10,957 matches
-
și "solvenții volatili și alte produse cu proprietăți asemănătoare drogurilor" (Drăgan J., 2000, p. 40). Tot droguri de sinteză sunt considerate mai multe produse ce sunt deturnate de la folosirea lor tradițională, fiind totodată larg răspândite și ușor de procurat. Acestea antrenează o puternică dependență psihică și uneori fizică, producând și fenomenul de toleranță. În funcție de regimul juridic al substanțelor, acestea se împart în două categorii: * substanțe a căror fabricare și administrare sunt supuse controlului (morfina, barbituricele) și care sunt folosite în tratamente
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
comportamentale. Deși s-a vorbit mult despre corelația dintre delicvență și cromozomii YY după cercetările din cadrul Universității Standford (1999) se apreciază că Y-ul suplimentar favorizează, nu determină comportamentul antisocial. Toate anomaliile cromozomiale de sex - care implică prezența cromozomilor Y - antrenează un grad oarecare de înapoiere mintală și în secundar tulburări de comportament. Bărbații YY comit infracțiuni minore - furturi, înșelăciuni - mai rar crime sau infracțiuni ce presupun un grad crescut de inteligență. Marea majoritate a acestora sunt integrați social și nu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mai puțin eficiente. * în ceea ce privește sistemul cardiovascular, fosfocreatina este cea mai sensibilă la lipsa de somn. Mai mult, lipsa somnului provoacă, în unele cazuri, o creștere semnificativă a volumului plasmatic care conduce la o scădere a hematocritului. Privarea totală de somn antrenează și o scădere considerabilă a fierului sanguin și o diminuare a cantității de hemoglobină, în timp ce valorile bilirubinei cresc. * sistemul respirator este și el perturbat ca urmare a lipsei somnului, deoarece frecvența respiratorie este constantă în repaus, dar devine din ce în ce mai neregulată
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
suficient de lungi, cazuri în care se impune intervenția din afară a medicului, antrenorului sau psihologului. 3.2.1 Procedee balneofiziohidroterapeutice: a. Sauna Ca mijloc de refacere pasivă, ședința completă de saună contribuie la curățirea celulelor pielii și reînnoirea celulară, antrenează cordul și adaptează circulația, crește capacitatea de apărare a organismului contra infecțiilor, stimulează sistemul hipotalamo-suprarenalian, produce modificări ale tonusului vegetativ, dând într-un cuvânt o senzație de bine. Sauna facilitează refacerea sistemelor solicitate în efor, prin creșterea toleranței la efort
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
normală medie. Majoritatea locuitorilor “lumii civilizate” nu utilizează decât o zecime din capacitatea totală aproximativ 0,5l la fiecare inspirație. Acest volum minim vital este insuficient pentru conservarea sănătății de unde și necesitatea învățării corecte a actului respirator. Respirația bucală constantă antrenează o micșorare a capacităților psihice; memoria și puterea de concentrare scăzând. Rezistența subiectului este slăbită până la punctul că el se găsește într-o permanentă expunere la răceli sau alte tulburări funcționale. Avantajele respirației nazale sunt multiple: “perii ” din fosele nazale
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
am realizat o respirație totală. Este de dorit de a practica de mai multe ori pe zi, când se ivește ocazia, această respirație totală,rezultatele fiind uimitoare: o mai bună funcționare intestinală, un bun somn, ameliorarea generală a sănătății. Bine antrenat la această tehnică respiratorie, se poate asocia ritmul 1- 4- 2- 4 pentru a număra timpul de reținere a aerului în plămâni. Aceasta detaliat ar fi: de exemplu timpul 1 = 5 secunde pentru inspirație după care 20 secunde reținere ( dacă
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
receptivității la sugestii: * Închipuirea - capacitatea omului de a-și crea imagini și păreri despre situații sau persoane și de a da acestor imagini și păreri autenticitate și plauzibilitate, indiferent dacă ele reflectă sau nu adecvat realitatea. Dispoziția închipuirii poate fi antrenată de cele mai variate dorințe, credințe, păreri, stări de expectanță și poate fi susținută de cele mai variate mobiluri de apărare: refugierea în iluzoriu, ascunderea în spatele cuvintelor, supraestimarea aspectelor fenomenale, etc. * Transpunerea - reprezintă acel sindrom de însușiri care permit individului
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
cu aer, abur sau alte gaze și se aplică atunci când gazele iau parte la reacție sau favorizează omogenizarea mediului. Agitarea masei de reacție se realizează prin introducerea gazului sub presiune. Gazul sub formă de bule străbate amestecul de reacție și antrenează porțiuni de lichid. Distribuția gazului în lichid se poate realiza: - prin injectare statică, prin țevi perforate fixe, cu ajutorul duzelor și injectoarelor etc.; - prin injectare dinamică, prin țevi perforate în mișcare de rotație, prin agitatoare tip elice cu perforații ( poroasă ) etc.
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
ei în ceea ce privește turația și spectrul de curgere. Dispozitivul de amestecare este format din elemente de amestecare (bare, elice, rotoare etc.) montate pe un ax vertical, orizontal sau înclinat (poziție raportată la axul vertical al recipientului în care este montat dispozitivul), antrenat în mișcare de rotație de un motor electric prin cuplare directă sau indirectă prin intermediul unui reductor de turație. Prin modificarea turației agitatorului se pot realiza intensități variabile de amestecare. Tipul agitatorului se alege în primul rând în funcție de procesul tehnologic urmărit
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
în interiorul unei virole metalice. Debitul de amestec gazos trebuie să fie suficient de mare pentru a menține în stare fluidizată granulele de catalizator. Catalizatorul folosit trebuie să fie rezistent la măcinare și să poată fi ușor fluidizat. Pentru recuperarea catalizatorului antrenat de curentul de gaz sunt prevăzute cicloane sau baterii de cicloane montate în interiorul sau exteriorul reactorului. Avantajele stratului fluidizat sunt:amestecarea intensă a fazelor, ceea ce determină viteze mari ale proceselor de transfer; - valori mari ale coeficienților de transfer de căldură
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
și Eisenbarth, 2001). Totodată ea mediază negativ activarea celulelor T și favorizează apoptoza acestora. La nivelul exonului 1 al genei CTLA-4 a fost descris un polimorfism de tip SNP în poziția -49 ce constă din tranziția A/G și care antrenează substituția Tre/Ala în lanțul de aminoacizi. Alela -49 G a CTLA4 s-a dovedit a fi asociată cu DZ tip 1 pe un lot de familii din Italia și Spania dar nu pe familii din UK și SUA (Nistico
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
o organizație este mai mult decât o sumă de indivizi. E. Păun, în lucrarea citată, definește organizația folosindu-se de caracteristicile sale principale: „Organizația este definită ca un sistem de activități, structurate în jurul unor finalități (scopuri, obiective) explicit formulate, care antrenează un număr mare de indivizi, ce dețin statute și roluri bine delimitateîn cadrul unei structuri diferențiate, cu funcții de conducere și de coordonare a activităților" (E. Păun, 1999, p.8). Aplicând aceste caracteristici în cazul particular al școlii se poate
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de conducere și de coordonare a activităților" (E. Păun, 1999, p.8). Aplicând aceste caracteristici în cazul particular al școlii se poate afirma că școala este o organizație, deoarece activitățile sunt structurate în jurul unor finalități clar formulate în documentele școlare, antrenează un mare număr de indivizi (elevi, profesori, personal administrativ etc.), iar acești indivizi dețin statute și roluri bine delimitate. Continuând analiza școlii din perspectivă organizațională, profesorul bucureștean prezintă principalele caracteristici ale acesteia. Școala este o organizație care învață și produce
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
în funcție de gradul de abstractizare și folosirea lor se face după anumiți algoritmi care exprimă natura realității descrise. Cunoașterea acestor algoritmi înseamnă însușirea codului. Rezolvarea acestor situații problematice se face prin apelarea la anumite strategii. Au fost identificate câteva situații care antrenează strategii tipice. Aceste situații au fost descrise de U. Șchiopu și E. Verza (p. 199). Abilitățile intelectuale care se dezvoltă în perioada adolescenței sunt puse în evidență de următoarele conduite inteligente: - răspunsuri complexe și nuanțate la lecții; - abilitate sporită de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
se construiește astfel cu o simptomatologie specifică în anomaliile congenitale și dobândite ale organelor periferice ale vorbirii, determinată de lipsa de integritate morfo-anatomică a mușchilor labiali, palatali și velari, a căror insuficiență se repercutează și asupra elementelor de articulare neafectate, antrenând tulburarea tuturor funcțiilor aparatului fonator. Sistemul fonologic normal - la nivelul limbajului și vorbirii - încearcă să se adapteze conform legii lui Schultz, a minimului de efort fiziologic la condițiile instrumentale, pe care le are la dispoziție, reducând sau amplificând rhinodislalia. 1
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
interrelația funcțională dintre elementele aparatului fonator. Elementele aparatului fonator nelezate de malformație ca: laringele, limba, maxilarul și buzele în cazul unei despicături simple de văl, răspund de o serie de greșeli pe care le fac în articularea consoanelor și sunt antrenate fiziologic de insuficiența velară, în complicarea tulburărilor rhinodislalice. Insuficiența velară determină prin pierderea de aer nasal modificarea presiunii intraorale și antrenează consecutiv o serie de greșeli ale celorlalte elemente ale aparatului fonator așa fel încât apare o asinergie de contracție
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
despicături simple de văl, răspund de o serie de greșeli pe care le fac în articularea consoanelor și sunt antrenate fiziologic de insuficiența velară, în complicarea tulburărilor rhinodislalice. Insuficiența velară determină prin pierderea de aer nasal modificarea presiunii intraorale și antrenează consecutiv o serie de greșeli ale celorlalte elemente ale aparatului fonator așa fel încât apare o asinergie de contracție a vălului și a limbii (o dischinezie linguo velară) care ia în unele cazuri în mod compensator o poziție posterioară ducând
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de emisie a sunetului. Apare de asemenea în vorbirea rhinolalică de origine velopalatină un zgomot care se produce între baza limbii și peretele faringian și se distinge la nivelul articulației ca un suflu răgușit. Este un act de compensare funcțională, antrenând faringele în formarea istmului velo-faringian, ceea ce nu face altceva decât să adauge fonației elemente parazitare necomunicative. Suflul răgușit al gâtului, un zgomot asemănător cu acela produs de suflu într-un butoi gol (216; p.26-61). Se însoțește de vibrații laringiene
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nu-l ascultă. Se formează o serie de apraxii fonetice cărora li se asociază o reprezentare incorectă a activității motrice corespondente fonemelor unei amintiri auditive defectuoase. Acest fenomen duce la un retard în vorbire care poate, la rândul său, să antreneze un retard în limbaj. Acest retard îl putem considera de tranziție deoarece dispare odată cu regresia progresivă a elementelor responsabile (determinate). Grupul de copii cu terapia logopedică încheiată și încadrați în clasa I a școlii generale de masă fac demonstrații doveditoare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
bucal efectuate în perioada prevorbitoare a copilului, sau cu câtva timp înaintea operației, (în cazurile operate tardiv) au facilitat obținerea unor bune rezultate în munca logopedică care a urmat. 4. În terapia logopedică preoperatorie ca și cea postoperatorie a fost antrenată mama. Aceasta a asistat la fiecare ședință de lucru logopedic primind instrucțiuni în funcție de dezvoltarea vorbirii și dezvoltarea psiho-individuală a copilului. Astfel tratamentul logopedic s-a efectuat și acasă asigurând continuitatea antrenamentului în exercițiile pentru o vorbire corectă. Dar antrenarea mamei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sunt complimentare, două câte două, presupunând trecerea bruscă dintr-o mișcare în alta, efectuate cu amplitudine mare, ritmic și programat. Acest program de exerciții musculare se poate continua cu exerciții de deglutiție (ingerarea lichidelor în doze mici) în care sunt antrenați mușchii de ridicare ai vălului. Hvatțev menționează de fapt că prin exercițiile de deglutiție se realizează o importantă gimnastică a vălului palatin dacă ne gândim că în timpul deglutiției vălul se ridică de 2,5 ori mai sus decât in timpul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sonorizarea cuvintelor emise având o importantă încărcătură de elemente cu valoare aleatorie în comunicare. Rhinolalia se construiește cu manifestări specifice anomaliilor congenitale și dobândite velo-palatine, determinate de lipsa de integritate morfo-anatomică a mușchilor labiali, palatali și velari, a căror insuficiență antrenează tulburarea tuturor funcțiilor aparatului fonator. Emisia consonantică este afectată diferențiat în funcție de forma de manifestare a dezechilibrului funcțional dintre rezonatori, prin suflu nasal, deperdiție nasală, suflu laringian, nasonare, nasalizare, ”coup de glotte”, care impun o atentă precizare în scop terapeutic. Nasalizarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cu una dintre următoarele situații: "Dacă pe celălalt plan nu se produce nimic, e pentru că schimbarea operată nu este funcțională: unitatea considerată înaintea operației și unitatea rezultată în urma ei sunt variante ale uneia și aceleiași unități funcționale. Dacă, dimpotrivă, schimbarea antrenează deopotrivă o schimbare pe celălalt plan, aceasta înseamnă că s-a depășit o limită funcțională și că cele două forme sau conținuturi în cauză aparțin unor unități funcționale diferite." b) Principiul opoziției: "Unitățile funcționale "există" (funcționează) îndeosebi prin opoziții, adică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
susținut adeseori, în spiritul integralismului, primatul semanticului în abordarea fenomenelor lingvistice, trebuie avut în vedere și faptul că, prin chiar natura sa, "discursul repetat" nu este un fenomen rezultat dintr-un proces de ordin semantic (chiar dacă existența și manifestarea lui antrenează numeroase aspecte semantice), ci dintr-unul de ordin "pragmatic" (i.e. textual-discursiv), constând în faptul însuși al "repetării" sale. E adevărat că, așa cum vom arăta în continuare, anumite unități (textuale) ale "discursului repetat" ajung să fie adoptate uneori drept unități "idiomatice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
II.7.2.2., un asemenea raport nu este dictat de necesitatea sistemului, cum se întâmplă cu elementele din "tehnica (liberă) a discursului", ci doar de contingența unei tradiții codificate ca normă. Or, tocmai această ambivalență a unităților "discursului repetat" antrenează câteva consecințe capitale cu privire la modul în care ele se individualizează în raport cu "tehnica (liberă a) vorbirii", mai exact în raport cu determinarea și cu "cadrele" acesteia. 1.2. Astfel, se poate constata că elementele "discursului repetat" sunt întotdeauna determinate, cu alte cuvinte, că
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]