7,167 matches
-
chiar în cele ale lui Ciulei, Valurile Dunării și Pădurea spânzuraților. Îl regăsim însă în Duminică la ora 6 (1966) de Lucian Pintilie. Plotul politico-ideologic, semnat de Ioan Mihăileanu și de Pintilie, e stas : doi tineri cuminți duc o viață aspră și periculoasă în condițiile ilegalității. Firește, se îndrăgostesc unul de celălalt pe parcursul activității politice. Anca este prinsă de Siguranță, dar, în mod miraculos, i se dă drumul. Nu a trădat, dar tovarășii o supun unei perioade de carantină. Este urmărită
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pentru vremurile acelea. Însă toate aceste libertăți pe care filmul le capătă față de schema propagandistică standard conduc la o rezolvare scenaristică mai nocivă chiar decât în primitivele Mândrie sau Omul de lângă tine. Romache (Ion Caramitru), tânărul moale, incapabil de decizii aspre, e un fel de bibliotecar. Neputința, ratarea sunt simbolizate de convingerea lui că viața („Tone de viață, bătrâne !”) e în rafturile cu cărți. Ratatul bătrân, resemnat, Cioba (Ștefan Ciubotărașu), cu care se împrietenește Vive, mai citește „din când în când
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Dar lucrurile se lămuresc dacă ținem seama de un principiu al manipulării (derivat din știința retoricii) pe care Titus Popovici îl stăpânea foarte bine : cu cât mergi mai adânc în negarea unui sistem, cu cât critica e mai realistă și aspră, cu atât mai eficientă se va dovedi „întorsătura” finală de condei prin care sistemul este totuși salvat. Oricât de teribile și acuzatoare erau aceste secvențe la adresa comunismului, ele puteau fi descărcate în spinarea răposatului Dej. Și atunci, prin puterea de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cel mai virulent „securist” film de acest gen este Calculatorul mărturisește. Spionii sunt români și acționează în România în favoarea unor interese străine. Acțiunile Securității, filaj, ascultare de telefoane, arestări finale se exercită asupra românilor. Colonelul (George Constantin) are un ton aspru și insidios nu numai cu spionii, dar și cu simplii cetățeni. Sunt încurajate și folosite delațiunile populației cu simț de răspundere și observație. Avertismentul e mai străveziu ca niciodată, și nu la adresa spionilor, ci a cetățenilor României cărora le-ar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1987), i se acordă în 1996 un premiu la Salonul Național de Carte din Cluj-Napoca. P. scrie o proză realistă, cu subiecte din actualitatea imediată, dezvăluind plăcerea de a epiciza faptele mărunte. Personajele sunt oameni simpli, portretizați într-o lumină aspră, cu linii colțuroase, ca și cum ar fi tăiați în lemn. Autorul este un continuator al liniei narative pe care a ilustrat-o Pavel Dan, înaintașul care îi este consătean. Mai multe interviuri bine realizate, cu întrebări penetrante, iscoditoare, grupate în Exerciții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288858_a_290187]
-
concluzia că “legea supremă care conduce societatea la oameni și animale este iubirea’’, urmând aceeași cale, arată că aceeași lege constituie filonul de bază al creștinismului, prin care Hristos l-a transfigurat pe însuși Dumnezeu Tatăl, dintr-un părinte egoist, aspru și răzbunător, într-un părinte iubitor, înțelegător și iertător. Mai mult ca atât, recunoștința ce o datorăm creatorului în calitate de fii ai săi, trebuie să o întoarcem semenilor noștri, adică oamenilor. “Dumnezeu vrea ca recunoștința pe care I-o datorăm să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
seamă acum / bătând din aripe pe veac o aud: Jilava-Aiud... Jilava-Aiud”. În bezna temniței, o singură speranță, un singur reazem: „Slăviții tăi pași, Preasfântă Fecioară, / îi auzim ca prin vis cum coboară / în hăul Jilavei, pe treptele care duc către aspra neîndurare”. Volumul larg cuprinzător Îmblânzitorul mușcătoarelor neliniști (2002), însoțit de repere biografice, un indice al referințelor critice înregistrând și cele mai mărunte menționări în presă și de o selecție de recenzii, favorizează cunoașterea evoluției autorului de la poezia de atmosferă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
cazul copiilor ADHD sunt foarte importante regulile și cerințele clar formulate, deoarece ei nu se pot controla atât de bine ca și ceilalți copii. S-a constatat că uneori părinții ajung să impună prea multe reguli și se arată foarte aspri În ceea ce privește consecințele, În vreme ce alții nu stabilesc aproape nicio regulă și reacționează când Într-un fel, când În altul. Ambele stiluri de educație duc Însă la intensificarea problemelor. De aceea, părinții au fost Încurajați să instituie un sistem de reguli, cerințe
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
exemplu, au moduri variate ca să recompenseze conformarea și să pedepsească nonconformarea. O invitație la o petrecere a grupului poate fi o recompensă care aprobă o acțiune sau punct de vedere ce corespunde modelului grupului. Invers, aceste grupuri pot fi foarte aspre în pedepsirea nonconformării cu regulile sale prin ridiculizare, exprimarea colectivă a nemulțumirii ori, cel mai rău din toate, ostracizarea. În fapt, cu excepția mass-mediei care poate comunica numai într-un singur sens, toți agenții socializării folosesc unele forme de recompensare și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
se dovedește un spirit deschis și în 128 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. II, p. 521. 129 Ibidem, p. 522. 130 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 373. 131 Ibidem, pp. 373-374. 54 această situație, nu este un moralist aspru, intransigent, ci are îngăduința necesară și înțelepciunea de a accepta diversitatea umană. Femeia devine pedagog, la vârsta maturității, pentru suratele ei în două ipostaze: fie atunci când a avut un destin exemplar, demn de a figura drept exemplu, de a fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mândră și mai neasemănată/ și bună cum nu-i alta-n lumea toată./ Păzească i cinstea pronia cerească,/ Regină a Evropei să domnească!// Frumoasă coz, dar fără nfumurare;/ Ani fragezi, dar în toate cumpătată;/ Virtutea - steaua-i călăuzitoare;/ Mereu supusă, aspră niciodată;/ Întrînsa-i gingășia întrupată;/ Iar inima-i-locaș de neprihană,/ și mâna - mână spartă la pomană.”752 Faima unei astfel de donna angelicata nu putea decât să facă înconjurul lumii, ajungând până în Siria și făcându-l pe sultanul de aici să o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fi luptătorul victorios: prin biografia pe care o dedică el lui Mihai Eminescu, devenită autoritară, reeditată până la saturație (niciodată, însă, ca ediție critică, niciodată cu un aparat critic adecvat care să consemneze cel puțin critica de întâmpinare a cărții, foarte aspră în unele privințe) episodul este scos definitiv din discuție. Tehnica scoaterii din context și a întunecării până la ștergere a golului rămas: informația se pierde, interpretarea devine informație de primă mână. Istoricul literar rămâne cu această constatare rece: deși publică în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care 5 ale lui Eminescu (de fapt, acestea mai degrabă sunt chitanțe de primire a sumelor expediate, două sunt scrise la dicteul Hanrietei și una singură este proprie) iar restul ale Hanrietei. Cartea a fost întâmpinată cu rezerve ori cu aspre critici („scrisorile au un cuprins ordinar”, „denigrează”; Titu Maiorescu, în 1902: „sunt caricaturi literare, nu izvoare”, etc.). Acest zguduitor roman epistolar al Hanrietei a făcut dâră adâncă în conștiința publică, prin el s-a instituit definitiv imaginea lui Eminescu bolnav
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
recluziunea lui, boala incurabilă etc. Aron Densușianu, însă, privește lucrurile ca ardelean, de dincolo de munți, de dincolo de granițele politice ale Regatului Român și de dincolo de interesele de grup ale prietenilor lui Eminescu mai mult sau mai puțin junimiști cu un aspru ochi critic față de asemenea inepții debitate de Convorbirile literare imediat după moartea poetului și de Iacob Negruzzi însuși. În necrologul scris la moartea poetului, în numărul din iulie 1889, acesta afirma, de pildă, de-a dreptul triumfalist: „După ce timp îndelungat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
facă. Acest contrast a fost accentuat de faptul că, atât în Austria cât și în Anglia, contactul lui cu viața oamenilor obișnuiți a fost aproape inexistent. Își dorea însă o viață plină de neajunsuri, într-o ambianță neprietenoasă, ca probă aspră a caracterului. Iată prima lui însemnare, la 10 august 1914, în notele sale scrise într-un cod: „îmbrăcat ca recrut, puține șanse să-mi pot valorifica cunoștințele tehnice. Am nevoie de foarte multă bună dispoziție și filozofie pentru a face
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
-i înțelegi.“39 Este împăcat cu sine ori de câte ori se află în această dispoziție și profund deprimat când reacțiile sale sunt cele comune. Este distins pentru bravura sa în timpul ofensivei rusești din vara anului 1916. Își face totuși uneori cele mai aspre reproșuri: „Am fost ieri sub foc. Mi-am pierdut curajul. Mi-a fost frică de moarte. Așa o dorință de a trăi am acum!Ă Tocmai ăsta este «păcatul», o viață nerațională, o concepție falsă despre viață. Devin din timp
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
măsură, înfruntarea cu curaj a nenorocirii sunt imperative pe care trebuie să le urmeze cel pentru care demnitatea omenească este cu adevărat o valoare. Wittgenstein a luptat aproape zi de zi cu sine pentru a trăi în acord cu aceste aspre porunci. Și-a privit în față sfârșitul, l-a acceptat fără iluzii, rămânând fidel convingerilor sale. A fost îndreptățit să creadă că viața lui a fost, în felul ei, una eroică. Iar dacă a fost eroică, atunci ea a fost
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
stadiu al evoluției sale sufletești În care să-și dea seama că nu-și poate Îngădui anumite libertăți, fără să-și Încalce conștiința. Despre astfel de oameni, N. Iorga a spus: „Unii oameni nu pot fi pedepsiți cu nimic mai aspru, decît lăsîndu-i singuri cu ei Înșiși”. * „Caracterul fără intelingență poate mult, dar inteligența fără caracter nu valorează nimic.” (Cicero) Iată un exemplu oferit de N. Iorga: „Unii oameni te Înșală numai pentru a-ți dovedi inteligența lor, pe care n-
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
A. Camus). Nenorocirea este Însă că cel În cauză nu-și dă seama că un rău nu poate fi Învins printr-un alt rău (este doar o falsă impresie de eliberare). * „Unii oameni nu pot fi pedepsiți cu nimic mai aspru decît lăsîndu-i singuri cu ei Înșiși.” (N. Iorga) Însă de aici, și un mare risc: excesul de scupule morale Îi face pe unii oameni să-și amplifice În așa măsură sentimentul vinovăției proprii, Încît să-i ducă pînă În pragul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o dobândesc[...]. Temperamentul meu este un dușman mortal pentru acest jug, pe care nu am să îl accept, nici dacă drept răsplată pentru acest lucru aș ajunge stăpâna lumii. Ce crimă au comis femeile pentru a fi condamnate la această aspră obligație, care constă fie în a fi întemnițate întreaga lor viață fie ca prizoniere, fie ca sclave? Pentru mine măicuțele sunt prizoniere iar femeile căsătorite sunt sclave“ (trad.n.) Este probabil primul discurs feminist într-o epocă în care poziția
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
serviciu instituției prezidențiale.( Cu o față lăsată, dezamăgită, a unui om care se aștepta la altceva) T: Nu, oameni aici, care nu sunt nici exaltați, unii sunt ziariști, alții politicieni 322 A: Nu suntem OFIȚERI, după știința mea (o expresie aspră, dură, uitându-se direct spre camera de filmat ca și cum ar fi vrut să Înfrunte privirea interlocutorului său). Cu toții am pus sub semnul Întrebării aceste declarații. Cu toții am spus că, și ieri, În emisiune, că, dl președinte B., ca și dl.
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un păcătos care se pocăiește.”. întoarcerea la Dumnezeu prin pocăință este un moment important în viața noastră, este rezultatul unei cercetări atente și sincere a ființei noastre morale. Sufletul nostru este supus la o judecată aspră, prin care condamnăm tot ce este rău și devenim preocupați în mod deosebit să fim creștini adevărați așa cum ne cere Dumnezeu. Un uimitor exemplu de pocăință este pilda lui Zaheu vameșul. Acesta auzise de Iisus Hristos, de faptele lui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
tumultul orașelor. în tăcerea acestor refugii, oamenii ar putea, înălțându-și gândurile către Dumnezeu, să-și odihnească trupul și să-și destindă spiritul, să-și liniștească mintea și să-și limpezească judecata, pentru a dobândi forța de a suporta viața aspră cu care-i copleșește civilizația noastră. Prin faptul că devine obișnuință, rugăciunea influențează caracterul. Trebuie deci să ne rugăm mereu. „Gândește-te la Dumnezeu mai des decât respiri”, spunea Epictet. Este absurd să te rogi de dimineață, iar în restul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ca și degenerarea inteligenței și a simțului moral la unii sportivi. Există nenumărate exemple de familii care nu au dat decât copii degenerați, ori s-au stins după dispariția credințelor ancestrale și a cultului onoarei. Noi am învățat, dintr-o aspră experiență, că, dacă majoritatea elementelor active ale unei societăți își pierde simțul moral și cel spiritual, aceasta conduce fără îndoială la decăderea completă a acelei națiuni. Căderea Greciei antice, de pildă, a fost precedată de un fenomen analog. Renunțarea la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
că acesta se supune, neapărat, legilor firii, omul neputând avea nepătimirea îngerilor. Dar, deși ne poruncește să îndeplinim poruncile lui Dumnezeu așa cum le îndeplinesc îngerii, arată totuși înțelegere neputinței omenești celei după fire, ca și când ar zice: „Vă cer o viață aspră, pe măsura celei îngerești, dar, în același timp, nu vă impun o despătimire desăvârșită, fiindcă nu puteți să o aveți din pricina naturii voastre, care are neapărat nevoie de hrană”. Vezi câtă înțelepciune duhovnicească se cuprinde într-o cerință a trupului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]