9,188 matches
-
în vederea deportării în lagăre de exterminare; familiile băștinașe se restrâng în locuințele lor pentru a găzdui una sau mai multe familii evacuate. Părinții mei au găzduit în acest răstimp în locuința noastră familia rabinului din Tinca și încă două familii alungate din satele regiunii. Însă când, din motive diferite, deportările au fost amânate, evreii au fost evacuați, dar și transferați din Beiuș în satul maghiar Ginta, unde au trăit înghesuiți în grajduri și cămări și hrăniți de o bucătărie populară, până la
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și centrii nervoși suprasolicitați nu se puteau inhiba ușor ca să permită venirea somnului. Era deja ora 11 și nici gînd să adoarmă, deși se culcase încă de la ora 9. Ținea ochii închiși, se foia și o ușoară transpirație rece îl alunga și mai mult pe moșul Ene. Pe la orele două dimineața, somnul încă nu venise și abia pe la ora patru a ațipit puțin, așa, între vis și realitate. Părea, totuși, destul de odihnit și în minte reîncepe șlefuirea dialogului cu primarul. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Întoarce capul să nu văd că plînge. Povestea ei este prea lungă și enigmatică, dar cunosc îngrozitorul final. Sigur, draga mea, sigur... Glasul îmi tremură și ochii mei evită asistența din jurul meu. Mulțumesc, ești un dulce! Fac o glumă ca să alung lacrimile: Mai transpiri, Julieta? Pe frigul ăsta, Costică? Ce bine că s-au oprit lacrimile! Gînduri alandala Părăsesc locul de muncă la orele 14 și, profitînd că este vineri (duminică votăm), mă las dus într-un loc necunoscut mie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fel de frustrare vagă că n-am prins și eu în viața mea un balaur de pește de măcar vrea 5-6 kg, așa, ca să rup gura tîrgului. Deloc optimist, eram totuși vag interesat de un record în domeniu, ceea ce îmi alunga somnul. Este dificil să înțelegi omul pescar care, deși l-ai pune să pescuiască într-o cadă de baie cu apă puțin colorată, el tot speră că va prinde unul... mare... Deștept foc sau prost de dă în gropi, pescarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
eu le am pe ale mele. Am fost surprins să aud după slujbă o mică cuvîntare într-o molcomă moldovenească. Avem oaspeți din Iași... domnul primar... înfrățire... Ce frumos mă gîdilă la urechi cuvîntul părintelui și mîngîierea vorbelor sale îmi alungă oboseala. Părintele mă îmbrățișează și refuză să-i sărut mîna. Am fost prin Moldova, pe la mănăstirile... am învățat puțin românește. Părăsesc Sant'Oreste, fericit că am asistat la procesiunea Sfînta Cruce. Mașina șerpuiește pe munte ca să coboare în vale, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
copii, suferința fetițelor cărora li s-au luat păpușile și li s-au pus copilași în brațe. Vîntul nordului îmi alină oful și biciul său îmi face bine. Un pic de durere, o lacrimă, un strigăt de nefericire pot să alunge somnul, indiferența și lipsa de acțiune. Pot să ne facă să ne înfigem unghiile în Brännö Rödsten (Piatra Roșie) și să nu ne lăsăm luați nici de cele mai cumplite furtuni. În imagine am copilul prezentat de un copil-mamă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dar... Dar, lasă-mă în pace! Mă întorc cu spatele la eu-l acela optimist și atoateștiutor. Îi arunc o ultimă săgeată: Ce știi tu ce este Noaptea Învierii? Luminițele acelea plăpînde care se întrec în a bucura familia, prietenii și care alungă răutatea din sufletele oamenilor. Fie și măcar pentru scurt timp. Văd că ești nefericit rău de tot. Da, sînt, răspund cu ostilitate. Poate cel mai nefericit om, nu? Da, așa simt că sînt acum! Prostule, știi tu ce-i nefericirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cele de mai sus trei sate, ca să le fie în pace și de la domnia noastră de dările mărunte de peste lună...” - Mare ți-i minunea Ta Doamne! Am auzit de școală și de învățători buni aduși de la Kiev. Cine i-a alungat, n-am aflat. Si deși călugării greci nu sunt de nici un folos școlii, primesc danie cele trei sate rămase de la învățătorii kieveni. Cum vine asta, mărite Spirit? - In mărinimia lor voievozii au luat în seamă doar „netocmeala și lipsa lor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dânșii. Iar care s-ar pune împotriva domnii mele, bine să știe că se vor duce armași și vor fi de mare certare.” Imi imaginez, mărite Spirit, cum fluturau sutanele cuvioșiilor lor pe cele coclauri, în alergarea lor pentru a alunga pe cei care încălcau moșiile mănăstirii. Iată ce spune și diacul, mărite Spirit, într-un suret (copie) după „Un ispisoc gospod din anii 7221(1712 sept. 1-1713 aug.31) fără de lună, de la măriia sa Niculai Alexandru (Mavrocordat) voievod, în care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o trupă călare, alcătuită din rândul nobililor bucovineni. Cu aceste întăriri în infanterie și cavalerie, la 3 iulie 1797, căpitanul Bucovinei a putut face față unui atac generalizat al insurgenților polonezi, ba chiar a fost în stare să-i înfrângă, alungându-i peste graniță, în Moldova 206. Ca urmare a intervenției energice a consulului Timoni la Iași, pe lângă domnul Alexandru Callimachi, dar și a internunțiului austriac la Înalta Poartă, revoluționarii polonezi conduși de Denisko au fost nevoiți să se retragă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aduc bogățiile Asiei și Indiei pentru națiunile ce se ocupă cu comerțul. Vărsarea Nistrului și Dunării în această mare devine imposibilă. Turcii care nu puteau să întrețină nici principiile comerțului, nici purtarea lui cu folos, și o lăsau nefolosită, sunt alungați. Crimeea nu mai este locuită de un popor a toate pustiitor, rușii o au. Polonia începe să se trezească din ațipeala unui sistem feudal lipsit de orice sârguință și să-și caute locul său, pentru ca s-o folosească. Rusia, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Ce noroc pe Burebista! Dacă n’ar fi fost incinerat, iar cenușa lui demult spălată, s’ar fi răsucit În groapă la auzul veștii că, pentru a ne alia - În NATO - cu celții pe care el i-a Învins și alungat definitiv din țară, lăsăm În ghearele Ucrainei o parte din moștenirea sa. Dar să revin la tratat. Teamă mi-e că dacă acceptăm blidul de linte vom ajunge ca și Isav, slugă a fratelui mai tânăr. De astă dată a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mult timp terenul: cel mult patru luni, și se vrea semănat primăvara devreme, când timpul e mai generos cu omul. În schimb, ca orice cruciferă, poate mai mult decât alți membri ai familiei sale, lasă În sol substanțe alelopatice care alungă pe „alții“, un fel de degradare; dar pasageră. În paranteză fie spus, de asta muștarul are relativ puțini dăunători În raport cu floarea-soarelui. Căci așa e În Natură: nu poți fi „și cu slănina’n pod și cu fasolea unsă“... Oferi puțin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chimic, ascuns ochilor noștri comuni, care reglează conturile Între plante, microorganisme sau Între ambele. Cât privește partea animală a concurenței, ea ascultă de o altă biochimie, a feromonilor, adică a mesajelor purtate de un soi de parfum care atrage, alarmează, alungă, câte și mai câte, după caz. Și, cum orice viețuire naște deșeuri - cineva spunea că Natura s’a născut din materie, spirit și gunoi - omul nou trebuie să se descotorosească și de ele. Iar cu cât omul e mai „nou
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
există. Ați auzit bine: nu există culoare, ci doar iluzia ei. Tot ceea ce ne Înconjoară, noi Înșine, ne scăldăm Într’o mare de energie. Concretizată În radiație, Îi puteți spune lumină. Energie din care fiecare „suge“ ce-i place, respectiv alungă, reflectă, ce nu. Și așa, fiecare a Învățat să se folosească de acest „gunoi“: fie ca să afle ceva interesant, precum hrana, fie ceva de care să fugă, ca să nu devină chiar el hrană... Treaba era cam complicată Într’o lume
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
stării inițiale. Care se manifestă, cum altfel - nu prin moartea puiuților, adică prin suprema entropie - decât prin neutralizarea antitezelor. Puii se Împrăștie, spre a Întrupa un fel de omogenizare pui- teritoriu cât mai deplină. - Miau Îi ajută și mămica, chiar alungându-i deîndată ce-i simte În stare să-și poarte de grijă. Ai spune tu că și ea ascultă de aceeași lege, nu ca voi, bipezilor, pentru care nu există respect de lege, nici măcar pentru cele emanate de Parlament. - Ai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în Țara Românească. Din această cauză, Bogdan, Voievodul de Maramureș, cu o mare parte a populației din voievodatul său, a trecut munții în Țara Moldovei, unde oamenii locului și cnezii lor l-au ales Voievod al Țării, după ce l-au alungat pe Balc, urmașul lui Dragoș, un supus fidel al regelui maghiar. Iată cum consemnează documentele acelor vremuri lupta necurmată purtată de românii moldoveni împotriva maghiarilor, pentru apărarea credinței lor strămoșești și a gliei străbune: „Regii maghiari au încercat să oprească
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
o vreme de patru ani, până în anul 1358, Balc, fiul lui Sas. După Balc, a urmat Bogdan, Voievodul Maramureșului, care răzvrătindu-se împotriva regelui maghiar, împreună cu toți maramureșenii săi, a trecut munții în Țara Moldovei, unde împreună cu moldovenii l-a alungat pe Balc și a scos ținuturile stăpânite de acesta de sub dominația maghiară. După ce i-a alungat pe unguri, Bogdan a fost ales Voievod al Țării Moldovei, pe care a organizat-o ca stat de sine stătător și independent, în anul
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Bogdan, Voievodul Maramureșului, care răzvrătindu-se împotriva regelui maghiar, împreună cu toți maramureșenii săi, a trecut munții în Țara Moldovei, unde împreună cu moldovenii l-a alungat pe Balc și a scos ținuturile stăpânite de acesta de sub dominația maghiară. După ce i-a alungat pe unguri, Bogdan a fost ales Voievod al Țării Moldovei, pe care a organizat-o ca stat de sine stătător și independent, în anul 1359. Datorită acestui fapt regele maghiar a năvălit în Țara Moldovei în două rânduri cu armata
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
două rânduri cu armata sa, în anul 1359 și în anul 1365, pentru a-l scoate din Domnie pe Bogdan și a readuce Țara Moldovei sub ascultarea sa, însă Voievodul Bogdan cu oștirea sa a nimicit oștirea maghiară și a alungat-o înapoi peste munți.” Toate acestea au fost consemnate în documentul din 2 februarie 1365, prin care regele maghiar, Ludovic, răsplătea credința lui Balc: „Noi, spunea regele referindu-se la Balc, având în vedere serviciile sale strălucite, mai ales cele
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
câmpul imaginar de luptă din bătălia cu... broaștele. Deocamdată, iubita este prezentată firesc: Ea cântă și pocnește în crengi c-o vargă lungă./ O ploaie de flori albe se scutură pe ea,/ Un flutur se înnalță, cu sete ea-l alungă,/ Cu mâna crengi îndoaie și glasu-i răsuna 154. Dar iată că, mai în joacă, mai în serios, ea îl așteaptă: Ca Margereta din Faust ea ia o floare în mână/ Și șoptea: mă iubește... nu mă iub... mă iubește 155
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în acest sens. Despre lacul propriu-zis se spune doar că este albastru, că îl încarcă nuferi galbeni și că el cutremură o barcă; tot ce se-ntâmplă esențial (din punct de vedere poetic) se întâmplă pe margini: poetul trece de-alung de maluri, așteptând ca iubita din trestii să răsară, să plutească împreună în barcă, uitați de lume sub misterele bolții înstelate: Să plutim cuprinși de farmec/ Sub lumina blândei lune. Numai că, stricto sensu, toate acestea inclusiv sonoritățile specifice locului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
avut, până la el, mai mulți proprietari, între semnăturile cărora se mai deslusește "diacon I. Gheorghiță, lași, 1939". Mi l-a întins, fără alte deslușiri: Na-ți-o ție. Ce i-o fi venit? Mă încearcă un gând (orgolios), dar îl alung cu grăbire. Leon nu poate fi înlocuit. Niciodată. De nimeni. Eventual, continuat evident, în altă cheie. I-am retipărit "Umbrele", la o altă editură, în 2008, înmănunchind toate cele șase volume publicate la "Junimea" o adevărată istorie "de suflet" a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
eu rugând pe bunul Dumnezeu să vă dea numai sănătate, să puteți trece cu bine toate greutățile care vă apasă. Cu lacrimi curgătoare m-a impresionat gestul trimiterii pentru mine a unor medicamente destul de folositoare, cu sentiment de omenie care alungă singurătatea. Când mi-a adus poștașul plicul cu medicamentele nu vă puteți închipui emoțiile mari pe care le-am trăit încât a trebuit să iau imediat o pastilă de calmare. Sunt cazuri de oameni, 3-4 la mie, care fac asemenea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
a-nlătura paloarea și a-mi recăpăta culoarea firească. Am mâncat în tăcere, înghițind fiecare îmbucătură, cu noduri grele. Și m-am grăbit să mă schimb. Și m-am trântit în pat, cu o carte în mână, încercând să-mi alung gândurile, să uit. Mi se pare mie zise soția sau nu prea ți-s boii acasă?... S-a bucurat doamna Elvira de albumul pe care i l-ai adus? Sau aștepta ceva mai substanțial?... E în concediu, în Cehoslovacia. I
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]