul democratic implicat de criteriile anterioare nu este închis niciodată. Politicile asociației sînt mereu deschise modificării de către
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
egale și efective de a se informa asupra politicilor relevante alternative și a consecințelor lor probabile. Controlul asupra agendei. Membrii vor avea oportunitatea exclusivă de a hotărî modul în care, iar dacă doresc, și ce probleme vor fi incluse pe agendă. Astfel, procesul democratic implicat de criteriile anterioare nu este închis niciodată. Politicile asociației sînt mereu deschise modificării de către membri, în cazul în care doresc. Cuprinderea adulților. Toți, sau în orice caz majoritatea adulților rezidenți în permanență vor avea drepturile depline
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
analiza această problemă în capitolele VI și VII, mă voi întoarce la criteriul cuprinderii. Figura 4. Ce este democrația? Democrația oferă oportunități pentru: 1. Participarea efectivă 2. Egalitatea la vot 3. Dobîndirea unei înțelegeri luminate 4. Exercitarea controlului final asupra agendei 5. Cuprinderea adulților Pînă atunci v-ați putea întreba dacă primele patru criterii nu sînt mai degrabă decît selecții arbitrare dintre multe posibilități. Avem motive întemeiate pentru a adopta aceste standarde pentru un proces democratic? DE CE ACESTE CRITERII? Răspunsul scurt
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
egali din punct de vedere politic. De exemplu, dacă unor membri li se oferă oportunități mai mari decît altora de a-și exprima opiniile, probabil că politicile lor vor prevala. În cazul extrem, reducînd posibilitățile de a discuta propuneri de pe agendă, s-ar putea ca o minoritate restrînsă de membri să determine de fapt politicile asociației. Criteriul participării efective este destinat împiedicării acestui rezultat. Sau să presupunem că voturile diferiților membri nu contează în aceeași măsură. De exemplu, să presupunem că
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
bine primele trei criterii, astfel părînd a fi în totalitate democratic. Însă pentru a anula aceste criterii, ei propun să fie necesar ca, la întîlnirile generale, membrii să poată discuta și vota doar probleme care au fost deja introduse pe agendă de către un comitet executiv; iar calitatea de membru în comitetul executiv va fi deschisă doar celor mai mari deținători de proprietăți. Controlînd agenda, această tagmă restrînsă poate fi destul de sigură că asociația nu va acționa niciodată împotriva intereselor ei, pentru că
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
la întîlnirile generale, membrii să poată discuta și vota doar probleme care au fost deja introduse pe agendă de către un comitet executiv; iar calitatea de membru în comitetul executiv va fi deschisă doar celor mai mari deținători de proprietăți. Controlînd agenda, această tagmă restrînsă poate fi destul de sigură că asociația nu va acționa niciodată împotriva intereselor ei, pentru că niciodată nu se va permite înaintarea vreunei astfel de propuneri. Cîntărind problema, veți respinge propunerea lor întrucît violează principiul egalității politice, cu a
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
vreodată oricare asociație reală să fie pe deplin democratică? În lumea reală este posibil ca fiecare membru al unei asociații să aibă cu adevărat oportunități egale de a participa, de a se informa corect asupra problemelor și de a influența agenda? Probabil că nu. Însă, dacă e așa, sînt utile aceste criterii? Sau sînt doar iluzii, speranțe utopice de a realiza imposibilul? Răspunsul, oferit pur și simplu, este că ele sînt la fel de folositoare ca standarde ideale, și sînt mai relevante și
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
drept la vot, iar voturile să fie numărate corect. La fel și cu alte standarde democratice: bineînțeles, cetățenii trebuie să aibă un drept de a analiza alternativele, un drept de a participa la hotărîrile privind ceea ce va fi inclus pe agendă și așa mai departe. Prin definiție, nici un sistem nedemocratic nu permite cetățenilor săi (sau supușilor) această largă arie de drepturi politice. Dacă un sistem politic oarecare ar fi să facă astfel, atunci ar deveni o democrație prin definiție! Însă diferența
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
necesită un proces democratic (figura 7). Figura 7. De ce sînt necesare instituțiile? Într-o unitate de mărimea unei țări, aceste instituții politice ale democrației poliarhice... sînt necesare pentru a satisface următoarele criterii democratice: 1. Reprezentanți aleși Participare efectivă Controlul asupra agendei 2. Alegeri libere, corecte și frecvente Egalitatea la vot Controlul asupra agendei 3. Libertatea de expresie Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 4. Surse alternative de informare Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 5. Autonomie asociațională Participarea efectivă
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Într-o unitate de mărimea unei țări, aceste instituții politice ale democrației poliarhice... sînt necesare pentru a satisface următoarele criterii democratice: 1. Reprezentanți aleși Participare efectivă Controlul asupra agendei 2. Alegeri libere, corecte și frecvente Egalitatea la vot Controlul asupra agendei 3. Libertatea de expresie Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 4. Surse alternative de informare Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 5. Autonomie asociațională Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 6. Cetățenie cuprinzătoare Cuprindere deplină DE CE (ȘI
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
democrației poliarhice... sînt necesare pentru a satisface următoarele criterii democratice: 1. Reprezentanți aleși Participare efectivă Controlul asupra agendei 2. Alegeri libere, corecte și frecvente Egalitatea la vot Controlul asupra agendei 3. Libertatea de expresie Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 4. Surse alternative de informare Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 5. Autonomie asociațională Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 6. Cetățenie cuprinzătoare Cuprindere deplină DE CE (ȘI CÎND) DEMOCRAȚIA RECLAMĂ EXISTENȚA UNOR REPREZENTANȚI ALEȘI? Întrucît subiectul principal al
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
aleși Participare efectivă Controlul asupra agendei 2. Alegeri libere, corecte și frecvente Egalitatea la vot Controlul asupra agendei 3. Libertatea de expresie Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 4. Surse alternative de informare Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 5. Autonomie asociațională Participarea efectivă Înțelegere luminată Controlul asupra agendei 6. Cetățenie cuprinzătoare Cuprindere deplină DE CE (ȘI CÎND) DEMOCRAȚIA RECLAMĂ EXISTENȚA UNOR REPREZENTANȚI ALEȘI? Întrucît subiectul principal al guvernării democratice au devenit unitățile de dimensiuni mari cum sînt națiunile sau
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]